Page 2 - 1958-04
P. 2
Pai. 2 DRV MUL SOCIALISMULUI Nr 1023
ii» = 5 r â s bJWMarirx?vWqa 7 = ii)ill||ili!i|lljili!!i
1
Calendarul lucrărilor agricole
>CK> pe luna aprilie OOOOOOOOOOOOOC
Lucrări în cîmp Tot în luna aprilie se face multe locuri, legată pe araci sau
D at fiind faptul că 'In luna prima prăşită la culturile de culcată la pămînt, pentru a nu FOTBAL rea echipelor. Deşi echipa oaspe toate insistenţele în atacurile
martie s«a insămînţat o
suprafaţă extrem de mică cu floarea-soarelui, sfeclă de za- micşora producţia de struguri — Parîngul Lonea, se anunţa a ambelor echipe.
culturi din epoca I-a, urgdhţct
hăr, sfeclă de nutreţ, etc. la ha., cu ocazia tăierilor, se fi un adversar puternic cu şan Repriza doua insă a dezilu
Li u c r ă r i i n g«‘rfaa /ctuinnaa Qvachtiincearseeaamua pd[eernitumînăruml p udel JIUL a învins liderii la el acasă se de ciştig, totuşi, echipa gaz zionat pe spectatori. In minu
l-a, în primele zile ale lunii a- de legum e iernii, lăsîndu-se pe coardă cu dă prestînd un joc frumos, a dis tul 50 Dobner de la Minerul
prilie, trebuie să se depună e-
forturi sporite pentru a se ter T serenurile destinate pentru a,tît mai mulţi ochi cu cit sînt Vestea că echipa de fotbal din categoria A. — Jiul Petro pus cu categoricul scor de 4— 0 Vulcan aduce egalarea. Din a-
mina insăminţatul orzului, o- cultura legumelor şi zar- mai mulţi muguri morţi. Ma- şani a obţinut o victorie în faţa liderului — Petrolul Ploeşti, a
văzului, trifoiului, borceagului, zavaturilor pe care s-au făcut terialul căzut la tăiat printre produs multă bucurie în rînduri Ie simpatizanţilor fotbalului din (3—0), aceasta datorită eficaci- cest minut meciul devine ner
mazărei, florii-soarelui, deoa regiunea noastră. Această întîlni re ne-a arătat că Jiul poate da
arăturile adînci de toamnă, se rînduri, se adună şi se trans- multe speranţe la titlul de campioană, Iată acum o scurtă re tăiii liniei de atac. vos, se produc loviri., intre jucă
rece practica agricolă a dove latare a desfăşurării meciului. tori care se soldează pînă la ur
dit că orice zi de întîrziere la M. MATYAS
insămînţat aduce scăderi însem In primele 15 minute ploeş tenii atacă dezlănţuit, dar apă
vor menţine afinate şi curate portă din vie in vederea ţolo- rarea Jiului care a funcţionat ireproşabil tot timpul meciului • corespondent mă cu eliminarea a trei jucă
nate în recoltă. In afară de a- de buruieni, prin aplicarea ti- sirii lui pentru foc. prin Panait şi Romoşan, resping pe rînd. Puţinele mingi care
ceasta, întîrzierea insămînţări- au ajuns la poarta minerilor, au fost culese cu multă siguran Favoriţii au fost în frînţi tori de pe teren (doi de la Că
lor din epoca I-a, atrage după nor lucrări de suprafaţă, cu cui- După terminarea arăcitului şi ţă de Crîsnic în formă bună. lan şi unul de la Vulcan). Am
sine şi prelungirea perioadei de
semănat la culturile din epoca tivatorul sau prăşitoarea ori de legatului coardelor se trece la Golul victoriei cade în minutul 11. Gabor, care tot timpul După comportarea din turul bele echipe, in special Victoria
a fost marcat strict de cîte trei adversari, primeşte o pasă de campionatului regional de fot Călan, au practicat un joc în
Ii-a. cîte ori este nevoie. îngrijirea terenului şi apoi se Ia Sima şi şutează puternic în colţul drept al porţii ploeştene: bal, întîlnirea dintre echipele cea de-a doua repriză sub orice
Agrotehnica ne învaţă că 1-0. Din acest minut Jiul preia iniţiativa şi termină meciul în
Acolo unde nu s-a terminat face sapa mare. Se continuă aceeaşi notă.
pentru a obţine o recoltă bo
semănatul morcovilor, pătrun- complectarea cu butaşi a golu- Ploeştenii încurajaţi de spectatori practică un joc destul Unirea Alba Iulia şi Aurul Zlat- critică. '• s t o ic a
de bun dar care nu poate destrăma apărarea Jiului.
jelului, cartofilor de vară şi ri- rilor din vie. na, disputat in Alba Iulia, oas corespondent
S. BALOI
dichilor de lună, se urgentează x .. peţii erau favoriţi. Lucrurile au Gazdele au învins
fost însă pînă la urmă altfel.
