Page 19 - 1958-04

Nr. 1027 DRUMUL SOCIALISMULUI P<tg. 3

gssrorgjsia»aeCTBaBaax^<i».WM2gag3ac^

r •<?-•-©- •<•.4-.-tf*-»-©•-• »©>•#•« Trufaşi la Cfnd munca peltică este dată uitării
In schimbul dintre oraş şi sat un rol de mare însemnătate îl au contractările de cereale,
* animale şi produse agricole. Sistemul de contractări asigură avantaje sporite producăto- caniraclări Se ştie că prin sistemul de contrac­ neştiul.este un sat cu mare putere eco- tractat cantităţi mici, unii, deloc. Cu
^ rilor care contractează cu statul, cointeresîndu-i astfel într-o măsură mai m.are să sporească tări se asigură fondul centralizat de
* producţia agricolă. Pe lingă faptul că asigură venituri mari şi sigure contractanţilor, siste- Acţiunea de contractări de ce­ produse agricole al statului. In acest nomică, pînă în momentul de faţă ţă- aceştia, membrii de partid din organi-
* mul de contractări mai are importanţă că duce la mărirea producţiei de bunuri de larg con- j reale în oraşul Haţeg, se des­ sens, în faţa organizaţiilor de partid
t sum necesare oamenilor muncii de la oraşe şi sate. făşoară cu rezultate satisfăcă­ stau . sarcini .sporite. C.ele. mai multe rănii muncitori cu gospodărie Indivl zaţia de bază trebuia să stea de vor­
4 Membrii gospodăriilor colective, ai întovărăşirilor şi ţăranii individuali îşi dau tot mai toare. Numărul ţăranilor munci­ duală din sat, n-au contractat cu sta­ bă, să le arate că încheind contracte
$ bine seama că încheind contracte pentru a vinde statului cantităţi tot mai mari de produse îşi tori care contractează cu statul dintre organizaţiile de partid au înţeles tul decît aproximativ 5.000 kilograme cu statul, ei contribuie la întărirea
i sporesc veniturile lor. Numeroase gospodării colective printre care se numără cele din Spini, însemnate cantităţi de cereale aceste sarcini şi, datorită faptului că produse agricole. Raportînd cantita- statului democrat popular şi că au el
J Miercurea, Sebeş, Petofi Sandor“ din Deva şi altele, au realizat în anul trecut însemnate ve- ¦ creşte mereu. Intr-o singură zi au desfăşurat...o muncă politică susţi­ tea de cereale contractată,.1la supra­ înşişi avantaje mari. Organizaţia de
| nituri băneşti în urma contractărilor; au făcut să crească simţitor fondul de bază, pe de o — 28 martie — cetăţeanul loan nută pentru traducerea lor în fapt,
f parte, iar pe de altă parte să se poată împărţi trimestrial sume înseninate de bani la zi- Ionescu din .cartierul Valea Un­ au reuşit să lămurească pe colecti­ faţa de grîu, porumb, floarea-soarelui bază n-a făcut acest lucru pînă acuma.
; muncă. gurului a contractat 300 kg. vişti, pe întovărăşiţi şi pe ţăranii mun­
! Urmînd exem.plul gospodăriilor colective, in anul acesta şi întovărăşirile agricole con- grîu, 200 kg. porumb, 200 kg. citori cu gospodărie individuală să con­ şi alte pl ante cerealiere însămînţate, se . .Să nu mai vorbim de faptul că agita-.
* tractează mari cantităţi de cereale cu statul. Merită a fi evidenţiată din nou întovărăşirea agri' cartofi. Tot în acest cartier loan tracteze cu statul cantităţi cît mal
* colă din Tîmpa, raionul Hunedoara, care a contractat 18.000 kg. grîu, şi 12.000 kg. porumb, | Herman a contractat cu statul mari de produse agricole. poate uşor constata că nu s-a contractat torii n-au fost folosiţi deloc în aceas­
* in anul acesta. Cantităţi asemănătoare au contractat şi întovărăşirile agricole din Biscaria — ' 500 kg. cartofi, 200 kg. grîu,
* Simeria, Petreni, Turdaş, Gîrbova şi altele. 100 kg. porumb. S-a dovedit.însă că nu toate orga­ cu statul'nici cel puţin 10 kg. pentru tă direcţie, nu s-au organizat confe­
nizaţiile de partid se preocupă îndeai;
Trandafir Meidonl-Iovan din juns de această problemă deosebit de fiecare hectar însămînţat cu aceste rinţe, nu s-a organizat o vîe agitaţie
Suseni-Cepturari, a hotărît să importantă. Un' astfel de exemplu îl
valorifice prin contractări 200 constituie organizaţia de bază P.M.R. plante. Biroul organizaţiei de bază n-a vizuală sau scrisă în jurul acestei ac­
kg. grîu şi 300 kg. cartofi, iar din satul Mărtineşti (secretar Traian analizat însă acest lucru şl pentru că ţiuni patriotice etc. Cu alte cuvinte,
Teodor Sixoi de pe strada Ho- Neagu). Aici .datorită faptului că or­ a desfăşurat o slabă muncă politica’, ' la Mărtineşti, treburile sînt lăsate s i
ria şi loan Petrescu din strada ganizaţia de bază a lăsat ca treburile
V ¦»¦ ¦»«'»*•»**«*1 «9 »«»«¦•*¦*•««»*¦*»««» Lungă, au contractat cantităţile să se desfăşoare de la sine, rezultatele rezultatele sînt mult sub posibilităţile se desfăşpare la voia întîmplărli. Şi
de 200 kg. şi respectiv 500 kg. sînt cît se poate de slabe. Deşi Măr-ti- existente. pentru ,,că 'aşa e munca, aşa sînt şi re­
cereale. zultatele.
Mulţi ţărani muncitori cu gospodărie
Pînă în prezent în oraşul Ha­
Aproape 600 tone cereale şi peste 10 tone individuală' au înţeles să ajute statul Comitetul comunal de partid tre­

