Page 18 - 1958-04

fPag 2 ____________ _ _ . ’W-

Nr. 1021

(Urmare "din pag. l-d) rivuncă şl răspunderea peSradâală In specialiştilor la aplicarea re a lilo r a- ar fl putflt . . ; ,, n .

executarea lucrărilor agricole, ceea ce grotehnlce. ,'i; . loace financiare şi material^ pentru & stat ca centre puternice ţină recolte medii la grîu de 2.000 be, să cultive cel mat buni şi pro­
a contribuit la sporirea producţiei şl, a-şi procura parcul de maşini ş l trac­ alei. 'dezvoltării agriculturii menite să kg. la hectar. ductivi hibrizi dubli de porumb.
vecinate şi cu condiţii economico-na- mai ales, a productivităţii munoli. Un lucru Bun în orgahîza'rea muriSll toare care le stă' la dl^qzjţle asţtăgl dovedească ţărănimii 'muncitoare su­
turale asemănătoare obţin rezultate prin S.M.T.-uri, perioritatea agriculturii socialiste me­ In ce priveşte creşterea animale­
cu totul diferite, după cum se preo­ Este de mare însemnătate ca orga­ în întovărăşirile agricole este faptul canizate şi a aplicării metodelor ştiin­ Este oare aceasta posibil de rea- lor în gospodăriile de stat, s-au ob­
cupă de creşterea fondului de bază, nele de partid şi de stat, consiliile de Pentru executarea lucrărilor agricole ţifice agrotehnice şî să pună la dis- lfaatî ţinut în ultimii ani unele rezultate
— a arătat în continuare vorbitorul. conducere ale gospodăriilor colective să că unele din ele au organizat munca de către ,SM.Ţ.-url, statul a cheltuit bune. Progresele realizate de gospo­
studieze temeinic experienţa de pînă a- în anul 1957) suma de 702.917.000 lei, poziţia ţărănimii muncitoare seminţe dăriile de stat în producţia de carne,
Din păoate- sînt şi gospodării colec­ cum a gospodăriilor colective care au pe brigăzi, ţinînd seama la alcătuirea Iar dacă adăugăm amortizarea trac* selecţionate, material săditor, pomi- Este Interesant şl sugestiv să atra­ lapte, grăsimi, ouă şi lînă sînt încă
tive în care încă nu se înţelege ma­ Introdus retribuirea muncii nu numai toarelor şi maşinilor agricole şi a viticol şi animale de rasă pentru pră- nesatisfăcătoare, nu s-au ridicat ia
rea importanţă a fondului de bază după zile-muncă, ci şi după rezultate­ brigăzilor de vecinătăţi, de rubedenli( construcţiilor staţiunilor de maşini şi sllă. -gem atenIţ.—ia c--o-n--s-f-ă--t-u--i-r-i-i *a*swu~pr -r*a* pro-; nivelul posibilităţilor pe care le au.
pentru prosperitatea colectiviştilor. Un le muncii depuse, pentru a trage învă­ tractoare, rezultă că statul a cheltuit ducţiei de grîu realizată de ţări prle-
număr de 270 gospodării colective nu ţăminte privind îmbunătăţirea organi­ de suprafeţele de teren ce pot fi lucra­ suma de 957.368.000 lei. Cu toate că din primii ani de fun­ S-au creat condiţiile ca gospodăriile
au repartizat anul trecut nici un ban zării şi retribuirii muncii în gospodă­ cţionare gospodăriile agricole de stat agricole de stat să contribuie în mă­
pentru fondul de bază. riile colective. te de brigăzi, etc. Organizarea muncii Datorită lucrărilor de bună calitate au realizat unele progrese, ele n-au tene ca R. Cehoslovacă şi R. D. Ger- sură cu mult mai mare la aprovizio­
efectuate de tractoarele şi maşinile reuşit pînă în anul 1955 să albă o narea populaţiei din oraşe şl din cen­
Din acestea, 42 gospodării sînt îri In legătură cu necesitatea concen­ ţie brigăzi înlesneşte ajutorarea între S.M.T.-urilor, gospodăriile colective, orientare clară în ce priveşte profilul toană. '| tre industriale cu carne şi grăsimi.
regiunea Piteşti, 30 în regiunea Bucu­ trării eforturilor înspre consolidarea e- cooperativele de producţie şi întovără­ producţiei şi organizarea lor econo­
reşti, 27 în regiunea Timişoara, re­ conomico-organlzatorlcă a gospodării­ ei a întovărăşiţilor la executarea lu­ şirile agricole au realizat o producţie mică. Gospodăriile agricole de stat După datele Consiliului de Ajutor Vorbitorul a arătat în continuare
giuni în care s-.au obţinut recolte bu­ lor colective, atrage atenţia faptul că medie cu 300-400 kg. cereale mal mare cultivau un număr prea mare de cul­ Economic Reciproc, gospodăriile a- sarcinile concrete ale gospodăriilor
ne. Tendinţa rezervată a unor colec­ în ultimul an a crescut numărul gos­ crărilor agricole, sporeşte spiritul lor decît a ţăranilor individuali, care au turi, din care unele nu prezentau im­ gricole . de stat din R. Cehoslovacă agricole de stat în ceea ce priveşte
