Page 20 - 1958-04

Pag. 4 'DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1027

fUSMMWMfllMSH llWIJElimURWWn1

ixltunale sllri • JUL&mjsk& ştiri Şedinţa festivă de la Budapesta consacrată
celei de a 13-a aniversări a eliberării

Ungariei de sub fascism

BUDAPESTA 4 (Agerpres). tunoase şi prelungite pe condu-

TASS anunţă : In seara zilei de cătorii statului ungar şi pe oas-

3 aprilie a avut loc la Teatrul peţii sovietici.

de Operă din Budapesta şedinţa Au fost intonate imnurile de
festivă consacrată celei de a stat ale R. P. Ungare şi Uniu­

13-a an.ijversări a eliberării Un­ nii* Sovietice.

gariei de sub. fascism. Isijvan Dobi, preşedintele Pre­

VIZITA SNR.P. sporesc necontenit prestigiul şi Penfru extinderea In sala teatrului s-au întrunit zidiului R. P. Ungare a deschis
influenţa ei in lume. In Asia reprezentanţii opiniei publice din şedinţa festivă printr-o scurtă

şi in întreaga lume ea se a- co m e rfu lu i Budapesta — fruntaşi în produc- cuvîntare introductivă,
firmă ca un puternic factor de ţie, oameni de ştiinţă şi.artă, re- Raportul a fost prezentat de

GUVERNAMENTALE A R. P. pace, ca o luptătoare fermă cu R. ,’P. C h i n e z ă prezentanţi ai armatei populare tovarăşul Ferenc Miinmich, pre-
pentru coexistenţa •paşnică, 'îm­ ungare, aî'organizaţiilor obşteşti, şedinţele guvernului revolutio-
potriva colonialismului şi pen­ BUENOS , AIRES 4 (Ager- şefii şi funcţionarii unor .repre- nar muncitoresc ţărănesc ungar,

M itingul de lâ Pekin tru independenţa şi suveranita­ pres). După cum relatează zia­ zenlanţe diplomatice, ziarişti un­ membru al Biroului Politic ai
al reprezentanţilor vieţii publice tea popoarelor.‘Rezolvarea mari­ rul chilian ' „Noticigs de Ultima guri şi străini. C.C. al P.M.S.U.
lor probleme internaţionale este Horă", Emilio Gonzales, minis­
de neconceput fără R. P. Chi­ trul Industriei Miniere din La masa prezidiului au luat După raportul prezentat de
neză. Manevrele cercurilor im­ Chile, .a declarat la şedinţa gu­ loc Janos Kâdâr, prim secretar Ferenc Miinnich, care a fost în
perialiste menite să perpetueze vernului chilian că în prezent al C.C. al Partidului Muncito- repetate rînduri întrerupt de a-
plauze entuziaste, N. S. Hruş
resc Socialist Ungar, Istvan
PEKIN De la trimisul special filor vieţii publice. Din prezidiul activişti pe tărlni obştesc din situaţia anormală in care R. P. «’-se iau măsuri pentru extinderea Dobi, preşedintele Prezidiului ciov, conducătorul delegaţiei so-
Chineză este lipsită de locul le­ relaţiilor comerciale 'cu o serie R. P, Ungare, Ferenc Miinnich, vietice, a rostit o cuvîntare în
'Agerpreş. Cu prilejul vizitei în mitingului au făcut parte to- p t p t Chineză. gitim în Organizaţia Naţiunilor de ţări, inclusiv cu Republica preşedintele guvernului revolu- faţa asistenţei. Participanţii la

China a delegaţiei, guvernamen- varăşii Chivu-Stoica, Emil Bod-
tal'e a Republicii Populare Ro- năraş, Avram Bunaciu, Theo- Au luat cuvintul Pin Cijen, Unite nu poate decît- să pre'ju- Populară Chineză. Printre alte­ ţionar muncitoresc .ţărănesc un- - şedinţă l-au salutat în picioare
mine la 3 aprilie a avut loc 'la dor Rudenco şi Ciu En-lai, Qo primarul Pekinului, şi tovarăşul dioieze acestei organizaţii. Este le, "'Chile intenţionează să vindă gar şi alţi conducători ai parii- pe N. S. Hruşciov prin aplauze
evident că unei astfel de situ­ Republicii Populare Chineze dului şi guvernului R. P. Ungă- furtunoase, prelungite. S-au au­
Pekin un miting al reprezentau- Mo-jo, şi alţi oameni de stat şi Chivu Stoica. aţii trebuie să i se pună capăt 500.000 de tone de salpetru, a
şi R. P. Chineză să-şi ocupe declarat Gonzales. Ziarul „El
Cuvîntarea lui Pîn Cijen re- zit aclamaţii, „Trăiască tovarăşul
locul ce i se cuvine de drept in Siglei11 anunţă că guvernul a a- Din prezidiu a făcut parte de- Hruşciov",’ „Trăiască prietenia