floarea-soareSui contractate de G A C şi contractînd produse agricole fără ca buie să ia măsuri urgente astfel în-
-cineva să-l îndemne. Sînt însă mulţi cît în cel mai scurt timp să activizeze

oare, necunoscînd ce importanţă pre­ această organizaţie de bază care în

zintă pentru stat asigurarea fondului momentul de faţă desfăşoară o slabă

întovărăşirile din raioanele Orăştie şi Sebeş centralizat de produse agricole, au con- muncă politică de masă.

e __ . IX ţ

In cursul anului trecut, gospodă­ posibilităţile pe care le au pentru a vedo'a că rolul gospodăriilor colective şi ad ţeg au fost făcute contractări

iŞi moş Gheorghe a coniractat \riile colective din raioanele Orăştie contracta cereale cu statul. Ei au ajuns întovărăşirilor în asigurarea fondului pentru 15.781 kg. grîu, 12.380
şi Sebeş au ridicat numeroase con­ Ia părerea că în acest an pot să con­ centralizat de cereale al statului creşte kg. porumb şi 22.735 kg. car­ X<>

strucţii de grajduri, magazii, saivane, tracteze cantităţi de grîu, porumb şi simţitor din an în an. tofi. . ,. : ' on pn rr ittt Ulînnrgrătf f4ancnăX cnro.nnlt~rra.nc4t- anns4tan n~-au m_1a.i1 . tatorul1 care se aşezase 'pe pia- ^
silozuri etc. Ridicarea acestora nu ar floarea-soarelui mai maţi deoît în anul întovărăşirile din Cărpiniş, Gîrbova,
AA gn iitian tion rr ini sQ-.anun

fi fost cu putinţă fără ajutorul multi­ trecut. Astfel, au hotărît să vîhdă sta­ Miercurea, Răhău, Sebeş şi altele, au poartă şi peste gardul mai crezut-o. ¦
contractat în jur la un vagon de ce­
lateral primit din partea statului. O tului pe bază de contract, în acest reale fiecare fiind astfel fruntaşe în Infr- o singura zi scund decît un stat de om, Abia apucară să meargă ciţi- — Zici că merge pentru fra­ ¦
acţiunea de contractări. au prins vorbă cu moş Gheor va paşi şi se auziră strigaţi: tţii noştri din fabrici şi uzine ? ¦
însemnată parte din fondurile necesare an, 2 vagoane de grîu, un vagon şl Numeroşi ţărani muncitori din ghe, care trebăluia ceva prin — Da, moş Gheorghe —
raionul Orăştie, care au contrac­ curte. — Hei nepoate, ia veniţi
au fost realizate de către gospodăriile jumătate de porumb, 1.000 leg. floarea- tat bovine cu statul, s-au pre­ înapoi!
zentat zilele acestea cu anima­ — ’neaţa moşule.
colective în urma livrării produselor soarelui precum şi însemnate cantităţi lele la baza de recepţie ORACA Agitatorii au întors, capetele. răspunse agitatorul. ¦
— Bună să fie nepoate!... In mijlocul uliiii, moş Gheor­ ¦
le-a răspuns bătrînul. ghe le făcea semn cu mina să ¦«¦¦r
contractate cu statul. de alte produse. — Şi pentru copiii noştri din
şcoli?
Atît gospodăriile colective cît şi * In raionul Orăştie gospodăriile co­