însămînţarea acestora, în aşa L u c r ă r i i n Z O O îennie
fel ca să se termine în cel mai t n iuna aprilie trebuie să se Unirea Alba Iulia, prestînd un pe merit
gată, semănatul . trebuie făcut scurt timp. . . . dea o atenţie deosebită în- joc bun, superior oaspeţilor, a Timp de 30 de minute, jocul
la timpul optim. Timpul optim reuşit să cîştige întîlnirea cu disputat intre Constructorul Hu
se stabileşte de către tehnicie In răsadniţe se continuă lu- griji?a păşunilor şi fîneţelor na- scorul de 2— 1 (2—0). Pentru nedoara şi Minerul Ghelar, s-a
nii agronomi, pe raion, grupe desfăşurat cu faze spectaculoa
de comună sau chiar pe comu erorile de îngrijire precum şi turale. Se va executa distruge- gazde au înscris Munteanu şi se din partea ambelor echipe.
ne şi trebuie respectat de că Coşeriu.
tre toţi producătorii agricoli. In repicatul răsadurilor de pătlă- rea şi împrăştierea muşuroaie-
'luna aprilie, se vor însăm'inţa
cartofii, fasolea, cînepa, soia, gele roşii, ardei, vjnete, iar in /0^ curăţirea de cioate, pietre, Primul meci — prima victorie
porumbul etc.
cîtnp se plantează varza tim- buruieni, mărăcini şi se vor îm- Un meci al nervilor Din acest minut, hunedorenii au
La semănăturile de toamnă
se continuă grăpatul şi îngră- purie, gulioarele, conopida, ar- prăştia îngrăşămintele chimice, preluat iniţiativa organizînd a-
şarea suplimentară. Spre sfîr- tacuri periculoase la poarta oas
şitul lunii, cînd culturile de toa pagiciil, usturoiul şi se repetă ţ Qt j;n această lună se seamă- L La Reşiţa, Minerul Lupeni, au reuşit să înscrie unicul gol şi durităţilor
întâlnind în deplasare echipa al partidei în minutul 48 prin
semănatul spanacului, salatei nă porumbul furajer. o locală a cucerit o nouă şi pre Paraschiva. Partida de fotbal dintre echi peţilor. Prima repriză ia sfîr-
ţioasă victorie. Forma bună a
şi ridichilor de lună în vederea Animalelor tinere şi în spe- jucătorilor de la Minerul Lu Aceste două puncte sînt pele Victoria Călan şi Minerul şit cu scorul de 1—0 în favoa
peni face ca să sperăm la rezul deosebit de preţioase pen
obţinerii de legume^ proaspete cţai celor născute în primăvară, tate cît mai bune. Minerul Lu tru echipa Minerul Lupeni,
peni a întîlnit o echipă bună şi mai ales dacă ţinem seama de
pe tot timpul anului. Spre sfîr- ma[ a[es miei[ori trebuie să li se omogenă care s-a apărat şi a valoarea echipei reşiţene. Pen Vulcan a avut două perioade rea gazdelor. In repriza doua,
tru aceasta, întreaga echipă din
şitul lunii, temperatura creşte 0 hrană care să conţină atacat organizat. In prima parte Lupeni merită laude. distincte. In prima repriză, jo hunedorenii mai înscriu un
a meciului, echipele a-u prestat
şi se menţine constantă, deci se muifă albumină un joc echilibrat, dar nu se în In primul lor meci hunedorenii cul a fost spectaculos. Echipa punct. Scor final 2—0.
scrie nici un gol. In cea de a au împărţit punctele cu C.F.R.
