Page 22 - 1958-04

Pag. 2
« iii
Pentru consolidarea şi dezvoltarea sectorului socialist
ai a
Expunerea tova
8 griculiurii, convocată de C. C. al
(Urmare clin numărul trecut)
Statul democrat-popular, a arătat
voibitorul, a făcut investiţii importante
pentru a mări producţia de îngrăşăr
minte minerale. Sprijinindu-se pe dez­
voltarea industriei socialiste vom mer­
ge cu toată hotărârea pe linia chimi­
zării agriculturii.
Amintind că lucru! cel mai impor­
tant în dezvoltarea agriculturii este
sporirea producţiei de cereale, mai
ales de grîu şi porumb, vorbitorul a
arătat că în urma măsurilor luate
de partid şi guvern pentru stimula­
rea materială a producătorilor agri­
coli, suprafeţele cultivate cu grîu şl
cu secară au crescut de la 2.988.000
ha. în anul 1950 la 3.923.000 ha. în
anul 1957. Cu toate că a depăşit ci­
frele obţinute în vechea Romînie, pro­
ducţia fa ha. este necorespunzătoare
faţă de condiţiile de climă şi de sol
din ţara noastră şi faţă de posibili­
tăţile create de stalul democrat-popu-
lar. Trebuie să depunem eforturi, a
subliniat tov. Gh. Gheorghiu-Dej pen­
tru ca pînă în anul 1960 să ajungem
să însămînţăm 3.500.000 ha. cu grîu
şi secară şi să obţinem o producţie
lotală de cel puţin 5.500.000 tone. Vor­
bitorul a relevat în continuare că este
necesară buna îngrijire a culturilor,
recoltarea la timp şi fără pierderi, ge­
neralizarea recoltatului mecanic cu
combina, crearea unor soiuri noi de
grîu de înaltă productivitate şi cali­
tate superioară şi, în acest sens, să se
intensifice schimbul de seminţe dintre
institutele de cercetări şi staţiunile ex­ decît înainte ca o urmare directă a
perimentale de la noi şi institutele din
alte ţări mari cultivatoare de grîu de
toamnă, caro au condiţii asemănătoare
de climă şi sol.
Ocupîndu-se de dezvoltarea culturii
porumbului. *extinderea suprafeţelor şi
creşterea producţiei de porumb la hec­
tar, vorbitorul a relevat că astăzi în
ţara noastră :;e cultivă cu porumb' !2§r
la sută din întreaga suprafaţă ocu­
pată cu această cultură în Europa.
Intre ţările .sistemului' socialist ocupăm re de la oraşe şi sate. Pentru lichi­
tocul al treilea, după U.E.S.S. şi R. P.
Chineză în ce priveşte suprafaţa o-
cupnfă cu porumb. Vorbitorul a su­
bliniat că Directivele Congresului al
Iî-lea al partidului prevăd ca. pînă în
1960 să se extindă suprafaţa cultivată
cu porumb pînă In '1.030.000 ha. în
vederea obţinerii unei producţii anuale
de cel puţin 8-9 milioane tone. Putem
şi trebuie să ajungem la o producţie
medie pe ţară de ce! puţin 2.00!) kg.
porumb boabe la ha., iar treptat să a-
jungem la producţii medii pe ţară de
2.500 şi chiar mai mult.
In condiţii normale de vegetaţie, de
mecanizare complectă, de folosire pe
scară largă a îngrăşămintelor mine­
rale şi de generalizare a culturii po­
rumbului hibrid, se poate obţine în ţara
noastră o producţie globală de po­
rumb, care să ajungă ia 10.000.000
tone.
Consumul de porumb în ţara noas­
tră, care , cuprinde nevoile în hrana
populaţiei, nevoile industriei, furajarea
animalelor existente, necesarul de se­
minţe, se ridică la 4.000.000 —
4.500.000 tone. Dacă 2.500.000 tone din
disponibil le-am folosi pentru creşterea
şi îngrăşarea animalelor şi păsărilor
în afară de cele existente acum, s-ar
obţine anual 500.000 tone carne vie,
care echivalată cu carne de porc tă­
iată ar însemna 375.000 tone. Cu
această cantitate de carne am putea
să ridicăm consumul anual al popu­
laţiei de la 27 kg. la 40 kg. pe lo­
cuitor, şi ar răinîne 147.000. tone car­
ne pentru export. De asemenea, ar mai
rămîne 1.900.000 tone porumb pentru
export. !n schimbul cărnii şi al po­
rumbului care s-ar exporta am putea
aduce din străinătate mărfuri nece­
sare populaţiei şi dezvoltării eco­
nomiei naţionale.