întovărăşirile au primii împrumuturi Cantităţi mari de cereale au con­ lective şi întovărăşirile au contractat Orăştie. Intr-o singură zi au — Da, şi ei au nevoie de
însemnate din partea statului cu ăju- tractat şi alte gospodării colective din fost predate animale în greuta­
torul cărora au putut să-şi cumpere raionul Sebeş. G.A.C’. din Păuca a pînă acum peste 200 tone cereale. te -totală de 62.930 kg., majori­ —— oŞztzizi adpe CceP npe-anm nopnrnirt ila Se întoarc㦠Gînd U văzu că sşi st/ud/enţi şi narcoetşUtina n«u„ emleamni, ¦¦¦¦:¦
animale de rasă, maşini şi unelte, în­ contractat un vagon şi jumătate de fo ă le N m o ş Gheorghe o luă sînt fiii moşierilor şi bancheri­
grăşăminte chimice etc. Toate acestea grîu şi' 12 tone porumb. G.A.C.' din G.A.C. din Pricaz a contractat un va­ tatea fiind clasate calitatea I-a. poarta matale mos Gheorghe? furios in lungul uliţa sa-t a-
precum şi faptul că unităţile socialiste Ungurei a contractat de asemenea Contractanţii au primit im­ h _ gţiu I ’ jungă.
din agricultură sînt ajutate de agro­ 16 tone grîu şi un vagon şi jumă- gon şi jumătate de grîu şi 5.000 kg.
nomi şi de S.M.T.-uri, a avut drept tate de porumb, iar cea din Gîrbova portante cantităţi de talpă, pie­
urmare sporirea simţitoare şi siste­ 14 tone grîu şi 13 tone porumb. porumb, iar G.A.C. din Şibot a con­ le etc., pe lîngă acestea le-au — No, ce zici ? Faci con­ lor. Ei sînt fiii noştri ai ţăra­ ¦
matică a producţiei agricole. Aceasta Cantităţi de peste un vagon de grîu fost plătite animalele cu suma tract, sau nu faci ?
a făcut să sporească şi posibilităţile şi peste un vagon de porumb au con­ tractat 11.000 kg. grîu şi Mo.000 kg. de 450.000 lei. Celor care au nilor şi ai muncitorilor. De ¦*¦
de valorificare a produselor agricole tractat şi gospodăriile colective din predat cele mai bune vite le sînt — Nu fa c ! — răspunse bă­ altfel ştii bine moş Gheorghe
de către aceste unităţi. Apoldu de Sus, Cîlnic, Dobîrca, Sebeş porumb'; Asemenea; .cantităţi de cereale trînul hotărît. Apoi îşi aţinti POVESTIRE