tivişti faţă de fondul obştesc trebuie podăriilor colective mari de peste 1.000 lucrat cu vitele. Calculînd, pentru a- portanţă pentru fondul central al sta­ obţin o producţie medie de grîu de creşterea porcilor, bovinelor, oilor şl
combătută cu perseverenţă şi răbda­ hectare şi chiar de peste 3.000 hecta­ de răspundere faţă de efectuarea! în nul 1957, acest spor de producţie pe tului. Ele au mers un timp pe linia 2.300 kg. la hectar. păsărilor.
re ca o tendinţă dăunătoare intere­ re, iar pe alocuri se observă că s-au suprafaţa de 2.500.000 ha. cooperati- greşită de reducere a culturii porum­
selor proprii ale colectiviştilor; în unit două sau mai multe gospodării bune condiţii a acestor lucrări şi ridi­ vizată pe care s-au îndeplinit lucrările bului şi de mărire a suprafeţelor cul­ Faceţi şi dv. socoteala, dacă gospo­
această direcţie organizaţiile de partid mici într-o gospodărie colectivă mai agricole de către S.M.T.-uri, rezultă tivate cu plante tehnice, care cereau dăriile agricole de stat ar realiza o
au de desfăşurat o muncă largă de mare. că productivitatea muncii în întovără­ un spor total de cel puţin 750.000 un număr mare de braţe de muncă, medie de 2.000 kg. grîu la hectar la
lămurire a colectiviştilor, pe bază de şire. tone cereale, care, la preţul de con­ dădeau producţii slabe şi nu puteau suprafaţa de 400.000 ha. ar însemna
fapte şi exemple convingătoare prin Gospodăriile colective mari au niai tractare al statului, se ridica la suma avea rentabilitate. o producţie totală de 800.000 tone
caracterul lor concret şi uşor de con­ multe posibilităţi de a organiza o Pentru întărirea şl dezvoltarea înto­ de cca. 800.000.000 lei. grîu. Dacă ne-am apropia de produc­
trolat. producţie raţională multilaterală, folo­ Restrîngerea culturii cerealelor şl
sind mai deplin forţa de muncă, mă­ vărăşirilor agricole, de o însemnătate Iată ce roade culege ţărănimea mun­ în special restrîngerea culturii porum­
Cînd vine vremea împărţirii veni­ surile agrotehnice şi tehnica modernă. citoare datorită mecanizării agrîciXltu- bului a avut rezultate dăunătoare, a
turilor, colectiviştii trebuie să se gîn- hotăritoare este crearea şi sporirea a- creat _greutăţi în dezvoltare—a creş,terii
Heaseă la viitor şir ca buni gospo­ Este necesar să se acorde gospodă­ verii obşteşti.
dari, să nu împartă pe zile muncă riilor agricole colective mari un deo­
toate produsele şi toţi banii, şi să sebit sprijin, îndrumîndu-le şi ajutîn- Puterea întovărăşirii, capacitatea el
repartizeze pentru creşterea avutului du-le cu cadre calificate, cu mijloace
bbştesc cotele prevăzute de statut. mecanizate ale S.M.T-urilor, pentru ca de dezvoltare economică în vederea ţia medie de grîu din gospodăriile a- In vede'reă îmbunătăţirii aprovlzlo-
să-şi organizeze cît mai bine produc­
Dacă colectiviştii din gospodăriile ţia, să-şi dezvolte diferite ramuri de creşterii bunăstării întovărăşiţilor gricole de stat din Cehoslovacia a- nării populaţiei cu carne, gospodăriile
colective care nu au făcut acest lucru producţie, potrivit condiţiilor de climă,
pînă acum, vor continua să consume sol şi economice şi să folosească pe constă în bunurile procurate în comun ceastaar însemna, la o medie de agricole de stat vor organiza combi­
tot sau aproape tot ce produc, fără larg cuceririle ştiinţei agricole şi ex­ şi în fondul de bază. 2.300kg. la ha. o producţie nate industriale de creştere şi în-
fea pună nimic la fondul de bază, perienţa înaintată. Acolo unde din pro­ totală a gospodăriilor agricole grăşare a animalelor şi păsărilor;
gospodăriile lor colective nu vor putea pria voinţă a colectiviştilor, ca un Este datoria comitetelor regionale de stat de 920.000 tone grîu anual. pentru aceasta este necesar să se con­
să cumpere animale, nu se vor putea rezultat al procesului de ic-ounnsaouliiiduamree şl raionale de partid să desfăşoare în
ocupa în mod serios de sporirea pro­
rînduriie întovărăşiţilor o temeinică Numeroase gospodării agricole de struiască în anii următori un număr
muncă de lămurire pe bază de exem­
stat de la noi au realizat în anul tre- corespunzător de fabrici pentru pro-

ple concrete, pentru a-i convinge că cut producţii medii de grîu de peste ducerea furajelor combinate şi a făi-