Organizaţia Naţiunilor Unite. ’-gaţia de partid şi guvernam' ungaro-sovietică11.

La începutul cuvintării sale toate eforturile pentru a dezvol- tor importante propuneri, care Toată lumea ştie că pe pla­ probat aceste acţiuni ale minis­ tală a Uniunii Sovietice în frun­ Cuvîntarea rostită de N. S.
Piâ Cijen a subliniat că între ta şi pe viitor asemenea rela­ sînt de natură să ducă la slă­ neta noastră există o singură trului Industriei Miniere. Ziarul te cu N. S. Hruşciov, prim se­ Hruşciov a fost în repetate rîn­
Romînia şi China există o ve­ birea încordării internaţionale11. Chină — R. P. Chineză. Dar „Noticias de Ultima Hora“ sub­ cretar al C.C. al P.G.U.S. şi pre­ duri întreruptă de aplauze fur­
che şi strînsă prietenie. „Idea­ ţii". ¦ iată că cercurile imperialiste vor liniază importanţa şi necesita­ şedinte al Consiliului de Miniş-. tunoase, prelungite.
In continuare vorbitorul a de­ Vorbitorul s-a referit apoi la să scornească existenţa a „două tea dezvoltării comerţului cu tri al U.R.S.S.
lul nostru comun de construire importantele realizări obţinute de Chine11. In felul acesta aminti­ toate ţările lagărului socialist. In încheiere, participanţii Ia
a comunismului — a spus Pîn c larat: Rominia este lin mem­ Romînia in construirea socialis­ tele cercuri, îndeosebi din Sta­ Participanţii la şedinţa festi­ şedinţa festivă au intonai imnul
Cijen — şi ţelul comun al lup­ bru de nădejde al lagărului so­ mului. El a urat poporului ro- tele Unite, vor să permanentize­ vă au întâmpinat eu aplauze fur- partidului, „Internaţionala11.
tei noastre alcătuiesc o temelie cialist în frunte cu Uniunea mîn noi succese şi i-a mulţumit ze ocupaţia lor armată asupra
solidă şi asigură un viitor în Sovietică. Ea ă adus o contrl- pentru ajutorul frăţesc dat Chi­ Taiwanului, care este un stră­ Pentru încetarea experienfelor
florilor colaborării prieteneşti b'uţie însemnată la consolidarea nei în construcţia economică. In vechi teritoriu chinez. Este astfel
unităţii ţărilor socialiste. Pin încheiere ¦nrimarul oraşului Pp- vorba de un amestec făţiş în tre­
dintre cele două ţări ale noas- ki,n şi_a exprimat deplina con- burile interne ale poporului
tre“, .¦ i Cijen a subîiniăt politica con- vingere că vizita delegaţiei îm­ chinez. Guvernul şi poporul ro- ;i 6. cu arma nucleară
secvenţă de pace a României, mîne „va contribui la'dezvolta- mîn susţin cu hotărire poziţia
Referindu-se la colaborarea precum şi eforturile ei neobosi- rea, continua a prieteniei şi co- R. P. Chineze in ceea ce priveşte
prietenească crescândă ce s-a te pentru promovarea înţelegerii laborării frăţeşti între cele’două eliberarea Taiw.anuiui.
popoare, la întărirea solidarită-
dezvoltat între cele două po- între popoare. •‘ Guvernul şi poporul romîn
poare în ultimii ani Pin Cijen ţii dintre ţările socialiste în
a spus : „Poporul chinez apre- . „Atît poporul chinez cît şi' ce! Opinia publică mondială cere S. U. A şi Angliei să
ciază mult o asemenea colabo- urmeze exemplul Uniunii Sovietice
rare prietenească. Ea contribuie romîn - - a spus în continuare

