Page 17 - 1958-04

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. TJNIŢI-VA
Pentru consolidarea şi dezvoltarea sectorului socialist
Expunerea
a ţăranilor şi lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii
Tovarăşi,
Comitetul Central al Partidului Mun­
citoresc Romîn .şi Consiliul de Mi­
niştri al Republicii Populare Romîne
au convocat această consfătuire a frun­
taşilor din sectorul socialist al agri­
culturii pentru ca să analizăm împre­
ună cum se îndeplinesc directivele
Congresului al 11-lea al Partidului
Muncitoresc Romîn cu privire ia tran­
sformarea socialistă a agriculturii şi
la creşterea producţiei agricole şi pen­
tru a face uh schimb de păreri cu
privire la măsurile ce trebuie luate
pentru dezvoltarea muncii în viitor în
acest important domeniu de activita­
te.
înfăptuind cu avînt politica Parti­
dului Muncitoresc Romîn, politică de
construire a socialismului, poporul
nostru dezvoltă cu succes toate ramu­
rile economiei şi culturii, în interesul
ridicării continue a nivelului de trai
al celor ce muncesc.
După ce a subliniat progresele im­
portante realizate în anii puterii popu­
lare in dezvoltarea industriei socialis­
te, vorbitorul a relevat succesele obţi­
nute în agricultură.
In ansamblu producţia, agricolă a
întrecut cu mult cele mai mari pro­
ducţii realizate în timpul regimului
burghezo moşieresc. Astfel, media a-
nuală a producţiei globale de cereale
din perioada de cinci ani 1934-1938 a
fost de 8.268.00U tone, pe cînd în
perioada de cinci ani 1951-1955 a fost
de 8.416.000 tone, iar în anul 1957
producţia a fost de peste 11.000.000
tone.
Mult mai concludentă este sporirea
producţiei medii la hectar în anii pu­
terii populare. Media anuală pe ţară
la grîu-secară a crescut de la 1.030
kg. în perioada 1934—1938, la 1.140
kg. în perioada 1951 — 1955, ajungînd
la 1.200 kg. în 1957.
Cu toate aceslea, creşterea producţi­
ei agricole este încă nesatisfăcătoare
faţă de nevoile din ce în ce mai mari
ale economiei naţionale şi ale popu­
laţiei muncitoare de la oraşe şi sate.
Producţia agricolă globală şi producţia
agricolă marfă nu cresc pe măsura
posibilităţilor create de regimul demo-
crat-popular, a condiţiilor materiale de
climă şi de sol şi a capacităţii şi hăr­
niciei dovedite de oamenii muncii din
agricultură.
Subliniind că cea mai importantă
sarcină pusă în faţa noastră de Con­
gresul al 11-lea este creşterea şi con­
solidarea sectorului socialist din agri­
cultură, astfel ca pînă în 1960 acest
sector să fie preponderent ca suprafa­
ţă şi să asigure 60-70 la sută din to­
talul producţiei agricole marfă, vorbi­
torul a subliniat:
Îndeplinirea acestei sarcini are o
imensă însemnătate, deoarece victoria
deplină a socialismului în ţara noastră
poate fi asigurată numai dacă socia­
lismul va fi construit şi la sate. Inte­
resele vitale ale clasei muncitoare ca
şi ale ţărănimii muncitoare şi inte­
lectualităţii, interesele întăririi şi înflori­
rii patriei şi ale îmbunătăţirii nivelu­
lui de trai al poporului cer făurirea
unei puternice econorrtii socialiste uni­
tare. De succesul transformării socia­
liste a agriculturii depind rezolvarea
deplină a problemei cerealelor, asigu­
rarea industriei cu materii prime agri­
cole şi îmbunătăţirea continuă a apro­
vizionării populaţiei.
Trecînd în revistă rezultatele muncii
depuse pe tărîmul transformării socia­
liste a agriculturii după Congresul al
11-lea al partidului, tovarăşul Gh.