munca în comun şl dezvoltarea fondu­ 2.000 kg. la hectar. Avem, deci, oexpe- nli de lucernă şl trifoi,

lui obştesc constituie calea prin care rii, sprijinului primit din partea stătu- animalelor şi în sporirea producţiei rienţă pozitivă care ne arată că în In acţiunea partidului şl guvernu-
întovărăşiţi! îşi pot asigura folosirea
lui democrat-popular, alianţei clasei de lapte şi carne, noi înşine, în oamenii din sectorul lui de extindere a suprafeţelor culti-

marilor posibilităţi ale agriculturii so­ muncitoare cu ţărănimea muncitoare. Gospodăriile agricole de stat erau gospodăriilor agricole de stat, stă pu- vate cu porumb hibrid, gospodăriilor
cialiste.
Problema principală care stă astăzi organizate în gospodării cu supra­ tinţa realizării recoltelor bogate. agricole de stat le revine sarcina de

Ici colo au avut loc şi unele încer­ în faţa S.M.T.-urilor este folosirea la feţe de teren prea marî, cu terenuri Menţionăm că în R. D. Germană, a Produce ari de an cantităţi tot tnaî

cări ale organelor locale" de partid şi maximum a capacităţii tractoarelor şi fărâmiţate într-un număr mare de unde se folosesc 130 kg. de îngrăşă- mari de sămînţă de porumb dubiu
de stat de a forţa transformarea unor
maşinilor agricole de care dispun, parcele, distanţate unele de altele, minte chimice la hectar, se realizea- hibridă. Sămînţa hibridă bine condi-
întovărăşiri agricole sau cooperative
pentru a face faţă nevoilor crescînde greu de administrat şi de condus. Nu ză la grîu recolte medii mult mai mari ţionată şi calibrată, constituie prima
de producţie în gospodării colective.
de muncă mecanizată ale sectorului exista o preocupare susţinută pentru de peste 3.000 kg. la hectar, an după chezăşie pentru obţinerea unor recol-
Asemenea fapte nu au nimic comun
socialist-cooperatist în plină dezvolta­ a mări suprafaţa totală a gospodării­ an, pe întreaga suprafaţă însămînţată. *e bogate de porumb. De aceea este
cu politica partidului şi guvernului
nostru. re. lor agricole de stat prin preluarea Nu merită oare ca lucrătorii din a- necesar să se construiască instalaţii

In ultimii ani, S.M.T.-urile au făcut terenurilor rezerve de stat, administra- gricultură să studieze metodele agro- uscat şi calibrat porumb în gos*

întovărăşirile aaggnriecuoilee ccoonstiiltiuuiiee oO nronrese în fo ir ii™ , I ,, tehnice şl mijloacele folosite în R. podăriile mari producătoare de sămîn-