a contractat şi gospodăria colectivă că şi dumneata a l un nepot ¦
¦
din Jeledlnţi. ' C.h student la Bucureşti. Ghibzu- ¦
privirea în pămînt şi clătină de
Dintre întovărăşirile agricole sînt ¦
fruntaşe la contractările de cereale, cele f, cîteva ori din cap tot ca semn — Stati m ă ! Ce, faceţi pe ie?te bine mo? Gheorghe, după ¦
din Orăştie, Tărtăria, BalOmlr şi al­
tele, care au contractat peste 200 kg. acordate premii în valoare de t că nu contractează. supăraţii. părerea noastră dumneata poli ¦
grîu şi peste 200 kg. porumb la fie­ 34.000 lei. * ¦
Pentru a răspunde ajutorului ce-1 şi altele. care ha. cultivat cu aceste plante. în­ * — De ce m oş Gheorghe ? \ • .Agitatorii, se opriră şi discu- contracta mai mult. N-ai să ¦
tovărăşirea din Balomir a contractat Am reţinut dintre contractanţi — Arh ş l eu socotelile mele!A pierzi. Statul plăteşte bine. ¦
de exemplu peste 300 kg. grîu şi 450 pe Petru Jucovschi din Orăştie ¦Xo¦ lid începu din nou. . ¦
kg. porumb la fiecare ha. cultivat cu spuse bătrînul aţîntindu-şi din’ Şi cum spuneţi' că stau Iu- Bătrînul se ăşternh din nou ¦¦
culturile respective. ¦
primesc din partea statului şi cu sco­ Şi întovărăşirile din raionul Sebeş, care a predat în primul trimes­ nou privirea in pămînt. crurile cu contractările nepoa- Pe ginduri. Strînse mina pumn ¦
pul de a-şi spori veniturile băneşti, urmează exemplul gospodăriilor colec­ Din aceste exemple reiese puternic ¦
gospodăriile colective şi întovărăşirile tive, contractînd cantităţi însemnate de în evidenţă faptul că membrii gospo­ tru 3 perechi de bi \ graşi. Pen­ Agitatorii îşi luară rămas te ? şi desfăcu pe rînd cîte un de- ¦
contractează cantităţi mari de cereale. cereale. Cantităţile contractate pînă a- dăriilor colective şi ai întovărăşirilor ¦
înţeleg tot mai mult importanţa deose­ tru trimestrul următor el a con­ bun şi plecară. II cunoşteau pe — Auzi moş Gheorghe, spu- get, gindind in sinea sa ceva. ¦
bită a,contractărilor în dezvoltarea eco- ¦
nofniei naţionale. Faptul că unităţile tractat încă o pereche de boi. Gheorghe Ifrirri, ştiau bine că au se un agitator, după cum ştii — Atunci ştii ce nepoate ?! ¦
socialiste din agricultură se orientează Cred că-i prea puţin 200 kg. ¦
Numai gospodăriile colective şi înto­ cum întrec cu mult ps cele contrac­ pentru a contracta cantităţi sporite de Petru Crişan din Măgura a pre­ ¦ ? cu cine se înţelege, dar mai şti- acum nu mai sînt cote. Dar
cereale, dovedeşte dorinţa membrilor ? au că dacă el zice nu', apoi nu statul are şi acum nevoie de
vărăşirile agricole din raionul Sebeş, tate în tot cursul anului trecut. A- lor de a contribui la întărirea alianţei dat o pereche de boi în greu­ ¦ rămîne. Dar că va refuza să grîu, de porumb, şi de cartofi, Eu am putere să vîtid statului ¦
au contractat pînă acum peste 200 cest lucru reiese din următoarele ci­ ^ « ^ " m u n cito a r e şi ţărănimea Muncitorii din fabrici şi din uzi-
tone grîu, peste 200 tone porumb, şi fre : în anul trecut gospodăriile co­ tate de 1.765 kg.) \ ¦¦ mai mult. Uite ce, contractez 4f
5 tone floarea-soarelui. lective şi întovărăşirile din raionul 1.000 kg. de grîu. Şi mai treci
Sebeş au coniractat în total 323 tone ¦
¦¦
<> ne, copiii noştri din şcoli, ¦bol- încă L500 kg. de cucuruz, ¦¦
Aşa înţelegem noi să răspundem ? Aşa... ¦¦
ajutorului pe care oi-î dă statul navii din spitale, armata au
o¦ nevoie de hrană. Agitatorii se pregătiră să ¦
O singură gospodărie porumb şi grîu, pe cîtă vreme în acest ,_ plece. ¦
colectivă a contractat an s-au contractat peste 400 tone şi ? ¦
două vagoane grîu şi un trebuie arătat că acţiunea de contrac- ¦o Şi cine să le-o dea dacă nu — Staţi ,sta ţi! — le spuse ¦
*¦. le-o dăm noi. Muncitorii ne fac ¦
iări continuă. Numai întovărăşirile au
Contractările de cereale consti- întovărăşirea agricolă „D ru-1 cele de trebuinţă, pluguri, trac- m oşG heorghe.Parcâeravor- ¦
tuie o acţiune pentru reuşita căre- mul sociali,smului" Viile noi L toare, grape, diferite maşini,
vagon Şi jum ătate porumb contractat peste HO tone cereale pînă ia sînt chemate gospodăriile agri Deva şi-a putut mări fondul de * mărfurile care le primim pe la ba şi de cartofi? ¦¦
cole colective, întovărăşirile a- bază, anul trecut vînzînd stătu- % cooperative şi cîte altele. Şi-a-
Colectiviştii din Daia raionul Sebeş, acum, (cantitate mai mult decît dublă muncitoare, la înflorirea patriei noas- grijcole. şi producătorii indivi- lui însemnate cantităţi de de- * poi toate acestea nu le pot face _ v . -¦ . .. ¦
tre. du,aii, să-şi aducă contribuţia reale. Anul acesta, beneficiind^ flărnînzi: înţelegi dumneata ¦
au discutat într-o adunare generală faţă de anul trecut). De aici se poate fnH n __ ; M ¦