Gheorghiu-Dej a arătat, că în cei doi
ani de zile de la Congres, au intrat
in gospodării colective, cooperative a-
gricole de producţie cu rentă şi înto­
vărăşiri agricole, un număr de
1.141.725 familii de ţărani muncitori,
le 3 ori mai multe familii decît aîi
trat înainte timp de 7 ani de zile.
La 1 martie anul acesta, 1.528.578
familii, reprezentînd peste 45 la
ă din totalul familiilor de ţărani
ncitori, fac parte din sectorul co-
ratist-socialist din agricultură, care
Sîmbătă 5 aprilie 1958
•,
cuprinde 3.830.376 ha., aproape 37 la
sută din suprafaţa agricolă cooperati-
vizabilă din ţară. împreună cu supra­
feţele gospodăriilor agricole de stat,
ale sfaturilor populare şi ale altor ins­
tituţii de stat, sectorul socialist cu­
prinde aproape 7.500.000 ha, reprezen­
tînd 52,4 ia sută din întreaga supra­
faţă agricolă a ţării, faţă de numai
35,2 la sută la sfîrşitul anului 1956.
Această sporire însemnată a numă­
rului de familii şi a suprafeţei coope-
rativizate arată creşterea conştiinţei
socialiste în rîndurile ţărănimii mun­
citoare, creşterea încrederii maselor ţă­
răneşti in justeţea politicii duse de
partidul clasei muncitoare şi demons­
trează odată mai mult că s-a întărit
alianţa muncitorească-farănească, s-a
întărit orînduirea democrat-populară.
In această consfătuire noi salutăm cu
bucurie în numele Comitetului Central
al Partidului Muncitoresc Romîn şi al
Consiliului de Miniştri al Republicii
noastre Populare, succesul obţinut de
oamenii muncii din agricultură din re­
giunea Constanţa, prima regiune în
care ţărănimea muncitoare a trecut în
întregime pe drumul gospodăriei agri­
cole colective. Felicităm călduros pe
colectiviştii din regiunea Constanţa
care au constituit un exemplu pentru
întreaga noastră ţărănime, pe munci­
torii, tehnicienii şi inginerii din S.M.T. lective,' folosind seminţe selecţionate
şi din gospodăriile de stat, pe ingine­
rii şi tehnicienii agronomi, pe toţi
oamenii muncii din regiune. Felicităm
organele de partid şi de stat din regi­
une care au desfăşurat o rodnică mun­
că politică şi organizatorică pentru a
face cunoscut în rîndurile zecilor de
mii de ţărani muncitori exemplul uni­
tăţilor socialiste fruntaşe şi a-i ajuta
să treacă pe calea socialismului.
Experienţa înaintată a regiunii Con­
stanţa pe tărîmul construcţiei socialis­
te la sate merită să fie studiată de toa­
te organele regionale şi raionale de
partid şi de stat, pentru a fi folosită
potrivit condiţiilor şi ^particularităţilor
locale.
După ce a prezentat tabloul sumbru
al sărăciei şi întunericului în care a
fost ţinută în trecut populaţia munci­
toare a regiunii Constanţa şi situaţia
şi mai grea a ţărănimii sărace crunt
exploatată de moşieri şi chiaburi, sta­
rea de decădere a agriculturii, tova­
răşul Gh. Gheorghiu-Dej a arătat că
după cucerirea puterii în ţara noastră
de către clasa muncitoare, în afianjă
cu ţărănimea muncitoare, cînd în în­
treaga ţară, oamenii muncii, sub con­
ducerea Partidului Muncitoresc Romîn,
au pornit cu elan la construirea so­
cietăţii socialiste, în regiunea Constan­
ţa a început să înflorească o viaţă
nouă.
Citind numeroase fapte vorbitorul a
arătat succesele importante obţinute in
dezvoltarea industriei şi agriculturii
din regiunea Constanţa. Vorbitorul a
amintit că an de an s-a ridicat nive­
lul agrotehnic de lucrare a pămintului,
că a crescut recolta medie la hectar,
a sporit efectivul de animale de toate
speciile, creşte avutul obştesc in G.A.C.
şi ca urmare sporesc veniturile colec­
tiviştilor.