mnă au o înălţime de 20-25 pot semăna cartofii, fasolea şi ; vederea orevenirii bolilor doua parte a jocului, minerii Arad. Scorul meciului: 1-1. gazdă a dominat categoric şi In deschidere au jucat junio
cm., se începe plivitul acesto pepenii. La culturile semănate /fl aniJ a[e $e ^ vaJ n lJ ile practicînd un joc clar şi hotărît
ra. Se iau măsuri pentru dis 1. CIORTEA în minutul doi, un atac este rii Constructorul Hunedoara —
trugerea insectelor care au ata
in luna martie se începe pră- contra antraxului, rujetului, etc. concretizat de Rădulescu : 1—0. Minerul Ghelar. Victoria rOve-
şitul şi plivitul lor. O mare atenţie trebuie acor
Pînă la pauză nu se produce ninR hunedorenilor cu scorul de
cat culturile, cum sînt gînda- Lucrări în vie dată albinelor care în această nici o modificare a scorului cu 2— 1.
cul ghebos al griului, gîndacul perioadă încep culesul în cîmp.
Juniorii de la Aurul Brad şi Corvinul
Sbălos al ovăzului şl alte insec- e continuă lucrările de dez Se recomandă a se deschide
gropat, arăcit, tăiat şi cer- mai mult urdinişul stupului Hunedoara şi-au îm părţit punctele
te care atacă culturile.
iŞooo o<x><x><xx>><x>ooooo<><x><><^, cuit, în aşa fel ca înainte de pentru a se da posibilitate al
umflarea mugurilor aceste lu- binelor să iasă mai uşor. In zi- In cadrul campionatului de
6 crăiri să fie terminate. Intrucît lele călduroase se poate face juniori, pe stadionul din Brad
Aurul din Brad continuă pregătirileSă dea mai m ultă s-a desfăşurat întîlnirea dintre tinţe căpătat la antrenamente.
echipele de juniori Aurul Brad Ambele echipe au prestat un
a f e n f i e c a l i t ă ţ i i p î i n i i O viţa a rămas dezgropată în controlul familiilor. In vederea -reînceperii returu chipa minerilor din oraşul dr. şi Corvinul Hunedoara. In ge joc neclar cu mingi înalte fără
După cum ne informează cititorul oooooooooo<xxxx><>c>o<x><><><x><x><><><><x>o<><>o<>c><><><><>c><>c>ooc«coo^ lui campionatului categoriei C Petru Groza a introdus în poar neral meciul a plăcut publicului adrese precise. Echipa Corvinul
spectator deşi ocazii de a mar Hunedoara s-a dovedit în acest
farului nostru tov. losif Tokar, mun Directorul şcolii de fotbal, echipa Aurul din tă pe portarul June care este meci a fi mai bine pregătită'.
citorii fabricii „Ceramica" din Baru Brad a întrecut duminică cu căpitanul naţionalei de surdo ca din partea ambelor echipe Jucătorii ei însă au ratat foar
au existat foarte multe. Ele însă te multe ocazii de a marca.
Mare sînt nemulţumiţi de felul cum se scorul de 2-1 (0-1) echipa Mi muţi, şi care ne-a reprezentat au fost ratate, fapt care a do
vedit că echipele nu au ajuns Au m arc at: Bicu în minutul
fabrică pîinea la brutăria din comu S-a pripăşit în părţile noastre prin cu devotament interesele şcolii. Gu a- nerul din oraşul dr. Petru Gro- ţara în cîteva întâlniri interna încă la nivelul fotbalistic cerut. 32 şi Rusu Dobîrcău, minutul
Pe lîngă aceasta se mai adau 75 din lovitură liberă pentru
na Pui. De multă vreme această bru anul 1933, venit din Bîrza, regiunea jutorul organelor de partid şi de stat, za (Stei). In prima repriză e- ţionale. gă şi „vedetismul11 şi încrede Aurul Brad, iar pentru Corvi
rea — nejustificată — de care nul, Stanca de două ori, în mi
tărie trimite atît în Baru Mare cît Graiova, aruncat de nemiloasa soartă ca şi cu o mare contribuţie a mase chipele au dat dojvadă de dina Repriza doua aparţine mai au dat dovadă unii jucători. nutele 34 şi 40.