ducţiei vegetale şi animale care să • gospodăriilor oolootire, vor apare treaptă interioară in formei, de co- LmaLşiniilo1r a"gricole, afl .căSror gra"d dfe “ i ‘""“ '¦f* * * . ^ Cehoslovacă şi R. D. Germană pentru fa hibridă.
utilizare a crescut. podăriilor exploatate neraţional - şl ne­ realizarea producţiilor mari la hectar Una dintre problemele cefe rriaî im­
ducă ,1a mărirea veniturilor colecti­ tendinţe de creare a unor gospodării operare în producţie, ele ocupă primul economic de diferite departamente. colaborîrid cu lucrătorii din agricultu­
Numărul hectarelor arătură normală ră din aceste ţări, să le experimente­ portante în gospodăriile agricole de
viştilor, colective mai mari prin unirea unora loc ca număr de unităţi, familii şi pe tractor convenţional a crescut în In continuare tov. Gh. Gheorghiu- ze şi să le adapteze la condiţiile de stat este profilarea şi organizarea a-
medie pe ţară, de la 232 în 1953 la Dej a arătat că Congresul al 11-lea climă şi sol ale ţării noastre ? Doar cesto’ra în unităţi economice renta­
Sîriţ şi cazuri cînd gospodării colec­ mai mici, asemenea tendinţe trebuie suprafaţă, ceea ce demonstrează jus­ 267 în 1957. Experienţa unor sta- al P.M.R. iar apoi plenara din decem­ se ştie că tovarăşii noştri din R. Ce­ bile. Gospodăriile cu suprafeţe prea
brie 1956 a C.C. al partidului a sta- hoslovacă şi R. D. Germană s-au ară­ întinse au fo.1 reorganizate în gos­
tive nu depun la fondul de bază, fă- privite în mod pozitiv de către orga­ teţea hotărîriior partidului de a le spri­ ţium de^ maşini şi traotoare fruntaşe bilit o serie de măsuri pentru îmbu- tat întotdeauna gata să ne împărtă­ podării pînă la 5.000 ha. teren agri­
ne arată că nici pe departe nu sînt şească experienţa lor. c o l; experienţa ne arată că această
clndu-şi socoteala că bani pentru in­ nele de partid şi de stat şi sprijinite, jini consolidarea lor economico-orga- folosite posibilităţile şi rezervele exis­ nătă'ţîrea situaţiei In gospodăriile a- măsură a fost justă, gospodăriile re­
tente de utilizare a parcului de maşini gricole de stat. Trecînd în revistă Dezvoltării culturii porumbului va organizate devenind gospodării econo­
vestiţii vor găsi din creditele acor­ ca un fenomen ce se va dezvolta în nizatorică. Vorbitorul a arătat în con­ şi tractoare. roadele acestor măsuri vorbitorul a trebui să i se dea şi de acum înainte mice, mai uşor de îndrumat şi con­
arătat între altele : o mare însemnătate astfel ca gospo­ dus. Această acţiune de reorganizare
date de stat. Este bine să sd ştie mod firesc într-o etapă viitoare a ope­ tinuare : Dacă exemplul S.M.T.-urilor frun­ dăriile agricole de stat să-şi acopere trebuie să continue, ţinîndu-se seama
taşe va fi urmat de mecanizatorii din Gospodăriile de stat au cultivat cu integrai furajele necesare creşterii şi de profilul fiecărei gospodării şl de
că asemenea gospodării colective nici rei de transformare socialistă a agri­ Pe măsură ce întovărăşiţii se vor toate S.M.T.-urile şi se vor realiza cereale pentru boabe o suprafaţă de îngrăşării de animale şi păsări, con­ perspectivele ei de dezvoltare.
peste tot 430 ha. arătură normală de 474.000 ha. în anul 1956 şi de 580.000 tribuind la acoperirea în mare parte
credite nu vor putea căpăta uşor, căci culturii îri ţara noastră. convinge, din experienţă proprie şi din fiecare tractor convenţional, se va pu­ ha. în 1957, faţă de 377.000 ha. cîte a consumului de carne al oamenilor Creşterea continuă a producţiei la
tea executa cu acelaşi parc de tractoa­ s-au cultivat în anul 1955. In mod muncii de la oraşe. hectar, a productivităţii animalelor şi
statul va acorda credite acelor gos­ După ce a vorbit despre însemnăta- experienţa gospodăriilor colective frun­ re pe care îl avem astăzi, un plus deosebit a crescut suprafaţa cultivată reducerea timpului de muncă pe uni­
de cca. 3.280.000 ha. arătură normală, cu grîu şi porumb. Gospodăriile agricole de stat, apli- tatea de produs este calea pe care
podării .colective, care îmbină creditele tea apărării avutului obştesc împotrl- taşe, de avantajele agriculturii socia­ adică niunca pe uu an întreg a peste cînd mai multe îngrăşăminte chimice trebuie să se dezvolte activitatea eco­
8.000 de tractoare. In 1957 s-au cultivat cu grîu şi granulate şi organice, mărind an de nomică de producţie a gospodăriilor
cu fondurile lor proprii. ¦ va oricărei încercări de a-I prăda, liste, ei trebuie să fie sprijiniţi de a secară 314.000 ha. faţă de 187.000 an suprafeţele irigate trebuie să reali­ agricole de sta t
Progresele realizate în procesul ha. în anul 1955, iar cu porumb zeze în următorii ani o producţie me­
Ţinînd seama de roiul deosebit de tovarăşul Gheorghe Gheonghiu-Dej a trece la forma superioară de coopera­ transformării socialiste j a agriculturii 200.000 ha. faţă de numai 83.000 ha. die la hectar de circa 3.000 kg. po­ Consfătuirea noastră — a arătat
au creat condiţiile favorabile pentru în 1955. rumb. în continuare tov. Gh. Gheorgliiu-Dej