Referindu-se la rolul porumbului în-
silozat în dezvoltarea creşterii ani­
malelor, vorbitorul a sp us: Porumbul
însilozat ridică productivitatea anima­
lelor şi micşorează preţul de cost al
produselor. Mai mult porumb însilozat
înseamnă mai multă carne, mai mult
lapte, mai mult unt, pentru oamenii
muncii de la oraşe şi sate.
Pentru continua ridicare a nivelului
de trai al poporului muncitor, avem
nevoie de cantităţi sporite de zahăr,
ulei vegetal, cartofi, legume, fibre de
in, cînepă, bumbac etc. Vorbitorul a
indicat în continuare măsurile ce tre­
buie luate pentru a creşte producţia
de sfeclă de zahăr, de fioarea-soare-
lui, cartofi, legume etc.
Tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej s-a
ocupat în continuare pe larg de pro­
blemele creşterii animalelor. Directi­
vele Congresului al doilea al partidului
• ¦ â«.;.
¦/ fV
— a spus vorbitorul — au pus în fala
noastră sarcina dezvoltării creşterii a-
nimalelor şi, mai cu seamă, a mări­
rii productivităţii acestora pentru a
asigura aprovizionarea populaţiei cu
carne, lapte, ouă, lînă, precum şi a
industriei bunurilor de larg. consum
cu materii prime de origină animală.
După datele recensămîntului din 5
februarie 1958, rezultă că anii grei ai
războiului şi ai jafului hitlerist au dis­
trus o mare parte din numărul de a-
nimale. Regimul democrat-popular a
moştenit o situaţie grea pentru a că­
rei redresare a fost nevoie de eforturi
deosebite. Ca urmare a măsurilor lua­
te in anii puterii populare numărul de
animale a crescut şi a depăşit efec­
tivul din 1938 ta toate speciile cu
excepţia cabalinelor. Cu toate că si­
tuaţia efectivului de animale s-a îm­
bunătăţit faţă de trecut, întîmpinăm
multe greutăţi Ia aprovizionarea popu­
laţiei muncitoare de la oraşe şi din
centre industriale cu carne, lapte,
grăsime şi alte produse animale.
Trebuie să ţinem seama că dato­
rită sporului natural al populaţiei şi
măsurilor social sanitare care au re­
dus cu mult mortalitatea, populaţia
ţării a crescut faţă de anul 1941 cu
peste 1.363.000 suflete; a crescut in
mod deosebit populaţia oraşelor şi a
centrelor industriale de ta 3i812.000
la peste 5.473.000 suflete. Lucrul1 cel
mai important este că imensa majo­
ritate a populaţiei de la oraşe şi sate
consumă astăzi mai multă carne, lapte,
îmbunătăţirii nivelului de viaţă în a-
nii puterii populare. A crescut pute­
rea de cumpărare a populaţiei mun­
citoare cu mult mai mult decît posi­
bilităţile existente astăzi de a asigura
cantităţile cerute de carne, lapte, ouă.
Ritmul de sporire numerică şi de îm­
bunătăţire calitativă a efectivului de
animale nu a ţinut pasul cu ritmul
creşterii populaţiei şi a puterii,,ei de
cumpărare, cu ritmul îmbunătăţirii ni­
velului de viaţă al populaţiei muncitoa­
darea rămînerii în urmă în dezvol­
tarea creşterii animalelor, partidul şi
guvernul au pus în faţa oamenilor
muncii care lucrează în domeniul agri­
culturii sarcina de a ajunge în cîţiva
ani de zile la o producţie de cel puţin
1.300.000 tone carne, din care 600.000
tone carne de porc; 25.000.000 hl. lap­
te de vacă, 34.000 tone lînă.