Pîn Cijen — sprijină întrutotul

propunerile' de 'pace făcute' re­ salută totod ată cu satisfacţie mi­
la realizarea urnii avînt general cent de Uniunea Sovietică şi frunte cu Uniunea Sovietică şi
al cauzei socialismului în ţări­ întreprind eforturi susţinute pen­ la cauza rilăreaţă a apărării pă- portanta iniţiativă care a dus la Japonia pentru a sili puterile' occiden- plenară a . C.C. al Partidului
hotărirea voluntarilor chinezi de Comunist din Indonezia a ad'op-
le noastre. Dorim să depunem tru traducerea în viaţă a aces- cii în întreaga lume11. a se retrage din Coreea şi care TOKIO 4 (Agerpres). Rele- tale să înceteze experienţele. tat o rezoluţie în sprijinul ho­
aduce un aport de seamă la rindu-se la hotărirea Uniunii tăririi Sovietului Suprem al
Cuvîntarea tovarăşului Chivu Stoica cauza reunificării paşnice a Co­ Sovietice de a înceta experien­ Numeroase organizaţii obş- U.R.S.S. cu privire la încetarea
reei, la slăbirea încordării în ţele nucleare, ziarul japonez ţe şti'- fruntaşi ai vieţii 'publice unilaterală de către Uniunea
Este pentru noi o deosebită comun al ambelor popoare,, ţă- căfoare din acele ţări occiden- Extremul Orient-şi în lume. A- „Yomiuri" scrie că această ho­ şi politice cer Statelor. Unite şi Sovietică a experienţelor cu
bucurie şi cinste — a spus to- rile noastre lărgesc necontenit tale care dispun de arme nucle- cum e riadul Şh iţelor Unite şi tărire a impresionat puterile Angliei să urmeze exemplul U-
varăşul Chivu Stoica — de a schimburile tebnico-ştîinţifice, are •vor ţine seama de voinţa al celorlalte ţări) care au trupe occidentale, mai mult decît lan­ niunii Sovietice. armele atomică şi cu hidrogen.
ne . afla în mijlocul cetăţenilor ajutindu-se reciproc cu docu- maselor populare care cer irn- în Coreea de sud să procedeze sarea de către Uniunea Sovie­ Această hotărire, se spune in
capitalei marii Republici Popu- mentaţie, specialişti in diferite perios încetarea experienţelor la retragerea lor. tică a sateliţilor artificiali ai După cum relatează ziarul rezoluţie, arată sinceritatea U-
Iare Chineze. ramuri ale economiei. cu arma nucleară. niunii Sovietice în lupta sa
înainte de a sosi in China, „Akahata", victime ale bombar­ pentru pace în întreaga lume.
Vedem aici că alături de mo- Popoarele noastre sînt unite Ţara noastră împreună cu al- delegaţia noastră guvernamen­ damentului atomic din Hiroşi-
numentele făurite de-a lungul pentru totdeauna. Ele sînt ho- te ţări'iubitoare de pace se pro- tală a vizitat şi alte ţări din A- C.C. ai Partidului Comunist
vremurilor, de înaintaşii dv. se tarile să întărească neîncetat nunţă cu fermitate pentru in- sia — India, R). D. Vietnam, pămintului: Trebuie, declară ma, care se află în prezent în
inalţă nenumărate fabrici, şcoli legăturile lor frăţeşti în intere- făptuirea unor asemenea măsuri Uniunea B'irmăna. Convorbirile din Indonezia cheamă guvernul
spitale, instituţii de ştiinţă şi sul construcţiei' socialiste, al menite să asigure slăbirea în- duse.cu conducătorii guvernelor ziarul, s^j apreciem aşa cum se tratament în spitalul orăşenesc,
ârtă, locuinţe, construite în de- păcii, şi prieteniei între popoare, cordării internaţionale, cum acestor ţări ne-au întărit con­ şi întregul popor indonezian să
curs de cîţiva ani. Pekinul este sint ; crearea unei zone denu- vingerea că poziţia ţărilor so­ cuvine această acţiune a Uniu- ău‘ ădresat o telegramă de mul­
un simbol elocvent al vredniciei Sîntem convinşi că vizita clearizate în Europa şi Asia, cialiste şi aceea a numeroase sprijine această hotărire a U-
talentului şi marilor aptitudini noastră in ţara dv., convorbirile desfiinţarea blocurilor militare aj j Sovietice. ’1 turnire Uniunii Sovietice, iair
creatoare ale poporului chinez, cu conducătorii dv. vor aduce şj lichidarea bazelor militare ţări nesocialiste din Asia co­ niunii Sovietice şi să ceară ca
o nouă contribuţie la, întărirea Ziarul „Akahata11 consideră Statelor Unite — o telegramă
S.U.A. şi Anglia să urmeze e-
că hotărirea Uniunii Sovietice în care le cer să înceteze ime-
xemplul Uniunii Sovietice şi să
este un act istoric de consoli- diat experienţele cu arma nu­
declare imediat că încetează ex-
cleare a păcii in întreaga lume. cleara.