Cazul lui Bicu (Aurul) care
şi în alte localităţi, pîine de calitate croită de burghezie cadrelor didactice, lor, învăţătorul Teişan conduce ridica mism şi dîrzenie. Aurul Brad a mult brădenilor care joacă min deşi posedă unele calităţi demne Rezultatul final al meciului
de laudă, totuşi nu se strădu 2-2, la pauză 1-2. Au jucat bine
necorespunzătoare cerinţelor. îînărul învăţător Teişan Constantin a rea unui nou local de şcoală în Ighiu, folosit diferite formule căutînd gea numai în partea de teren ieşte pe teren să pună în apli Oprea, Duna, Bicu, Rusu, Do
care întregul bagaj de cunoş bîrcău, Gabor şi Colcea de ia
Din cele constatate, se poate observa funcţionat în mai multe cătune c a : în care apoi funcţionează şcoala ele ca meciul să-şi atingă scopul a gazdelor. In minutul 80 Bai- Aurul iar de la Corvinul, Uţu,
Stanca şi Vasiu.
uşor că frămîntarea aluatului se Valea Dosului şi Brădet, apoi se sta mentară de 7 ani, al cărei director a propus. Deşi echipa brădeană a rov aduce egalarea. Trei minute
M. SUSAN
face în grabă, iar arderea, datorită bileşte în Ighiu, raionul Alba. fost numit. Şcolarizarea pe comună e prestat în general un jo-c mul mai tîrziu Marina IJ intercep
numărului mare de pîini introduse în Plin de elan, de putere şi dragoste de sută la sută, alfabetizarea totală ţumitor, totuşi, este necesar să tează o minge trimisa de un
cuptor, este incomplectă. Aşa se face de muncă, învăţătorul C. Teişan se aproape realizată ,¦ iau fiinţă căminp se mai pregătească pentru ca coechipier şi înscrie punctul
că aspectul exterior lasă mult de do zbate în multiple greutăţi'profesionale: culturale-în fiecare sat al comunei, ci odată cu începerea returului să victoriei. Au jucat bine Bădiţă,
riţi iar coca rămîne de multe ori ne lipsa unui local şcolar corespunzător, nematograf în - centrul Ighiului, un înceapă şi seria succeselor. Au Manea, Bairov, Şloter şi Dră-
coaptă. Este drept că brutăria din Pui lipsă de rechizite şi materialp didacti internat, pe lîngă' şcoală. marcat Manea (Minerul) în ghescu de la Aurul Brad, iar
nu are o capacitate prea mare de ce, frecvenţa slabă a elevilor — 'fii Ldcrurile nu s-au oprit aci. Acest minutul 15. Acest punct s-a în de la Minerul din oraşul dr.
producţie şi este pusă în situaţia să de de ţărani semiiobagi, indiferenţa or dascăl, a constatat că a rămas în scris în urma unui henţ făcut Petru Groza ; Bonta, Nagy şi Fă- HANDBAL
servească cetăţenii din multe locali ganelor de stat faţă de lipsurile şcolii urmă, cu perfecţionarea profesională de Stofa din partea Aurului, căleţ. Arbitrajul lui Bartolomeu
tăţi. Există însă şi lipsă de interes etc. Apoi războiul cu miile de greu după măsura perspectivelor ridicate cînd Manea a executat o lovi (Brad) a fost in general satis Sîmbătă şi duminică. în ora 1 Mai Petreşti — Recolta Ar
şul Sebeş, s-a disputat turul poldu de Sus (masculin) 6-0
din partea responsabilului de brutărie tăţi şi lipsuri. şcolii noastre noi. Nu a ezitat, deşi tură liberă. De menţionat că e- făcător. S. MlHAl campionatului raional de hand (forfait)
bal al echipelor masculine şi
care nu se îngrijeşte, chiar în con Au venit apei minunatele zile ale nu i-a fost uşor, pentru a-şi ridica feminine ale colectivelor 1 Mai 1 Mai Petreşti — Colectivul
Petreşti, „Sebeşul11 Sebeş. Se Sebeş 10-4
diţiile în care lucrează, să dea o pîi eliberării. Noul suflu de viaţă ce a pregătirea pedagogică la o vîrstă îna Cam pionatul regional
lecţionata Sebeş, Recolta Apol- Jocurile prestate au plăcut în
ne de bună calitate. Cititorul nostru pătruns de la răsărit, a reînviat în intată, după atîtea lupte grele cu viaţa du de Sus şi Colectivul Sebeş. general ca spectacol, unii jucă
dă şi o sugestie destul de importantă. milioane de inimi dorul de a se răz de altădată. Ighiul se mîndreşte că O partidă echilibrată Rezultatele au fost următoa tori dovedind o bună pregătire,
Dacă cerinţele sînt prea mari să se buna pe trecut şi de a munci pentru şcoala sa e condusă azi dc directorul De regretat este faptul că echi
rele :
ia măsuri de mărirea capacităţii cup o lume nouă. Astfel şi învăţătorul G. C. Teişan, profesor cu examen de stat Recolta Apoldu de Sus — pa Recolta Apoldu de Sus nu
s-a prezentat la joc, pierzînd
toarelor sau eventual să se constru Teişan din Ighiu-Alba, a putut să-şi în ştiinţele naturale şi geografie. Duminică, pe stadionul din fotbal dintre echipa Şurianu Colectivul Sebeş (masculin) 0-6 prin forfait.