Pentru a obţine aceste cantităţi de
produse animale trebuie ca în urmă­
torii 2-3 ani să ajungem la un e-
fectiv de animale de cel puţin 4,8 mi­
lioane bovine din care 2,3 milioane
vaci CU' o producţie medie anuală da
lapte de 1.100 litri; 5.000.000 porcine,
din care 750.000 scroafe; 12,5 mili­
oane ovine, din care 6;000.000 cu
lină fină şi semifină, 40 — 50.000.000
păsări.
In continuarea expunerii vorbitorul
s-a referit la căile şî mijloacele de
rezolvare a sporirii produselor de ori­
gină animală şi la situaţia principale­
lor specii de animale, producţiile aces­
tora şi perspectivele de dezvoltare în
ritmul necesar.
Referindu-se la problemele viticul­
turii şi pomicultură tovarăşul Gh.
Gheorghiu-Dej a arătat că ţara noastră
este cunoscută în întreaga lume ca o
ţară bogată în struguri şl fructe, în
vinuri alese prin gustul, aroma şi
buchetul lor natural.
Printr-o muncă stăruitoare, circa
l.OOO.OÎÎQ, hectare terenuri situate pe
dealuri şi coline şi peste 200.000 hec­
tare nisipuri improprii culturii cerea­
lelor pot fi valorificate în modul cel
mal economic şi rentabil prin cultiva­
rea lor cu viţă de vie, pomi şi ar­
buşti, fructiferi.
Vorbitorul a indicat în continuare
măsuri tehnice şi economice în vede­
rea dezvoltării viticulturii şi pomicul­
turii.
In continuarea expunerii vorbitorul
a arătat că sarcinile mari şi din ce
în ce mai complexe ale agriculturii
noastre cer îmbunătăţirea pregătirii
teoretice şi practice a specialiştilor
din agricultură şi ridicarea la un
nivel mai înalt a cercetărilor ştiin­
ţifice legate de practica agricolă.
In anii puterii populare s-a dat o
largă extindere .învăţămî/jtului agricol
de toate gradele. Faţă de 4 facul­
tăţi în trecut avem astăzi în ţară, 5
institute de învăţămînt agronomic, în
care se pregătesc peste 5.000 studenţi
ca viitori ingineri şi medici veteri­
nari. De asemenea s-a extins reţeaua
şcolilor agricole profesionale şi a şco­
lilor tehnice.
Agricultura dispune asfăzi de un
număr de 12.333 cadre cu pregătire
superioară, 15,895 cadre cu pregătire
medie şi pej-e 80.000 de muncitori cu
sporirea producţiei agricole
i G h . Ghe
pregătire în diferite şcoli agricole pro­
fesionale. Pe măsura extinderii sec­
torului socialist în agricultură, s-a
dat o mare atenţie pregătirii, din rîn­
durile colectiviştilor, a cadrelor de
conducere ale gospodăriilor agricole co­
lective, Va trebui să avem în ciţiva
ani un număr de peste 20.000 cadre
tehnice agricole cu studii superioare
şi circa 70.000—80.000 cadre tehnice
agricole cu pregătire medie. Invăţă-
mîntul profesional agricol trebuie să
devină un învăţămînt de masă în care
să se poată pregăti un număr cît mai
mare de tineri din rîndurile ţărănimii
cooperativizate, muncitori din gospo­
dăriile agricole de stat şi S. M.T.-url.
Cercetările şi experimentările ştiinţi­
fice sînt în ultimii ani mai legate de
cerinţele practicii, de sarcina ridicării
producţiei agricole vegetale şi animale.
Oamenii de ştiinţă din agricultură au
obţinut unele realizări importante.
Lupta pentru dezvoltarea agricul­
turii, pentru sporirea producţiei agri­
cole ridică, mereu probleme noi care
cer să fie rezolvate de către oamenii
de ştiinţă; avem nevoie de noi soiuri
de grîu mai productive, rezistente la
ger şi Ia secetă, ia boli şi dăună­
tori, dar rezistente mai ales la că­
dere şi la scuturare, pentru a putea
fi recoltate mecanizat, fără pierderi.