Ziarul „Yomiuri Japan News11 în rfn n P 7 În
declară că poporul japonez tre- iruiouez u

buie să-şi dubleze eforturile în DJAKARTA 4 (Agerpres).

o imagine vie a avîntului în şi dezvoltarea legăturilor intre lărgirea legăturilor economice incide în astfel de probleme lupta împotriva armei nucleare TASS anunţă : Cea de a şasea perienţele cu armele nucleare.

construcţie care a cuprins in- ţările şi popoarele noastre. Ţă- şi culturale internaţionale fundamentale, ca promovarea

n!aplu'rpintacipîIimnilpozoritlrceiolveeaxnicsotoaelsnotţnreeiialsipsiamnşgnuuilcureai,,
treaga dv. ţară rilf Onoaslrf ,a.c ?»«• **> no- h o tă r ir e care d o v ed eşte g r ijă
Cu‘ mare satisfacţie prietenii rele şi puternicul lagar soeia- . rMlî. ts .n

de pretutindeni ai Chinei popu- Hst. Aceasta constituie pentru existJ ta p’asnîcă c’are u. apărarea independenţei şi su­
veranităţii popoarelor, menţi­

d e o s e b i t ă p e n t r u s o a r t a omeniriidupă ce a refăcut economia rui- fere şi SsecurSitate. Lagărul ţţăî- dPeunfeorţnăMu ld»HîMncteale„gdeereapeinterna- nerea şi consolidarea păcii. Fap­
nată de război, învingînd nu- rilor socialiste in frunte cu U- ¦- s tele arată că se întăreşte ne-