important pe care îl are fondul de subliniat că un bun de preţ al agri- re în producţie — la gospodăria agri­ utilizarea complectă a tractoarelor şi — are ioc într-o perioadă cînd secto­
maşinilor agricole, mecanizatorii pu­ In ultimii ani a crescut producţia Trebuie să spunem că tovarăşii căro­ rul socialist al agriculturii capătă o
bază în dezvoltarea gospodăriilor a- culturii socialiste sînt cadrele, colă colectivă. Trecerea întovărăşirii ţind acum să-şi organizeze munca obţinută la hectar la grîu, ajungîn- ra li s-a încredinţat răspunderea con­ greutate tot mai mare în ansamblul
mai bine pe suprafeţe întinse, decît du-se în anul 1957 la o producţie ducerii centrate a gospodăriilor agri­ producţiei agricole şi a producţiei
gricole colective propunem să se ana­ Colectiviştii, cooperatorii şi întovă- la gospodăria colectivă nu trebuie însă pe micile loturi de terenuri indivi­ medie de 1.400 kg. la ha. cole de stat au cerinţe foarte concrete marfă.
duale, cu mai puţine deplasări în gol. şi foarte largi cînd este vorba ca sta-
lizeze dacă nu este mai bine ca în răşiţii sînt vital interesaţi ca în frun­ forţată, ci ea trebuie să fie rodul libe­ Datorită producţiilor mai mari de tul să asigure fonduri pentru investiţii Deşi între diferitele unităţi există
fiecare gospodărie colectivă şi coope­ tea lor să stea numai oameni cinstiţi, rului consimţămînt al întovărăşiţilor, Rezultatele dovedesc că trimiterea cereale, gospodăriile agricole de stat şi devize, pentru mecanizare sau pentru deosebiri în ce priveşte gradul de
unor brigăzi permanente, dotate cu au livrat anul trecut fondului central procurarea de seminţe şi animale de dezvoltare a relaţiilor dc producţie şi
rativă agricolă de producţie să se asi­ cu dragoste de muncă şi de avuţia pornit din conştiinţa că este în inte­ toate tractoarele şi agregatele necesa­ peste 385.000 tone grîu şi secară, de­ rasă de mare productivitate. Dar cînd multe folosesc în măsură neîndestulă­
gure o creştere însemnată a fondului obştească, buni gospodari, pricepuţi. resul lor material să treacă la gospo­ re, în gospodăriile colective mai mari trebuie să se stabilească cu cît va toare marile posibilităţi şi resurse ale
de bază, prin reţinerea unui anumit Datoria organelor şi organizaţiilor de dăria agricolă colectivă. Aceasta este de 500 ha. şi pe grupe de gospodă- păşind cu 10 la sulă planul, după creşte producţia la hectar şi cu cît vor modului de producţie socialist, de pe
rii colective mai mici, dar învecinate, ce au asigurat din producţia proprie spori cantităţile de cereale livrate sta­ acum extinderea toată de sectorul so­
procent nu numai din veniturile bă­ partid şi de stat este de a sfătui pe chezăşia creării unei gospodării colec­ asigură un volum mai mare de lu­ s_ă_m__î_n_t_a selecţionată necesară recoltei tului ca urmare a investiţiilor, a me­ cialist îşi arată roadele pozitive îil
neşti ci şi din veniturile în natură coleciivişti, cooperatori şi întovărăşiţi tive trainice. Procedînd în felul acesta, crări, o mai înaltă calitate şi un următoare. canizării şi modernizării procesului de producţia agricolă, oferind o bază trai­
realizate de gospodăria colectivă sau să aleagă la conducerea treburilor obş­ nici un duşman, oricît de viclean ar preţ de cost redus. producţie ei nu mai vorbesc concret nică fot mai largă pentru dezvolta­
de cooperativa agricolă de producţie. teşti pe cel mai buni dintre ei, de a fi, nu va putea abate pe ţăranii mun­ in mod deosebit a crescut producţia şi devin de o inexplicabilă timiditate rea el multilaterală şi deschizînd îm­
citori de pe calea luminoasă a socia­ O problemă deosebit de importantă de porumb, care a ajuns în 1957 la şi lipsă de precizie. bucurătoare perspective de viitor.
Aceasta va fi în interesul dezvoltării sprijini cu dragoste cadrele de con- lismului. în momentul de faţă pentru S.M.T. 375.000 tone, cu 255.000 tone mai mult
producţiel îngospodăriile şl coopera- ducere ale unităţilor cooperatiste, aju- este lichidarea consumului exagerat de decît în 1955. Pentru ca gospodăriile agricole de Acesta este rezultatul uriaşei munci
piese de schimb care scumpesc pre­ stat să poată obţine recolte mari şi politice şl organizatorice dcsfăşurale
tivele 'a_g__rifc-o-tle. Jd-e. producţie, p—ent»r—u - --- In procesul de întărire şi dezvoltare ţul de cost al lucrărilor agricole, pre­ La obţinerea acestor producţii ridi­ constante de cereale, industria noastră de Partidul Muncitoresc Romîn, care
tîndu-le să crească, să se califice, să-şi cum şi asigurarea aprovizionării sta­ cate au contribuit mecanizarea în pro­ chimică are datoria să le pună la dis­ a ştiut să aplice creator învăţătura le­
a-şi procura banii necesari cumpărării înfăptuiască cu succes sarcinile mari a întovărăşirilor agricole, au apărut ţiunilor cu sortimentele de piese în porţie de 92 la sută a lucrărilor de poziţie cantităţile necesare de substan­ ninistă cu privire Ia cooperativizarea