Sînt ani de zile de cînd institutele
de cercetări au anunţat soiuri de grîu
de mare perspectivă, dar aceste so­
iuri, cultivate în condiţii de producţie,
nu s-au dovedit mai bune decît soiu­
rile care se găsesc în cultură, şi din
această cauză nu au căpătai o largă
răspîndire în producţie.
Institutul de cercetare a porumbu­
lui, înfiinţat anul trecut, trebuie să
intensifice în mod deosebit munca dc
creare a hibrizilor dubli şi de pro­
ducere a seminţei hibride, pentru ca an
de an, suprafeţe tot mai mari să fie
cultivate cu porumb hibrid de mare
productivitate.
Vorbitorul a subliniat în continuare
sarcinile oamenilor de ştiinţă în le­
gătură cu elaborarea unei metodologii
de determinare a nevoii de îngrăşă­
minte minerale, cu sporirea producţiei
de lapte şi carne, cu stabilirea celor
mai corespunzătoare tractoare şi ma­
şini agricole de mare randament.
Trebuie să se acorde o importanţă
mult mai mare studiului problemelor
economice şi de organizare a muncii
şi a producţiei in vederea sporirii efi­
cienţei economice şi asigurării renta­
bilităţii în întreprinderile agricole so­
cialiste.
Rezultatele ştiinţifice obţinute de
cercetătorii din institute şi staţiuni ex­
perimentale să fie verificate în prac­
tică, în condiţiile concrete aie produc­
ţiei agricole.
Politica partidului şi guvernului —
a arătat în continuare vorbitorul —
este îndreptată permanent spre ridica­
rea continuă a nivelului de viaţă al
oamenilor muncii de la oraşe şi sate,
pe măsura progreselor realizate în dez­
voltarea economică a ţării. Pentru rea­
lizarea acestei politici este deosebit de
important ca, pe baza sporirii produc­
ţiei agricole, să sporească necontenit
cantităţile de produse agricole, care in­
tră în fondul centrai al statului. Din'
fonduf central de produse agricole ai
statului se asigură aprovizionarea
populaţiei oraşelor şi centrelor indus­
triale, precum şi a populaţiei ţărăneşti
din regiunile cu producţie agricolă in­
suficientă, aprovizionarea industriei cu
materii prime agricole, crearea stocu­
rilor pentru expori şi a rezervelor de
stat. Este în interesul întregii popu­
laţii muncitoare de la oraşe şi sate
ca în fondul centrai al statului să in­
tre cantităţi cît mai mari de produse
agricole.
Pînă la începutul anului trecut, fon­
dul central al statului la produse agri­
cole se constituia, într-o bună măsură,
pe baza sistemului de cote obligatorii.
Creşterea puterii economice, sporirea
producţiei industriale şi agricole au
permis partidului şi guvernului ca, în-
cepînd din anul 1953,, să introducă
treptat diferite forme de contractări şi
achiziţii ia plante tehnice şi industria­
le, la legume şi fructe, la struguri, la
animale şi produse animale, pregătind
în mod sistematic condiţiile pentru
schimbarea sistemului de formare a
fondului central de produse agricole.
La sfîrşitul anului 1956, Comitelui
Central al partidului şi guvernul re­
publicii noastre populare au hotărî!
desfiinţarea sistemului de cofe obliga­
torii pentru aproape toate produsele a-
gricole şi în locul lui, extinderea schim­
bului înire oraş şi, sat pe baze comer­
ciale. La temelia relaţiilor economice
între clasa muncitoare şi ţărănime au
fost puse forme de schimb care lărgesc
muMUT UOCTTUSMOWl
iniţiativa ţărănimii şi ii dezvoltă inte­ propria lor bunăstare, a ridica agri­
resul material pentru mărirea produc­
ţiei agricole. Ţărănimea a primit bine
această hotărîre în care a văzut un
nou şi puternic sprijin primit din par­
tea clasei muncitoare, din partea sta­
tului democrat-popular.
In prezent izvoarele principale pen­
tru acoperirea fondului central de pro­
duse agricole sînt resursele proprii ale
statului (producţia gospodăriilor agri­
cole de stat, plata în natură pentru
muncile S.M.T., uiumurile etc.), pre­
cum şi contractările şi achiziţiile de
produse agricole, la preţ de înţelegere
cu producătorii agricoli.