Viaţa oamenilor şi faţa satelor din
Dobrogea se transformă pe zi ce tre­
ce prin electrificare, construcţii de case
noi, ridicarea nivelului sanitar, creşte­
rea numărului de cămine culturale,
biblioteci, colţuri roşii etc.
Colectivizarea complectă deschide
harnicei ţărănimi din regiunea Con­
stanţa noi posibilităţi de dezvoltare
economică şi culturală, cum n-au fost
şi nu puteau fi niciodată pînă acum.
In' această regiune, unde fiecărei gos­
podării ţărăneşti îi revenea, după re­
forma agrară din 1945; în med?» cîte
5,4 ha. suprafaţă agricolă — cea mai
ridicată medie pe ţară — şi unde
ţărănimea resimţea măi puternic decît
oriunde lipsa mijloacelor de producţie,'
ies mai mult în evidenţă roadele agri­
culturii socialiste mecanizate şi imen­
sele ei perspective de dezvoltare.
Organele de partid şi de stat, cu
participarea largă a colectiviştilor
fruntaşi în agricultură, a inginerilor
şi tehnicienilor din regiunea Con­
IN A C E S T NUMĂR
IN PAG. IlI-a pundem. ajutorului pe care ni-l Şedinţa festivă de la Buda-
t Acţiunea de contractări — pro- dă statul. pesta consacrată celei de-a 13-a
IN PAG. iV-a aniversări a eliberării. Ungariei
jblemă de mare răspundere.
\ ® Aproape 600 tone cereale Vizita in R. P. Chineză a de- su^ fascism. ^ ^
\-şi peste 10 tone floarea-soarelui legaţiei guvernamentale a R.P. . ^ en ru încetarea experierue-
\ contractate de G.A.C. si inim ă- Rom'îne' ; ' : Iora c” arma n “f.lef ă
prăsirile din raioanele Orăstie si * Mitingul de la Pekin al re- Pu ° llcăr . mondială
! Sebeş. ’ ' prezentanţilor vieţii publice. cere Ş.U.A şi Angliei să urme-
* .. 'h ze exemplul Uniunii Sovietice,
* 0 Mai multe produse contrac- * Cuvintarea lui Pin Cijen. © o ’hotărire care dovedeşte
\tate, venituri băneşti mai mari.- © Cuvintarea tovarăşului grijă deosebită pentru soarta
T " — ~ ------- — “ | ° Aşa înţelegem¦ noi să râs- Chivu Stoica. , omenirii.
4 pagini 20 bani • *«#*^*¦• •#•*•-***-•| »*#»«+ O*»»*«¦ ->«*-» -«»»«¦ »«<»-«¦ »•»¦ ¦ »»»>»¦ <« X
tovarăşului GA. Ghe
'. I •' •f ¦
stanţa, au elaborat un plan de dez­ sate — i?.tă sarcina principală care agriculturii, o răbdătoare şi perseve­ Are loc procesul de formare a unei tru a provoca nemulţumiri şl dezori­
voltare a agriculturii în următorii ani. stă în faţa noastră in faza actuală rentă muncă de educare a ţăranilor ţărănimi noi, cooperatiste, care, aşa
Toate forţele colectiviştilor trebuie în­ a procesului de transformare socia­ muncitori, în spiritul muncii în comun cum am mai arătat, cuprinde în mo­ entare în rîndurile ţăranilor munci-
dreptate spre realizarea acestui plan. listă a agriculturii; îndeplinirea aces­ şi de convingere a lor, în primul rînd mentul de faţă peste 45 la sută din
Organizarea socialistă a întregii su­ tei sarcini este o condiţie principală prin puterea exemplului de superiori­ totalul familiilor de ţărani cu gos­ tori, a submina gospodăriile colective
prafeţe agricole creează cele mai bune pentru succesul operei de construire tate a gospodăriei socialiste. Tocmai podărie mică ¦şl mijlocie, încadraţi în
condiţii ca producţia agricolă să fie a socialismului în ţara noastră. de aceea partidul nostru duce o poli­ diferite forme de cooperare agricolă. şi întovărăşirile agricole, a pune sta­
orientată raţional, ştiinţific, pe baza tică de transformare socialistă trep­
unui temeinic studiu ai condiţiilor Cît priveşte procesul de lărgire a tată a agriculturii, politică bazată pe vile în calea curentului de trecere a
pedoolimatice şi economice. In conti­ sectorului socialist al agriculturii, el stricta respectare a principiului libe­
nuare vorbitorul s-a referit la pers­ se desfăşoară neuniform şi variat pe rului consimţămînt al ţărănimii mun­ ţărănimii muncitoare pe făgaşul so­
pectivele şi sarcinile dezvoltării agri­ regiuni şi raioane. Alături de regiuni citoare.