iască un nou cuptor. ajungă în aceşti ani idealul de a sluji V. O. Simeria s-a desfăşurat jocul de Sebeş şi C.F.R. Simeria. Pe toa (forfait). GH. M1HALCEA
1 Mai Petreşti — „Sebeşul1*
tă durata meciului, cele două corespondent
Sebeş 6-0 (feminin)
echipe au prestat un joc bărbă
A ctivitatea — rezultai al respectări tesc în limitele sportivităţii, în
care şi-au împărţit punctele. Re
zultatul final a fost de 1-1.
In decembrie 1956, intelectua Deşi gazdele au dominat mai
lii haţegani întruniţi într-o con
sfătuire organizată pe raion, s-au angaja m en telo r tat asemenea formaţii. Aşa se mult de 70 de minute, totuşi Faza regională la lupfe clasice
explică faptul că, la concurs au datorită formei bune a apărării
legat ca prin contribuţia lor de Duminică în sala sportilvă laraţi campionii regionali la
zi cu zi să -ridice cu o treaptă luat parte căminele culturale ca şi in special a podarului de la „Corvinul11 din oraşul Hune lupte clasice în ordinea categorii
mai sus munca culturală la sa doara s-a desfăşurat faza regio lor următorii: Zoltan Bug —
cum sînt soliştii vocali Ionel nu mai sînt la prima lor tinere re pînă acum n-au avut forma echipa oaspe, nu s-au putut fruc nală la lupte clasice. Au parti Hunedoara, Ioan Pasarela
te. Pajban şi Nuţa Ularu din Lun ţe, cu toate acestea i-am văzut ţii cultural-artistice şi nici acti tifica ocaziile avute. cipat luptători din oraşele Deva, Hunedoara, Geza Rapolti — Pe
Angajamentele de care am ca Cernii, Iustin şi-Doina Bu- pe scenă interpretând cîntece vitate, cum sînt Lunca Cernii şi Hunedoara şi Petroşani. Cu a-
driş din Stei, fluieraşii Ştefan şi populare, ori jucînd în piese de altele, care pentru prima dată De la echipa din Sebeş s-a ceastă ocazie, concurenţii, s-au troşani, Geza Ionică — Deva,
pomenit mai sus mi le-am rea Crăciun Danciu din Petros şi teatru. Şi asemenea exemple au luat parte, cu brigăzi artis remarcat îp mod deosebit ju întrecut în cadrul tuturor cate Francisc Ketek — Hunedoara,
mintit cu puţin timp în urmă, mulţi alţii. Alături de tineri, de s-ar mai putea da multe, tice de agitaţie şi cu echipe de cătorii Vintilă, Helgiu şi Lu- goriilor de lupte. In urma omo Ioan Blada — Petroşani, Ghe
cînd — ca spectator — am luat data aceasta, pe scenă s-au ur- fluieraşi la un asemenea concurs. caci, iar de la C.F.R. Simeria logării rezultatelor au fost dec orghe Voiou — Hunedoara şt
parte la cele două etape ale împletirea vîrstei acestor „ar Kurţi, Toţii şi. Crăciuneac. Adolf Moche — Petroşani.