la unele întovărăşiri, care şi-au creat cantităţi necesare. întreţinere a culturilor porumbului, ţe insectofungicide şi herbicide pentru agriculturii şi să tragă învăţăminte
de animale, construirii de grajduri şi şi de răspundere ce Ie revin. folosirea îngrăşămintelor organice în combaterea bolilor, dăunătorilor şi bu­ din bogata experienţă sovietică în con­
Cade în sarcina Ministerului Indus­ cantitate de 968.000 tone pe o supra­ ruienilor, precum şi îngrăşăminte mi­ diţiile specifice ale ţării noastre şi ale
magazii, sau altor nevoi gospodăreşti. Ocupîndu-se de problemele întovără­ un însemnat fond obştesc, forme de triei Grele şi Ministerului Agriculturii faţă de 49.000 ha., a îngrăşămintelor nerale granulate în cantitate de cel fazei de dezvoltare în care ne aflăm.
şirilor agricole, vorbitorul a arătat repartizare a veniturilor, în care se şi Silviculturii să asigure pe deplin minerale în cantitate de 94.000 tone puţin 250-300 kg. la hectar agricol.
Arătînd cum a ajutat statul demo­ printre altele: îmbină repartizarea după munca depu­ cantităţile şi sortimentele necesare de pe 0 suprafaţă de 481.000 hă. şi în- Ocupîndu-se în continuare de unele
crat popular G.A.C.-urile prin credite să de fiecare întovărăşit cu acorda­ piese de schimb, să se preocupe de sămînţarea întregii suprafeţe cu să- Vom ajunge în scurt timp ca în din principalele sarcini în lupta pentru
să se întărească econcimlceşte, vorbi­ In faza actuală a construcţiei socia­ rea unei rente pentru pămîntul adus mai buna organizare a muncii, să lupte mînfă dublu hibridă, productivă şi de gospodăriile de stat să se mecanizeze sporirea producţiei agricole, vorbitorul
torul a subliniat că an de an creşte liste la sate o însemnătate deosebită în întovărăşire. pentru înlăturarea dificultăţilor şi a calitate. complect lucrările de pregătire a te­ a amintit că Directivele Congresului
partea pe care G.A.C. o dau pentru au în ţara noastră întovărăşirile agri­ lipsurilor existente, pentru a se ajun­ renului, de împrăştiere a îngrăşămin­ al II-lea ai partidului cu privire Ia
Investiţii din propriile lor mijloace. cole. întovărăşirea agricolă s-a dove­ Plenara din iulie 1956 a C.C. al ge în scurt timp la îmbunătăţirea ca- Nu toate gospodăriile de stat s-au telor, lucrările de însămînţare, • îngriji­ sporirea producţiei agricole prevăd mă­
dit a fi forma de cooperare cea mai partidului, ţinînd seama de propune­ arătat însă la înălţimea sarcinii ce re şi recoltare a culturilor de grîu şl rirea suprafeţei arabile a ţării, folosi­
Fondurile de investiţii trebuie folo­ accesibilă ţăranului muncitor. rile făcute de numeroşi ţărani munci­ wt . le-a fost încredinţată de a realiza o porumb. Tehnicienii şi mecanizatorii rea deplină şi cît mai economică a pă-
site cu multă chibzuinţă şi simţ de tori şi de experienţa unor asemenea • Ş‘ * SCaderea Sen°aSa a prC' sporire însemnată a producţiei de po­ mîntului.
răşpiindere. In întovărăşirile agricole ie’se puter­ întovărăşiri, a recomandat ca în raioa­ fţuutliul ii 1lon rr rdine ncon esft. rumb. Un număr de 29 gospodării de din gospodăriile agricole de stat tre­
Vorbitorul a arătat în continuare ne­ stat au produs de pe o suprafaţă to­ buie să înveţe să lucreze cît mai bine Amintind faptul că în ultimii doi ani
Gele mal rentabile investiţii sînt, nic în evidenţă rolul staţiunilor de nele "şi comunele în care majoritatea cesitatea de a se îmbunătăţi întreţî-' tală de 17.755 ha. în medie mai puţin cu ele, să le cunoască pînă în cele a fost redată agriculturii o suprafaţă
îri gospodăriile cooperatist-socialiste, maşini şi tractoare, ca o pîrghie pu­ ţăranilor muncitori nu fac parte din nerea parcului de tractoare şi maşini de 1.000 kg. porumb la ha. mai mici amănunte, să Ie îngrijească do 169.000 ha. teren agricol, tov. Gh.
agricole, de a se continua mai intens cu multă atenţie şi pricepere, cu spirit Gheorghiu-Dej a subliniat că această
acelea îri care se are în vedere dez­ ternică în mîinile statului pentru a gospodăriile agricole colective şi unde calificarea tractoriştilor ca mecanici Caracteristic nu este însă că un suprafaţă poate şi trebuie să fie mult
voltarea multilaterală a gospodăriei, ajuta ţărănimii muncitoare să sporeas­ sînt un mare număr de mijlocaşi, or­ agricoli şi datoria organizaţiilor de număr de gospodării agricole de stat lărgită şi a indicat în acest sens o
astfel ca pe lingă dezvoltarea' produc­ că producţia agricolă şi pentru a o ganele de partid şi de stat să stimu­ partid şi sindicale pentru ridicarea au dat recolte necorespunzătoare, ci
continuă a conştiinţei socialiste şi •a faptul că gospodăriile agricole de stat
ţiei de cereale, să se organizeze fer­ deprinde cu organizarea socialistă a leze şi să sprijine crearea de coopera­ care au obţinut ăn de an producţii
me pentru vaci de lapte, pentru creş­ agriculturii. tive agricole de producţie cu rentă, mari de grîu şi porumb, se găsesc în
fiecare zonă de cultură â acestor plan­
terea şi îrigrăşarea porcilor şi păsă­ Esenţial în momentul de faţă pentru în care repartizarea veniturilor să se