culturii din regiunea Constanţa. tn care suprafaţa cooperativizată cu­ cialismului, a compromite opera de
prinde între 50—64 la sută din to­
Condiţiile concrete economice şi na­ talul suprafeţei agricole, sînt regiuni Din masa ţărănimii individuale cu transformare socialistă a agriculturii.
turale ale celei mai mari suprafeţe ca Hunedoara, Cluj, Bacău, Baia Ma­
din regiunea Constanţa, regiune cu re unde suprafaţa cooperativizată cu­ gospodărie mică, un număr din ce Nu odată ţăranii colectivişti, întovă­
soluri bălane şi cernoziomuri bogate, prinde numai între 10— 15 la sută din răşiţi şi individuali, în frunte cu co­
sînt din cele mai prielnice culturii ce­ suprafaţa agricolă. Chiar în cadrul ,a- în ce mai mare trece în rîndurile
realelor, mai ales griului şi porum­ celeaşi regiuni sînt deosebiri mari de
bului. Statul, sprijinindu-se pe ţără­ la un raion la altul. Fără îndoială că mijlocaşilor. Unii mijlocaşi, ca urma­ muniştii, au ştiut să descopere şi să
nimea unită, colectivizată, va organiza diferenţieri între regiuni şi raioane în
o luptă' sistematică pentru a înlătura ce priveşte ritmul construcţiei socia­ re a acţiunii legilor obiective ale gonească din rîndurile lor astfel de
efectele dăunătoare ale secetei. Obţi­ liste la safe sînt inevitabile în cursul vrăjmaşi ai ţărănimii muncitoare şi al ‘
nerea unor recolte bogate merge mînă unei' atît de radicale transformări Această politică dă roade b ogate; micii producţii de mărfuri, intră in puterii muncitorilor şi ţăranilor.
în mînă cu mecanizarea agriculturii. a relaţiilor de muncă şi de intrarea în gospodăriile colective şi
De aceea, statul va acorda gospodă­ proprietate mai ales dacă ţinem sea­ întovărăşirile agricole a sute de mii rîndurile chiaburimii ca elemente ca­
riilor colective din această regiune, ma că este vorba de un proces de de familii de ţărani muncitori' este
sprijinul tehnic necesar ca pe mă­ durată, care cuprinde zone social-eco- rezultatul hotărîrii luate de aceştia, al pitaliste noi. In acelaşi- timp, ca efect Datoria organizaţiilor de partid e s te '
sura dezvoltării mai departe a indus­ nomice foarte deosebite şi mase de mi­ convingerii lor că păşind pe făgaşul să muncească pentru ridicarea conş­
triei socialiste, să ajungem treptat lioane de oameni. 'Totodată însă, ase­ socialismului păşesc pe calea bună­ al politicii de îngrădire a chiaburi­
la mecanizarea complexă şi complectă menea diferenţieri reflectă în mare mă­ stării.