fazei raionale a concursului ar In aceeaşi situaţie sint şi cămi
tistic organizat pe plan local Insemnări pe marginea concursului artistic nele culturale din Cîrneşti, Stei, Datorită accidentării unui ju SntirecsrS s p o rtiv e ş c o la re
de către secţia învăţămînt şi desfăşurat în raionul Haţeg Bucium, Ohaba, Ponor, Ciopea, cător chiar din primele minute
cultură a sfatului popular ra Ohaba Şibişel etc.. Printre for ale jocului, echipa gazdă a ju
ional. La concurs s-au înscris cat şi oameni în etate, oameni tişti” cu entuziasmul, dragostea maţiile noi, şi care merită toată cat peste 75 de minute numai De curînd, şcoala profesiona- pe primul loc s-a clasat elevul
care mai anii trecuţi nici nu vo şi elanul cu care ei s-au produs lauda în ce priveşte buna lor în- 10 oameni. , lă din P.aroşerii, a organizat o Miron Lăzărescu de la şcoala
un număr de 138 formaţii şi e- iau poate să audă de participa pe scenă, au adeverit versurile pregătire, se numără şi echipa întrecere sportivă cu elevii şco- profesională Paroşeni, iar pe
chipe artistice. Printre partici rea lor la activitatea căminului devenite de acum zicală: de dansuri maghiare a tinerelor SABIN MUNTEANU Iii profesionale din Lupeni. Cei locul II elevul Constantin Udres-
panţi au fost: 10 formaţii de cor, cultural. Şi totuşi „minunea11 fete de la preventoriul Nălaţ, 46 de elevi participanţi la aces- cu de la aceeaşi şcoală. La fete
50 echipe de dansuri şi 38 de s-a produs: nepăsării de altă „Sînt greu bătrînii de pornit, care cu ocazia concursului — fa O victorie meritată te întreceri, s-au întrecut la dis- pe primul loc s-a clasat eleva
teatru, 15 solişti instrumentişti dată a bătrînilor i-au luat lo Dar de-i porneşti sînt greu ză raională a fost viu aplau ciplinele de şah, şi tenis de Polina Cărăgui tot de la şcoala
şi 20 vocali, 3 brigăzi artistice cul interesantele pregătiri ce au dată. Miedul dintre Metalul Cugir masă. din Paroşeni.
de agitaţie, 2 orchestre, tota-li- avut loc în ajunul fazelor con de-oprit!” şi C.F.R. Teiuş s-a disputat du
zînd un număr de peste 2.500 cursului. Gheorghe Mureşan din Pe primele locuri minică pe stadionul din oraşul Iată acum rezultatele întrece- După terminarea acestor com-
de artişti amatori. Din totalul Reia are copii de însurat; acea . . . şi intelectuali Sebeş. Cele două echipe codaşe rilor :Tenis de masă — locul petiţii, elevii şcolii profesionale
formaţiilor artistice, 44 au fost sta nu La împiedicat însă ca, entru buna şi ridicata inter în clasament şi-au disputat ca întîi a fost ocupat de elevul din Paroşeni au prezentat dife-
admise pentru faza raională. alături de cei doi fii ai săi, Ioan în mijlocul sătenilor acest prilej întiietatea. Cugirenii Popescu Dumitru Paroşeni. Şah; rite jocuri sportive distractive.
şi Gheorghe, să se ducă seară pretare a bucăţilor pe ca cu o echipă mai omogenă şi efica
Demn de remarcat este şi fap de seară la repetiţiile căluşeri- Învăţătoarea Maria Leovea- ce in atac, au reuşit să cîştige
tul că concursul a atras în sinul lor, mai ales că, în majoritate, nu din Rîu-Alb a jucat în re le aveau în repertoriul lor, pe merit cu scorul de 3-1.