_ ' . _. * ‘ *4
:¦
J 111 mat inc^ P e îndoiala
lor. Membrii întovărăşirii agri- de avantajele pe care statul le * moş Gheorghe? Datoria nnas- ~~ răsPuns ’noş Gheorghe. la ¦¦
Mai multe produse cole „Horia“ din Sîntuhalm so- oferă producătorilor contractam % stră este să le asigurăm hra- treci'ma acolo cu 2.000 kg. ¦

cotind acţiunea decontractări ţi,întovărăşirea va vindestătu- Ş na ca să poatămunci pentru După ce bătrînul semnă con-

venituri băneşti mai mari cao datorie de cinste pe care lui cantităţi fa fel de mari de ţ noi. tractele, agitatorii, printre care

trebuie să o îndeplinească în \grîu şi porumb. In adunarea ge- ¦ Gheorghe Ifrhn ascultă atent. se af^a H delegatul^cooperaţiei,

Anul trecut, gospodăria noas- traci 10.000 kg. grîu, 9.000 kg; ne, orem,iză pentru unelte şi vveeddeerreeaa aaassuiigghuuorrăătărriiriiît ffooîinnnddauudlluuuiinaccreeenna-- ntSaăeerrrîiaatllăac' aaâsăaîntsoelvcăornăştriţaicloterz, es-oa ho- ¦ n? uPă c\ te" n! nc[ s h Z î n â H a ^ h i s i-T urmăH 44¦44
tră colectivă „9 Mai“ din Măr- tralizat, can- îincepu să-şi facă in giînd o s^,reaަină la ochi ş¦i-i n 444¦
tineşti raionul Orăştie, a con- «î socoteală.
tractat importante cantităţi de
cereale pe care le-a predat sta- porumb, 250 kg. lină. De aseme- coteţemoderne pentru terma de gţ?i:eiieJnedr,1ae-lă6c.ns0ăr5n0cok1n—gt.racgtreîzue şici; a1n4*t.iw7t5ăn0- it—itate---d--e---4’.’500’ r kg. grîu şi 5.000 • pma nu 1 1 P
tului. Am încasat sume mari
care ne-au ajutat să tăcem o nea vom preda producţia de se- porci. ,,, kg. porumb. Avantajele de care kg. porumb. Veniturile realiza- f ^ âşa este. Au dreptate cl/c,-<eeiitbgefl-raaSeit,lluWol4.r*.1c^d.1on1ino.ţipn.detor_i._av_ta.pi._vdr1iea_vi.irp_i.e-eoa cla.aă,.rss.euă. pdrfi.e_an- -
t.e din vvoarloAîrnitf.ă„icrai. repautaecreesat,oer ccoanno-- ¦I;r i_ndCiyoanst.rt,.fa.eycl‘¦ţteszp.us•sieT eu'- urma încheierii contractului.
serie de construcţii în gospodă- minte de trifoi de pe 12 ha. şi . Dar nu numai atîţ. Vrem ca beneficiem sînt mari şi prin mij­ titaţi a“Dhguihptapătwocr!eii.g ras- '
rie, au contribuit la, mărirea
fondului de bază. Valoarea zi- vom încheia contracte pentru anul acesta sumarepartizată la locirea lor ,vom mări fondul de ¦4¦44¦
lei-muncă, calculată in bani a
ajuns la 81 lei. Suma reparti- însemnate cantităţi de brînză. zi-muncă să ajungă, la 15 lei, şi bază al întovărăşirii' noastre, de mică a întovărăşirii şi ne vor da picat:
zată a tost.de 10 lei la zi-mun-
pxnă acum am predat stătu- să repi artizam de aseimen,e. a •pen- asemenea creîridu-ni-se posibili­ posibilitatea să procurăm între- X — Dacă aşa stau lucrurile a- Bătrînul Gheorghe Ifrifh s-a
oa tru fondul de bază' mare parte tunel fac contract cu 200 Jiile
Anul- acesta, cantităţile pe ţuj patru bovine calitate extra- din veniturile băneşti. Contrac­ tatea de a faioe unele construc­ gul necesar întovărăşirii noastre, t întors şi el in curie, la trebu-
gras, pentru care am încasat tările de produse, predarea la
19.000 lei. Prin contractul în- timp a acestora, ne asigură ve­ ţii necesare întovărăşirii şi pro­ Vindem prisosul nostru de: * de grîu... rile lui. Pe faţă i se citea mul-
cheiat cu cooperativa „Furnica" niturile pe care noi le vrem', şi curarea utilajului agricol.
din Simeria am predat o 'can- de aceea ne vom strădui să tte produse statului, convinşi că % Unul dintre agitatori se a- ţurnirea împlinirii unei fapte
titate de 30 tone furaje. De pe achităm cu cinste de sarcina Sîntem mîndri că am avut şeză pe un pietroi ce se afla în p'afri0fice g e si,ntea acum
ilc>a"r'eJ n..e..-.a..m.. luat-o. posibilitatea de a participa la prin aceasta ne achităm de o * margihea drumului şi-l privi
produsele contractate realizăm îndeplinirea acestei frumoase în-
vKe‘ ”n"it.u..r..i. care ne v1or ajuta să Consiliul de conducere al gos­ datorie de o--n-o--a-r--e şi c'ont',ri;ţbiu'ui'.m ¦¦ pe mos Gx ,heorgh»e ţji-nJtiăV-n ro'c~hui;. m, îndru că si-ă făcut şi el dă-•