a agriculturii. sură faptul c ă 1organele de partid şi lor, precum şi în urma fărâmiţării na­ tiinţei politice şi a vigilenţei membri­
de stat din regiunile şi raioanele cu
In aceste condiţii, gospodăriile co­ o cooperativizare mai înaintată au des­ turale a proprietăţii agricole individua­ lor de partid şi a tuturor oamenilor
făşurat o mutică organizatorică şi po­
şi seminţe hibride de porumb, îngră- litică sistematică, răbdătoare, '• bazată le, mai multe' elemente capitaliste de muncii de la sate, pentru izolarea şi
şînd terenurile cu gunoi de grajd şi pe exemple concrete, pentru a lămuri
cu îngrăşăminte minerale, vor ajunge şi convinge pe ţăranii muncitori să la sate decad din situaţia de chia­ demascarea elementelor duşmane; pen­
în cîţiva ani să obţină o producţie de treacă pe drumul agriculturii socialis­
grîu de 1.450 kg. la ha. în medie te ; ele au mai multă pricepere şi ini­ Partidul şi guvernul au sprijinit şi buri; ceea ce a făcut ca în ultimii ani tru paralizarea oricăror uneltiri ale-
pe regiune, iar la porumb, în medie vor sprijini şi în viitor pa ţăranii cu lor., ¦’ "L • '
2.200 kg. la ha. — producţii care, ţiativă în folosirea condiţiilor sccial- gospodării individuale, stimulîndu-i să numărul gospodăriilor chiabureşti să
in condiţiile vechii Dobroge nici mă­ economice locale favorabile reorganiză­ muncească bine pămîntul, să obţină
car nu puteau fi visate. In fiecare din rii socialiste la sate. A învăţa din ex­ recolte bogate şi venituri mari, pe. ca­ se micşoreze. > Elementele exploatatoare şi alţi duş­
raioanele regiunii se vor înfiinţa lo­ perienţa înaintată şi a ajuta organiza­ lea vînzării surplusului de produse
turi de hibridare totalizînd 2.600 ha., ţiile de partid să şi-o însuşească este mai ales către stat la preţuri In această etapă de dezvoltare. a mani ai socialismului trebuie să ştie
pentru producerea hibridului simplu, o sarcină de căpetenie a comitetelor avantajoase. Dar noi le spu­ relaţiilor de clasă, partidul nostru,
iar un număr de gospodării colective regionale şi raionale de partid. nem deschis că oricît de mult spri­ mergînd cu consecvenţă pe drumul că orice încercare de a lovi în intere­
vor fi profilate pentru a obţine sătnîn- jin vor primi din partea statului, dacă întăririi continue a alianţei dintre cla­
ţă de porumb hibrid dublu, cu care In desfăşurarea muncii noastre poli- vo r. munci mai departe izolat pe pe­ sa muncitoare cu ţărănimea muncitoa­ sele muncitorilor, şl ţăranilor va fi zdro­
se vor putea însămînţa 200.000 ha. tico-organizatorice pentru transforma­ tecite lor de pămînt, nu vor putea fo­ re şi al construirii socialismului la
rea socialistă a agriculturii, continuînd losi avantajele agrotehnicii înaintate sate, continuă să aplice politica de bită de statul popular,’ în aşa fel îneît
Dacă la întreaga suprafaţă colec­ activitatea . pentru crearea de şi ale ¦mecanizării, nu-şi vor putea a- îngrădire economică a chiaburimii în
tivizată, cultivată cu grîu şi porumb noi gospodării colective, coope­ sigura, pentru ei şi pentru familiile vederea lichidării treptate şi la sate să le treacă pofta de a mai ridica
se va obţine în cîţiva ani un spor rative de producţie şi întovărăşiri lor, o viaţă , îmbelşugată. a exploatării omului de către om.