său 65 de cămine culturale din echipa era formată din oameni piesa „Nunta Ioanei”, alături
cele 78 cite numără întregul ra trecuţi de jumătatea vieţii. Flu- de ţăranii muncitori, iar cadrele pe primele locuri s-au c la s a t: Egalare prin autogol RUGBl
ieraşul Voin Gojin din Pîclişa, didactice din Pîclişa şi Toteşti,
ion. are şi el 57 de ani. La faza ra alături de tinerii din aceste sa la cor, căminul cultural din Cîr Partida de fotbal dintre Di-
ională a venit cu fluierul după te, au închegat puternice for namo Orâştie şi Corvinul Deva
Bătrînii alături de maţii de cor. In rînd ou tinerii neşti; la teatru, echipele din sa a plăcut in mare parte. Oas LUPENI (de la suhredacţia chilibrat, însă în cea de a doua
cingătoare şi atunci cînd întor din sat a jucat în piesa „Băr peţii au avut mai mult timp ini noastră voluntară). parte Ştiinţa Cluj dînd dovadă
tineri... cea melodia săltăreţe! „bătute11, batul fără opinci” şi învăţăto tele Rîu-Alb şi Toteşti; la dan ţiativa, reuşind să înscrie şi de o pregătire fizică mai bună
cei doi feciori ai săi jucau mai rul Florian Băluţă din Băieşti. primul gol. Egalarea s-a produs Rugbi : întîlnirea dintre Mi- s-a impus cîştigînd pe merit,
Spre deosebire de anii trecuţi, cu foc şi erau mîndri că echipa Din cele relatate rezultă faptul suri, căluşeriî din Ostrov şi e- într-un moment cu totul neaş neruj Lupeni şi Ştiinţa Cluj sa De la Lupeni au corespuns:
la întrecerile c-ultural-artistice că, intelectualitatea noastră şi-a teptat. Cikoş d e ja Corvinul De terminat cu scorul de 3-11 (3-3). Suba, Lazăr şi Taiss.
din ianuarie-februarie a.c., ală lor de dansuri joacă pe „zica înţeles rolul de seamă şt sar chipa de jocuri populare din va, la un contra atac al dina- In prima parte, jocul a fost e-
turi de tinerii pe care i-am mai la” tatălui lor. La concurs au cinile ce i-au fost încredinţate moviştilor, a şutat greşit în
întîlnit altădată, au participat şi venit oameni şi mai în etate. de partid şi guvern, în opera de Stei, iar dintre brigăzile artistice scriind în proprie poartă. Scor
yîrstnicii. Aceasta dovedeşte că Bătrîna Fica Neiconi, cu toţi culturalizare a maselor. Legă final 1— 1.
cei 72 de ani ai săi, a coljorît turile ţăranilor muncitori ru in de agitaţie, cea de la Lunca Cer
strădania intelectualilor — şi-n din Lunca Cernii (oale de 46 telectualitatea satelor a crescut Un scor categoric
special a cadrelor didactice — km.) şi alături de tineri a jucat mult. nii. Intre soliştii vocali, soţii VOLEI
de-a atrage în activitatea cămi în brigada artisTică'de agitaţie. Amatorii de fo tb a l. din Ani-
Nici Cătuţa Bărtoni din Stei şi Au apărut noi formaţii Maria şi Gavril Iovănescu, iar noasa care au venit duminică
nului toate talentele salului, in nici Nicolae Lada din Rîu-Alb, inirun număr record la primul
diferent de vîrsta oamenilor, a C oncursul a reuşit să deter la instrumentişti, fluieraşii din meci din cadrul 'campionatului In cadrul campionatului raio Energia Paroşeni — Şcriala
avut rezultate frumoase': S-au ori Tiberiu Muşa din Todeşti, mine crearea de echipe ar regional, în care se intîlnea e- nal de calificare zona Lupeni medie Lupeni (juniori) 2-1
produs pe scenă, cu această oca tistice în sate, în care n-au exis Pîclişa şi clarinetistul losif Co- chipa Minerul din localitate şi s-a desfăşurat faza II şi III Viscoza Lupeni — Minerul Lu
zie nenumăraţi tineri talentaţi, Parîngul Lonea, au rămas plă Jocurile au fost echilibrate. Fie peni 1-2
ţolan din Lunca Cernii, s-au cut impresionali de comporta care echipă a dat dovadă de
putere de luptă şi voinţă. Cel mai frumos joc l-a oferit
clasat pe locul intîi. j întîlnirea dintre echipele Visco
Rezultatele tehnice ale acestei za Lupeni şi Minerul Vulcan.
¦k etape sîn t:
Organizat de către secţia de Şcoala medie — Energia Paro Pînă acum în clasament con
şeni (seniori) 0-2 tinuă să conducă Minerul Lu
învăţămînt şi cultură a sfatului Minerul Lupeni — Energia P a
roşeni (juniori) 2-0 • peni fără nici o .înfrîngere ur
popular raional, sub conducerea Vircoza Lupeni — Minerul Vul mat de Minerul Vulcan şi Vis
can 2-1 coza Lupeni.
şi îndrumarea Comitetului raio
c . ION
nal de partid, concursul artistic
desfăşurat în ianuarie-februarie,
s-a bucurat de un succes deose
bit.
FETRE FÂRCAŞ1U