rilor, cultura plantelor tehnice, a le­ dezvolta.ca economică a întovărăşiri­ facă după munca depusă, precum şi
gumelor şi zarzavaturilor, viţei de vie, lor este ca întovărăşiţi! să execute în după suprafaţa, calitatea şi modul de

a pomilor roditori şi altele. comun toate lucrările agricole. Numă­ folosinţă a terenului adus în coopera­

In gospodăria colectivă fiecare pri­ rul de întovărăşiri care efectuează toa­ tivă.

meşte partea din venituri potrivit cu te muncile în comun este în creştere, Comitetele regionale şi raionale de

munca pe care a depus-o, cu numărul însă în mi.cură insuficientă. Multe în­ partid, sfaturile populare trebuie
de zile muncă efectuate. In goana u- t.ovf ărăşiri au efectuat în comun ara- “să _se ocupe de îînuduriuummaariecad ccot-r
nor colectivişti după cît mai multe zi­ tui, semănatul şi recoltatul păioaselor, operativelor agricole de oroduc-
ao llltfel ll en com......u.. n arat. ul. şi. . &r
le-muncă, sînt cazuri cînd membrii u- au efectuat în
ţie în vederea întăririi lor economico-
rior brigăzi de producţie care au obţi­ semănatul tuturor culturilor agricole. organizatorice şi de măsura creşterii
nut de pildă 1.500 kg. porumb la hec­
Cea tnaî mare parte din întovărăşi­ avutului obştesc provenit din munca
tar, au fost ia fel retribuiţi ca şi mem­ rile care au efectuat toate muncile a- comună, să le sprijine în dezvoltarea
brii unor brigăzi care, în aceleaşi con- gricole în comun şi au folosit utilajul lor spre forma superioară de cooperare
diţiuni de climă, de sol, de utilaj şi S.M.T.-urilor, au obţinut producţii în producţia agricolă, pe baza respec­
forţă de muncă, au obţinut 3.000 kg. mult mai mari la hectar decît ţăranii tării depline a liberului consimţămînt.
Ia hectar. Acest lucru nu este just şi individuali, dovedind astfel superiori
Ţo ¦’răşi,
nu poate, să stimuleze dragostea de tatea lor faţă de gospodăriile agricole

muncă a colectiviştilor harnici şi cu individuale, Transformarea socialistă a agricultu­ spiritului de răspundere al mecaniza­ te şi ele indică linia de înaintare a de răspundere. serie de metode între care : valorifica­

tragere de inimă. întovărăşiri cu bune rezultate în pro­ rii şi creşterea producţiei agricole sînt torilor. tuturor gospodăriilor de stat, recol­ Experienţa nc-a arătat că dacă me­ rea păşunilor naturale slab productive,

Pentru a se înlătura acest neajuns ducţie sînt din ce în ce mai multe, iar strîns legate de mecanizarea agricul­ Tn doriieniul important al mecani­ tele la care fiecare din gospodăriile de canizatorii nu ştiu să lucreze bine cu redarea pentru agricultură a cel puţin
şi a se’ răsplăti munca fiecăruia după exemplul lor arată convingător, prin turii, de introducerea progresului teh­ zării agriculturii trebuie să continuăm stat poate şi trebuie să ajungă. Re­ maşinile dc semănat porumbul se obţin 100.000 ha. prin îndiguirea şi regu­
cum merilă cri adevărat, un număr de fapte, foloasele mecanizării, foloasele nic In toate ramurile producţiei agri­ dotarea S.M.T.-urilor cu tractoare şi zultatele obţinute îri producţia de. ce­ semănături neuniforme, uneori prea larizarea ceiorlalie rîuri din ţara
92 gospodării coledtive au introdus efectuării lucrărilor în comun pe su­ cole. In etapa actuală de dezvoltare a maşini agricole perfecţionate, să fa­ reale de gospodăriile de stat fruntaşe dese, alteori prea rare; dacă nu cu- noastră, punerea în valoare a cel pu­
,n. ţara noastră* cem Păşi serioşi în mecanizarea vi- confirtnh . pe deplin aprecierea făcută nosc temeinic condiţiile de lucru ale ţin 100.000 de ha. terenuri nisipoase
retribuirea muncii' tur numai în raport prafeţe întinse. , . . tafi)In. S. 0C