de 500 kg. grăunţe pe ha. — ceea agricole, înaintăm pe frontul .construc­ mîna împotriva orînduirii democrat-
ce nu este greu de realizat în condi­ ţiei socialiste la sate pe măsura dez­
ţiile agriculturii socialiste mecanizate voltării mijloacelor de mecanizare şi populare, a cuceririlor revoluţionare
— colectiviştii din regiune vor obţi­ asigurării cadrelor de specialişti ne­
ne un plus de venit de aproximativ cesare agriculturii socialiste. ale oamenilor muncii. ‘'
380.000.000 lei. Aceasta înseamnă o
mare bogăţie pentru gospodăriile co­ Întreaga experienţă a transformării Tovarăşi, ¦
lective şi pentru familiile colectivişti­ socialiste a agriculturii .în ţara noas­
lor din regiune, o contribuţie impor­ tră confirmă justeţea învăţă­ Succesele cele mai mari şi rezul­ Gu privire la aplicarea politicii de întărirea şl dezvoltarea economică a
tantă la întărirea economică şi în­ turii leniniste, potrivit căreia Îngrădire a chiaburilor, Comitetul Cen­ gospodăriilor colective, a cooperative­
florirea social-ciilturală a ţării. construcţia socialistă la sate tre­ tatele cele mai trainice in munca de tral al partidului, în plenara din au­ lor agricole de producţie şi întovărăşi­
buie să meargă în pas cu dezvol­ gust 1953, a subliniat că trebuie să rilor existente este în prezent condiţia
Vorbitorul s-a referit apoi la posi­ tarea bazei materiale tehnice şi cu dezvoltare a sectorului socialisţ-coo- se dea gospodăriilor chiabureşti pu­ principală a înaintării noastre pe fron­
bilităţile existente în regiune pentru crearea cadrelor de agronomi şi alţi tinţa să-şi desfăşoare activitatea de tul construcţiei socialiste. Sporirea pro­
creşterea suprafeţelor viticole şi pomi­ specialişti, capabili să organizeze şi peratist al agriculturii au fost obţinute producţie şi schimb de mărfuri, în con­ ducţiei agricole vegetale şi animale a
cole, murirea parcului de animale, va­ să conducă cu pricepere marea produc­ diţiile prevăzute de lege. Desigur, unităţilor socialist-cooperatiste, creş­
lorificarea bogăţiilor şi a diferitelor, ţie socialistă, să introducă în agricul­ în acele regiuni, raioane şl comune, aceasta se referă la acele elemente terea veniturilor membrilor acestora
terenuri din deltă, toate rentabile pen­ tură tehnica nouă ş i . cuceririle ştiinţei. chiabureşti care îşi îndeplinesc ta timp şi a nivelului lor de trai material şi
tru colectivişti şi pentru economia na­ unde unităţile socialiste ale agricul­ şi In întregime obligaţiile faţă de stat, cultural, constituie calea cea mai si­
respectă legile ţării şi hotărîrile gu­ gură de a convinge pe ţăranii mun­
turii obţin rezultatele economice mai vernului şi se poartă loial faţă de citori cu gospodării individuale să
regimul democrat-popular. treacă Ia agricultura socialistă.
bune, unde organizaţiile de partid duc
o muncă politică şi organizatorică per­
severenta în rîndurile ţărănimii, res-
pectjnd indicaţiile partidului cu privi­ Gospodăriile agricole colective au
dovedit din nou, în anul agricol 1957,
re la liberul consimţămînt al ţăranului Plenara din iulie 1956 a Comitetu­ superioritatea lor faţă de gospodăriile
lui Central a hotărît să recomande individuale ale ţărănimii muncitoar*.
muncitor. , gospodăriilor colective şi celorlalte Faţă de producţia medie la hectar pe
unităţi socialist-cooperatiste să rezolve ţară de 1.233 kg. grîu şi 1.700 kg. po­
Se ştie că atunci cînd au avut loc favorabil cererile de înscrieri ale foş­ rumb — 40 la sută din gospodăriile
manifestări de călcare a liberului tilor chiaburi, fiilor de foşti chiaburi şi colective au obţinut producţii de peste
consimţămînt al ţăranilor muncitori, fiilor de chiaburi care au gospodărie 1500 kg. grîu la hectar, 35 la sută
partidul şi guvernul au combătut şi separată şi nu exploatează muncă din gospodăriile colective au obţinut
au curmat cu hotărîre aceste tendinţe străină, dacă aceştia au o comportare peste 2000 kg. de porumb la hectar.
dăunătoare alianţei dintre clasa mun­ loială faţă de statul democrat-popuhr
citoare şi ţărănimea muncitoare şi şi dacă adunarea generală aprobă ce- Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a
cauzei transformării socialiste a agri­ cerea lor de înscriere. citat apoi exemplul unor gospodării a-
culturii. gricole colective din diferite' regiuni
ale ţării care datorită efectuării la
In timpul din urmă, in unele locuri De aici nu trebuie trasă concluzia timp şi în bune condiţii a lucrărilor
s-au semnalat din nou abateri ale că lupta de clasă la sate s-ar stinge. agrotehnice au obţinut producţii mult
unor organe de partid şi de stat de Desfăşurarea mat ascuţită sau mai pu­ mai mari de grîu, porumb, sfeclă de
la direcfivele partidului cu privire la ţin ascuţită a luptei de clasă nu de­ zahăr, cartofi.