meroase greutăţi, a pornit la nlunea Sovietică reprezintă pen- C e a ş c ă foierLefor de*Dace ri contenit solidaritatea şi colabo Am citit cu bucurie în ziare pentru încetarea experienţelor radioactivitate asupra organis­
rarea intre ţările vastei zone a hotărirea Sovietului Suprem al atomice, constatăm cu regret că mului se pot clasifica în directe
transformarea ţării s a le ' într-o fru ţările care-1 alcătuiesc. ga- secur|tate ale tuturor popoare- păcii, în lupta pentru preîntîm- U.R.S.S. cu privire la încetarea S.U.A. şi Marea Britanie nu şi indirecte. Efectele directe, sînt
pinarea primejdiei unui nou unilaterală a experienţelor cu răspund la aceste propuneri, ci, cauzate de iradiaţii survenite
mare putere industriala socia- ranţia independenţei şi progre- lor_ Iată de. propunerile U- război, pentru victoria în lumea armele atomice şi cu hidrogen. dimpotrivă, continuă cursa în­ mai ales în preajma locurilor
întreagă a politicii de coexis­ armărilor şi a experienţelor cu de experienţă atomică sau în
Hstă si cu o agricultură dez- sidui lor. p e l t e a - socnlişoiului. niunii Sovietice cu privire la tenţă paşnică. Prin această hotărire de în­ bombele nucleare. cazul contactului cu cenuşa ra­
semnătate istorică, se face un
voltată. In ţara dv. au avut loc el reprezintă in acelaşi timp un convocarea conferinţei la nive- In încheierea cuvintării sale pas spre saljvarea omenirii Experienţele cu arme nucleare dioactivă purtată de vînt şi de
fransformări revoluţionare pro- sprijin de neclintit al popoare- Jul c d maj înalt M bucură de p i v u Stoica a mul­ de pericolul unui război atomic făcute de către S.U.A., punînd ploi. Efectele indirecte se pro­
care o ameninţă. Sîntem con­ în pericol întreaga omenire, a duc prin contaminarea radioac­
funde care au dus la realizarea lor care lupta pentru indepen- adez{unea maseîor Iargi ţumit pentru primirea car—e a- vinşi că dacă şi celelalte naţiuni determinat un protest hotărît din
fost făcută delegaţiei şi a tran­ care dispun de armele nucleare partea tuturor oamenilor de tivă la mii de kilometri, a hra­
in linii generale a revoluţiei den a, al tuturor popoarelor şi ,are de - f , * . smis urarea sinceră a poporului vor urma iniţiativa U.R.S.S., se ştiinţă conştienţi din lume. Me­ nei, băuturC etc. Efectele nocive
romîn ca poporul chinez să ob­ va realiza în mod practic con­ dici, biologi, cercetători ato- se manifestă în general prin dis­
socialiste în domeniul propriiă- forţelor apărătoare ale păcii. credem cg existl condiţii pentru ţină succese tot mai mari în mişti etc., cercetînd acţiunea ne­ trugerea celulelor, sterilitate,
ţii asupra mijloacelor de pro- Victoriile epocale obţinute de , , tTr ¦Y- ă construirea socialismului, in lup­ solidarea păcii şi securităţii fastă a izotopilor rezultaţi în scăderea numărului de globule
ta pentru apărarea păcii. urma experienţelor cu arme ato­ albe etc. Un pericol ~ mare pla­
ducţie. Totodată, prin mişca- Uniunea Sovietică in dezvolta­ bă loc neintirziat şi să dea re­ mondiale. mice au arătat fără posibilitate nează în special asupra fătului
zultate pozitive. Mitingul a lost urmat de un de contrazicere pericolul aces­ gravidelor, care poate prezenta
rea- pentru reglementarea stilu- rea tehnicii, ştiinţei şi a între- bogat program de cintece şi Cu toate că Uniunea Sovietică diferite anomalii. Formarea can­
In cadrul forţelor sociale care dansuri. tor experienţe şi creşterea conta­ cerului, inclusiv Ieuceinia, poţ
lui in muncă şi împotriva ele- gii .economii,-precum şi re g i­ luptă pentru pace, R. P. Chineză a făcut numeroase propuneri minării radioactive a globului. să nu apară decît după ani de
reprezintă un factor, de excep­ zile de la expunerile succesivel|
mentelor de dreapta aţi obţinut zările de seamă ale R. P. Chi- ţională însemnătate. Tot mai Nu pot ca să nu arăt pe scurt la iradieri sau ingerări de aii- X
pericolul prin care trece ome­ mente contaminate cu substanţe
o victorie hotăritoare şi pe fron- neze şi ale celorlalte ţări socia- important este rolul R. P. Chi­ rezultate din experienţele cu ex­
nirea dacă se continuă experien­ plozii nucleare.
tul ideologic şi politic. ‘ liste demonstrează că în intre- neze, mare putere mondială; ţele cu bomba atomică şi cu hi­
drogen.
In continuare, tovarăşul Chivu cerea , paşnică între cele două

Stoica a arătat că şi poporul sisteme, cîştigătoare inconţeşta-

romin îşi îndreaptă toate e- bilă va fi orinduirea care îşi a-
firmă zi de zi superioritatea —
forturile spre dezvoltarea eco­ orinduirea socialistă.
nomiei naţionale şi a culturii
sale, spre continua ridicare a R. P. Română şi R. P. Chine­
nivelului său de trai. ză sînt adine interesate in men­
ţinerea şi consolidarea păcii.
In dobândirea succeselor mun­ Ele duc o politică fermă de co-
cii paşnice din ţările noastre—
a spus in continuare tovară- existenţă paşnică şi de colabo-

şui Chivu Stoica — ca si din rare cu toate ţările,‘indiferent Se ştie că în timpul experien­ Aceste fapte arată limpede

toate ţările socialiste un rol de orinduirea lor socială şi de ţelor atomice se produc cantităţi pericolul ce ameninţă omenirea

important il au relaţiile de co- stat. imense de izotopi radioactivi dacă se continuă experienţele a-

laborare şi într-ajutor are fră- încetarea neîntîrziată a ex- care plutesc în atmosferă Ia tomice.