cu cantitatea muncii depuse, ci şi în Cu toate acestea, în multe întovă- staţiunile de maşini şi tractoare ,ale ticulturii, pomiculturii, legumicultorii de ’C:C. al partidului că gospodăriile sapei rotative sau ale cultivatorului, din Oltenia, nord-veslul şi sud-vestul
statului se dovedesc a fi o pîrghie pu- şi mai cu seamă a creşterii vitelor, agricole de' stat pot să furnizeze în în loc să sporească producţia la hectar ţării, luarea în cultură a cel puţin
funejie de rezultatele muncii, de cantita- răşiri agricole, nu s-a înţeles, din pă- ternică în dezvoltarea agriculturii, un îmbunătăţind şi consoiidînd an de an anii care urmează, cea mai mare prin executarea mecanizată a prăşitu- 100.000 ha. de pămînturi sărăturoase,
tea de produse obţinute de brigada sau cate, că munca în comun este cel nretin= cnri;;- : « ------- j ------------- ? baza fehnico-materială a agricultorii. parte din cerealele necesare fondului lui, o micşorează distrugînd un nu­ înlalurarea risipei suprafeţelor arabile
echipa respectivă. Un asemenea sistem mai puternic mijloc pentru sporirea preţios sprijin în epoca de reorganiza­ central al statului. măr mare de plante. plantate cu perdele de protecţie, lupta
•rve osoucviiauliiustaă aci ^sacitlului; de întărire- a Problemele organizării muncii îri împotriva eroziunii.
de retribuire a muncii realizează o producţiei agricole în întovărăşire şi alianţei între clasa muncitoare şi ţă- S.M.T.-uri, ale realizării indicilor - e- Pînă ia sfârşitul anului 1960, supra­ Pentru a obţine recolte mari şi
maibună îmbinare- a interesului obş- că fără de muncă în comun nu esle rănimea muncitoare. S.M.T.-urile au con_o_m___i_cî, prin co_i_nte_resarea materială faţa arabilă a gospodăriilor agricole constante de porumb, mai ales în zo­ Referindu-se la faptul că în condiţii­
cîştigat şi cîştigă pc zi-ce trece stima cşainisztaimfourilare—a tturteubruoire csaădrelor de me- de stat va trebui să crească la cca. nele secetoase, va trebui ca gospo­ le ţării noastre mijlocul principal pen­
tesc cu cel individual, - cointeresînd cu putinţă nici folosirea raţipnală a şi încrederea maselor largi ţărăneşti, 1.200.000 ha. dăriile agricole de stat să mărească tru a obţine belşug de produse agri­
care văd în ele- ajutorul concret al fie în cen­ an ,dc an suprafeţele amenajate pen- cole îi constituie în primul rînd nu
mai puternic pe colectivişti la sporirea maşinilor şi tractoarelor. clasei muncitoare, al statului demo- trul atenţiei organelor de partid şî de Gospodăriile' agricole de stat vor li- tru cultura irigată a porumbului ast- mărirea suprafeţelor, ci sporirea pro­
producţiei la hectar. • crat-popuiar, pentru mecanizarea, în- stat, a secţiilor agricol?, a staţiunilor vra fondului central al statului 400.000 fei ca pînă în anul 1960 să ajungă ducţiei la ha., vorbitorul a subliniat
In ultimele luni, această situaţie- s-a drumarea, şi organizarea mai bună a de maşini si tractoare. In activitatea tone grîu în anul 1958. Aceasta este Ia 50.000 ha. însemnătatea introducerii ei, generali­
Este semnificativ;, că iniţiativa crea­ schimbat într-o oarecare măsură. noastră pentru dezvoltarea agriculturii, însă o sarcină cu mult sub posibili­ zării metodelor agrolehnice avansai?
toare a maselor a scos Ia suprafaţă producţiei agricole, p entru^ obţinerea pentru sporirea însemnată a produc- tăţile pe care le au gospodăriile agri­ Gospodăriile agricole de slat au o- ca araturile de toamnă peniru cul'u
forme variate de aplicare a principiu­ Eşte necesar ca în cariipania agri- cole de stat. In anii următori prin bligaţia să însămînţeze grîu din soiu­ rile de primăvară, folosirea gunoiul.,
lui de retribuire în raport cu rezultate­ colă de primăvară întovărăşirile să k ° 2 a te - , tiei agrrcole-mnrfă provenită din sec- îmbunătăţirea agrotehnicii, prin meca­ rile cele mai productive, rezistente Ia de grajd si a îngrăşămintelor miner
le muncii depuse. strîngă întreaga cantitate • de sămînţă nizarea şi prin aplicarea de îngrăşă­ ger şi secetă, la boli şi dăunători, re­ Ie, ex li iidorea culturilor irigate.
necesară pentru a însămînţa în comun a ui — a spus vorbitorul — a in- torul socialist, gospodăriile agricole de minte' organice şi minerale, gospodă­ zistente Ia cădere, pentru a putea me- —mi 11 n "iHIU1UI.J. mrinwii «aManOi.» ~Tcy_'a#*
Inlroducerea-retribuirii muncii în ra­ toată suprafaţa, ca-astfel să se poată riile agricole de stat trebuie să ob- caniza recoltatul fără pierderi de bo?.-
bucura de avantajele îndeplinirii iu- vestit sume importante pentru dezvol- stat ocupă un loc de cea mai mare (Continuare în numărul viilor
port cu producţia a dat rezultate bune crărilor agricole pe terenuri întinse cu tarea continuă a S.M.T.-urilor. Uni­ însemnătate.
în toate gospodăriile colective unde mijloace mecanizate şi de îndrumarea tăţile agricole socialist cooperatiste nu
s-a aplicat; s-a întărit disciplina în Partidul a definit rolul gospodăriilor