la întărirea schimbului (le mar. J Bătrim.1 stătea dus pe ginduri, tona Jet ca şr ţăran,
ComPitaelturiiotdiecec.onducere al înfo- furi dintre oorraaşş şşii ssaatt.
care . le-am contractat depăşesc, $l pParcă cuUgetia cevuaa.• DGe la un muncitori.
pe c.ele din anul trecut. Noi vom
construim in gospodărie un pă podăriei colective „9 Mai“ vărăşirii agricole „Horia" v Comitelui de conducere al înlo- t prmp se apropie încet de agi- BF TRF. FARCAŞ1U
(OVvOSaOr vgO, o/OvOa. ,CO^OO03 Mărtineşti 00 00 00 0-0° ob'oo ^
vCOinCCdLeOOOsOtOaOtuOOluOOi OOpOeOObOaOzOăCOOdOeOOcOoOnOO- OOOtuOuuOlOOcOuOOc'O•auiipOhOa1'Oc''Oi..tO.aO..tO.e.O.a.O- O- dO-- O--e-Oa04a0 Sîntuhalm vărăşirii „Drumul socialisinuIui“ ¦¦¦¦¦¦¦¦•*o ^ ^
OCOOCOOOCX5OOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO00 OOJX400,OOOO00 00 00 00 0000 00 00 OOon m m m ^
00 00 00

ooooooooooooooooooooooOoocooaoooooo^oooocooooooooooooooooooooo'ooooooooooooooo
Mari avantaje pentru contractanţii

DE A N IM A L E

Aspecte de la predarea animalelor contractate cu O.R.A.C.A. In clişeul nr. 1 : Ţăranul muncitor Lupeanu
Nicolae din Roşia de Secnş predă o pereche de boi contractaţi în greutate de 1.845 kg., pe care primeşte
13.276 lei. lr| clişeul nr. 2: ţăranul muncitor Crişan Petrii din Măgura, predă boii contractaţi. In clişeul nr.
3: Bojijă Avram din Sebeş, pe lingă bani, primeşte 7 fuse de piele şi 3 kg. talpă pentru o pereche de boi pe
care i-a predat. !n clişeul nr. 4 : ţăranul muncitor Răşinarii Ion din Sebeş predă o pereche de boi în greutate
de 1960 kg. pe care a primit 16.584 lei, plus dreptul de a cumpăra la preţ oficial talpă şi piele.