ţească existente între ele. Po- perienfelor cu armele nucleare, mari înălţimi şi care impurifică Ca om de ştiinţă, ca medic a

porul romîn ştie din proprie ca prim pas spre interzicerea difuz întreaga suprafaţă a glo­ cărui menire este să apere viaţa

experienţă că ajutorul frăţesc folosirii acestor arme, spre in- bului. Aceşti izotopi se acumu­ oamenilor, să aline suferinţele

prirait din partea Uniunii "So- făptuirea dezarmării, constituie lează în soî, plante, alimente, celor bolnavi, îmi exprim de­

vietice, colaborarea sfrinsa cu o revendicare a tuturor popoa- apă, animale etc. La om această plina satisfacţie şi bucurie pen­

R. P. Chineză şi celelalte ţări relor. Hotărirea Uniunii Sovje- acumulare se face îndeosebi în tru nobila şi înţeleaptă hotărire

socialiste au înlesnit mult o- tice de a înceta în mod unila- ţesutul osos şi ţesutul medular a Sovietului Suprem al U.R.S.S.

Dera de construcţie socialista:In forai experienţele cu arma nu- hematopoetic. privind încetarea unilaterală a

tara noastră. Tot mai bogate in efoară a produs un uriaş ecou Acţiunea asupra organismului experienţelor nucleare, alăturîn-

roade sînt legăturile economi- rtfchdial. Această hotărire este uman şi animal al acestor de­ du-mi glasul lingă cel al popo­

ce şi culturale dintre R. P. Ro- salutată de întreaga omenire ca pozitări de izotopi produc modi­ rului muncitor din patria noas­

mină şi R. P. Chineză; volu- o măsură -de excepţională in-., ficări somatice (ce pot merge tră, care cere cu fermitate şi ho­

mul schimburilor comerciale semnalate in liţpţa' pentru pre- pînă la cancerizare) sau modi­ tărire ca şi celelalte state care

î-ntre ţările noastre a crescut an întîmpinarea unui război ato- ficări genetice. posedă armele nucleare să

de an.’ Totodată in dorinţa sfo- mic. pentru apărarea păcii, Un calcul făcut de către cer­ înceteze orice fel de expe­

ceră de a împărtăşi una alteia Cît de mult contrastează a- cetători preconizează producerea rienţe cu bomba atomică şi

cît maî mult din experienţa măsură cu poziţia. State- DiN PBJ^jN. — In'ojişeu: Clădirea MinişteruUii Coîis^yji^iiKîr din Capitala Repcbligii Pp'^lijâre de aproximativ 20.000 cancere cu hidrogen, spre bineie păcii
osoase pentru fiecare experienţă şi securităţii în lumea întreagă.
dol,md,ta m construcţia s o c - ^ ,-,l c s ? p ; -,loi de armă nucleară cu mare pute­
listă, de a .face ca această ex- atomice ! 'Sperăm totuşi c ă 'i n re. Dr. POPOVICl VICTOR
perienţă să constituie un bun Gfeţe dţn urmă cercurile condu-
In general efectele nocive de medic şef al Policlinicii Spitalului
Unificat-Deva

i t & v , . . ; _____ v-H mmM diittif& mi*-. 1. ¦
......... . ¦¦ IT. ¦ i .. • n 1¦— y EL ------------ ^ ¦ ¦ j- ¦ ¦ ¦ ———- —*................ - -------- ---------— - .......... .............— - - f n^m , , i— — im -rn i'lV .r

Redacţia şi a&uinhi’ eţja .riahilnt s*r. 6 .Msnlie nr. 9, Te'.tfrn : 1 9 ? rasa piâlilă în numerar conform aprotrarii |)fnc«urtil ( i - i rate (}.1 .!R . nr. 236.320 din 6 noiembrie 1919, — Ţipară!» iBtîeprînderea Poligrafică „l Mai" — DEVA.