După cum a dovedit-o experienţa de
cîţiva ani de zile a contractărilor la
alte produse agricole, precum şi experi­
enţa de un an de zile a folosirii con­
tractărilor dc cereale, acest sistem este
avantajos pentru ţărănimea muncitoa­
re cît şi pentru stat.
Sistemul contractărilor oferă gospo­
dăriilor agricole colective, cooperative­
lor agricole de producţie, întovărăşirilor te pînă acum arată că harnica noastră:
agricole, ţăranilor muncitori cu gospo­
dării individuale posibilitatea valorifi­
cării întregului surplus de produse a-
gro-alimentare, la preţuri avantajoase,
stabile, punînd-o la adăpost dc oscila­
ţiile pieţii, ca şi de tendinţele specu­
lative ale intermediarilor particulari.
Vorbitorul a subliniat în continuare
că prin sistemul contractărilor se asi­
gură o legătură mai strînsă: înire in­
dustrie şi agricultură, se intensifică
schimbul dintre oraş şi sat, prin le­
gături economice tot mai permanente
şi mai organizate, se întăreşte alian­
ţa între muncitori şi ţărani şi se asi­
gură o serie de avantaje importante
unităţilor agricole socialisl-coopere-
tiste.
In continuare în expunere se citează
rezultatele bune obţinute la contracta­
rea diferitelor .produse agricole.
In ultimul timp, au venit din dife­
rite regiuni propuneri aie gospodăriilor
socialist-cooperatiste pentru a încheia
cu statui contracte pe termen lung.
Asemenea propuneri sînt pe deplin
întemeiate, căci ele corespund intere­
selor producătorilor agricoli.
In condiţiile în care relaţiile dintre
oraş şi sat se bazează într-o măsură
tot mai mare pe raporturi contractua­
le, creşte considerabil, rolul coopera­
ţiei de consum. Aceasta cere îmbună­
tăţirea radicală a activităţii coopera­
ţiei de consum, pentru a realiza o co­
titură in valorificarea produselor agri­
cole.
Dezvoltarea sistemului de contrac­
tări şi achiziţii va avea drept efect
sporirea cantităţilor de produse agrico­
le disponibile pentru lărgirea relaţiilor
comerciale cu celelalte state în intere­
sul ţărănimii muncitoare, ai tuturor oa­
menilor muncii şi al întregii economii
naţionale.
Dacă în loc de exportul de
porumb am asigura creşterea
şi îngrăşarea de porci am pu­
tea realiza prin export sume impor­
tante în devize în schimbul cărora
am putea importa şi pune în funcţiu­
ne fabrici de îngrăşăminte chimice, de
cauciuc, de anvelope, de mase plastice
şi de fibre sintetice, mărind producţia
mijloacelor de producţie şi a bunuri­
lor de larg consum. Ca urmare a creş­
terii numărului de animale prin folosi­
rea porumbului ca principală bază fu­
rajeră, cu contravaloarea numai a 1.000
vagoane de carne exportată am putea
importa circa 10.000 animale din soiu­
rile cele mai bune pentru îmbunătăţirea
raselor locale, ceea ce ar reprezen­
ta o contribuţie importantă la ridica­
rea ramurii creşterii vitelor şi la mă­
rirea productivităţii lor.
Porumbul se dovedeşte şi pe a-
ceastă cale o mină de aur nesecată,
care nu cere cine ştie ce investiţii, ci
doar o muncă susţinută şi calificată.
In încheierea expuneri sale, tovară­
şul Gh. Gheorghiu-Dej a sp u s:
Sub conducerea încercată a partidu­
lui clasei muncitoare, oamenii muncii
din oraşele şi satele Romîniei au sfă-
rîmat lanţurile exploatării capitalisto-
moşiereşti şi imperialiste.
Acum marile şi feluritele bogăţii ale
pămîntului ţării noastre sînt bunul po­
porului muncitor. Pe calea arătată
de partid şi luminată de învăţătură
marxist-leninistă, muncitorii, ţăranii
muncitori şi intelectualii înaintaţi des­ lismului.
făşoară cu însufleţire o muncă cu a-
devărat eroică de punere în valoare a
acestor bogăţii, în scopul făuririi unei
economii socialiste înfloritoare, capa­
bilă să asigure oamenilor muncii un
trai îmbelşugat şi cult.