respectarea strictă a liberului consim­ pinde numai de clasa muncitoare, de
ţămînt al ţăranului muncitor. Aler- ţărănimea muncitoare, de sta­ In continuare vorbitorul a spus :
gînd după succese rapide, aceste or­ tul democrat-popular, ci şi de ati­
gane şi-au alcătuit programe biro­ tudinea pe care o au foştii capitalişti Condiţia de bază a întăririi gos­
cratice de cooperativizare a agricul­ şi moşieri, chiaburii, uneltele acestora.
turii, necore.spunzătoare condiţiilor Trebuie să deschidem bine ochii acelor podăriilor colective este realizarea unei
reale: apoi, pentru a le îndeplini în tovarăşi care se Incintă cu visul că
termenele fixate de ele singure, au' lupta de clasă la noi ar fi dispărut, că juste îmbinări a intereselor obşteşti cu
înlocuit prin metode de presiune, mun­ duşmanul de clasă s-ar fi cuminţit.
ţională, şi a anunţat totodată că în In momentul de faţă, cel mai mare ca politică de convingere, bazată pe Viaţa pune în lumină fapte de natură interesele individuale ale colectiviş-
succesele obţinute de numeroase gos­ să-i trezească la realitate pe cei ce
podării colective şi întovărăşiri agri­ gindesc aşa. tilor. ’>
cole din toate regiunile ţării.
următorii 2—3 ani reţeaua electrică ajutor în tractoare şi maşini agricole întreaga experienţă a transformării
Partidul şi guvernul condamnă şi socialiste a agriculturii ne arată ma­
de înaltă tensiune se va extinde în poate fi dat ţărănimii muncitoare din sancţionează aspru asemenea metode, rea însemnătate pe care o are dez­
oriunde şi oricînd s-ar manifesta. voltarea proprietăţii obşteşti pentru În­
regiune spre a se folosi pe scară largă . zonele de cereale şi de plante tehnice tărirea economico-organizatorică a sec­
torului socialist-cobperatist. In această
energia electrică în - producţia indus­ , şi alimentare, unde relieful şi solul direcţie trebuie să se îndrepte preo­
cuparea de căpetenie a colectiviştilor,
trială şi agricolă, pentru irigaţii şi , permit introducerea largă a mecani­ Duşmanii regimului democrat-popu­ cooperatorilor şi întovărăşiţilor. Dezvol­
lar, din rîndurile chiaburilor şi altor tarea avutului obştesc corespunde in­
pentru iluminarea caselor. zării. Ţinînd seama de aceasta, orga­ elemente exploatatoare, rămăşiţele fas­ teresului comun al tuturor colectiviş­
ciste, vechile cozi de topor ale cla­ tilor, cooperatorilor şi întovărăşiţilor
Rezultate îmbucurătoare în acti­ nele de partid şi de stat, în activita­ selor exploatatoare, nu se împacă cu şi totodată interesului fiecăruia dintre
gîndul că socialismul înaintează şi că ei de a-şi spori veniturile personale.
vitatea depusă pentru transformarea tea lor pentru lărgirea sectorului so- Orice încercare de a înlocui munca speranţele lor în restabilirea vechilor
politică de convingere a ţăranului şi rînduieli s-au spulberat pentru totdea­
socialistă a agriculturii — a spus în cialist-cooperatist, trebuie să se orien- studierea atentă a condiţiilor şi posi­ una. Ei nu se dau în lături de la ni­
bilităţilor concrete prin metode admi­ mic pentru a submina orînduirea de­
continuare tovarăşul Gh. Gheorghiu- teze mai ales spre zonele cerealiere, nistrative, nu face decît să îndepărteze mocrat-populară, pentru a pune pie­
pe ţăran de gospodăria colectivă, slă­ dici în calea operei de transformare
Dej —‘ au fost realizate în cele mai unde există cele mai favorabile condi­ beşte alianţa clasei muncitoare cu socialistă a agriculturii.
ţărănimea muncitoare şl dă apă la
multe regiuni ale ţării. Vorbitorul a ţii pentru crearea de gospodării co­ moară duşmanului de clasă, care caută
să profite de greşelile şi abaterile de
citat regiunile Timişoara, Galaţi, Bucu­ lective, cooperative de producţie şi În­ la linia partidului pentru a pescui
în apă tulbure.
reşti, Iaşi, Craiova, Stalin, Suceava. tovărăşiri agricole puternice,, capabile
Transformarea socialistă a agricul­
Faptele au spulberat cu desăvîrşire să devină în scurt timp model de turii are loc în condiţiile luptei de Aceşti vrăjmaşi înverşunaţi ai popo­ După cum ştiţi, Izvorul principal
teoria lansată de ideologii capitaliş­ gospodărie socialistă, să demonstreze clasă. rului nu se mulţumesc cu răspîndirea care alimentează creşterea averii obş­
tilor şi moşierilor, care pretindeau că prin fapte superioritatea agriculturii de zvonuri şi clevetiri. Ei. folosesc cu teşti este creşterea fondului de. bază
ţărănimea ar fi incapabilă să meargă socialiste mecanizate. viclenie orice slăbiciuni şi greşeli în (fondul indivizibil).
munca politică, economică, organizato­
cu hotârîre pe calea unor profunde Scoţînd în evidenţă succesele însem­ rică a organelor de partid şi de stat Numai acele gospodării agricole co­
sau a organelor' de conducere ale uni­ lective care au înţeles să-şi mărească
transformări sociale, că ea ar fi nate obţinute în munca pentru trans- tăţilor socialiste; ei caută, ori de cîfe fondurile de bază au reuşit să cum­
ori lipsa de vigilenţă le dă prilejul, pere animale, să-şi facă plantaţii dr
refractară socialismului. Avantajele formarea socialistă a agriculturii, tre­ să împingă la abuzuri şi denaturări vii şi pomi, să-şi construiască graj­
ale politicii partidului, să se strecoare duri şi magazii, să facă îndiguiri şi
materiale ale organizării socialiste a ’ buie să arătăm ¦în acelaşi timp că în întovărăşiri şi gospodării co­ diferite amenajări tehnice, să-şi pro­
lective şl să pătrundă chiar în cure mijloace de transport şi altele,
agriculturii au o mare forţă de atrac­ drumul construcţiei socialiste la sate In ultimii ani, ca efect • a! aplicării conducerea lor, să iovească în asigurînd astfel o puternică creştere
politicii partidului şi statului demo- avutul obştesc — toate acestea pen­ a proprietăţii obşteşti şi o retribuire
ţie şi exercită o influenţă pozitivă din ¦ nu este — şi nici nu poate fi — un crat-popular de îngrădire economică ridicată a muncii colectiviştilor.
a chiabtirirnii, de. dezvoltare şi conso­
ce în ce mai puternică asupra maselor drum neted, fără greutăţi. lidare a sectorului socialist al agri­ Gospodării colective cu terenuri în-
celor mal largi ale ţărănimii. Referin- Trecerea de la gospodăria indivi­
du-se la faptul că cea mai mare parte duală la gospodăria socialistă presu­
dii? unităţile agricole socialiste coo­ pune schimbări adinei în conştiinţa culturii, de sprijinire multilaterală a
peratiste sînt înfiinţate de puţin timp, micilor producători de la ţară. Pentru
vorbitorul a subliniat: ca astfel.de «chimbări s i se producă, ţărănimii muncitoare, au avut Ioc în­
Consolidarea rezultatelor obţinute este necesară, odată cu crearea bazei semnate schimbări în relaţiile şi struc­
pînă acum în construcţia socialistă la materiale a transformării socialiste a tura de clasă la sate. (Lorilinuarc iii pag. 2-a)