A munci cu hărnicie pentru sporirea
producţiei agricole, ehezăşuind astfel
cultura noastră ia înălţimea cerinţelor
puse de dezvoltarea industriei socia­
liste şi de nevoile crescute de consum
ale maselor, a da industriei alimenta­
re, textile, de încălţăminte, mai multă
materie primă; a pune la îndemîna
populaţiei mai multă pîine, mai multă
carne, mai mult lapte, mai multe gră­
simi, ouă, lînă — iată o sarcină de
uriaşă răspundere care stă nemijlocit
în faţa oamenilor muncii de Ia sate.
Nu este ţăran muncitor care să nu
simtă zi de zi marele sprijin pe care-1
dă clasa muncitoare, statul democrat-
popular, pentru îmbunătăţirea condiţii­
lor sale de viaţă.
Partidul şi guvernul se adresează
ţăranilor colectivişti, întovărăşiţi, mem­ Sinl'ana, Triţă Făniţă, directorul gospo­ nea Bucureşti,. Mihai Tiron, vicepreşe­
bri ai cooperativelor agricole de pro­
ducţie, lucrătorilor din gospodăriile de
star şi S.M.T.-uri, ţăranilor muncitori
cu gospodării individuale, chemîndu-i
să-şi pună toate puterile şi priceperea
în slujba ridicării producţiei agricole
vegetale şi animale. Rezultatele obţinu­
ţărănime muncitoare va răspunde cu
cinste acestei chemări.
Făurirea unei agriculturi înaintate,
a unui belşug de produse agricole şi
a unui înalt nivel de trai pentru oa­
menii muncii din oraş? şi sate e
posibilă numai pe calea transformă?
rii socialiste a agriculturii. De aceea,
partidul sfătuieşte pe ţăranii muncitori
cu gospodării individuale să urmeze
exemplul sutelor de mii de familii ţă­
răneşti care s-au convins că locul lor
este în rîndurile unităţilor agricole
cooperatiste.
Partidul cheamă pe ţăranii colecti­
vişti, întovărăşiţi, membri ai coopera­
tivelor de producţie, pe lucrătorii
S.M.T.-urilor şi gospodăriilor agricole
de stat să facă din fiecare unitate
socialistă o unitate fruiltaşă, exemplu
însufteţitor pentru masele ţărănimii
muncitoare,! / ...
Cauza ridicării agriculturii este cau­
za întregului popor muncitor.
Partidul este convins că, clasa
noastră muncitoare, eroicul stegar al
construcţiei socialiste, nu-şl va cruţa
eforturile pentru a veni în sprijinul ţă­
rănimii muncitoare cu tot mai multe
maşini agricole, îngrăşăminte, chimica­
le, şi trimiţînd Pa sate, prin comerţul
socialist mărfuri de larg consum în
cantităţi sporite.
Nu ne îndoim cS oamenii de ştiinţă,
agronomii, învăţătorii, toţi Intelectu­
alii devotaţi intereselor poporului îşi
vor pune cu rîvnă sporită cunoştin­
ţele în slujba cauzei patriotice de re­
organizare socialistă a agriculturii, de
introducere pe scară largă a cuceriri­
lor ştiinţei şi tehnicii moderne în prac­
tica agricolă şi de răspîndire a cultu-
rii la sate.
Organizaţiile de partid au îndato­
rirea de cinste şi de înallă răspundere
de a desfăşura: în masa ţăranilor
muncitori o largă şi multilaterală ac­
tivitate organizatorică şi politico-educa-
tivă, mobilizînd-o în vederea îndepli­
nirii sarcinilor ce-i stau în,, faţă în
vederea sporirii producţiei agricole ve­
getale şi animale, ridicării nivelului
de trai material' şi cultura! al oame­
nilor muncii de la oraşe şi sate, în­
făptuirii cu succes a operei de trans­
formare socialistă a agriculturii.
Aceste sarcini mari trebuie să se
afle şi în centrul preocupărilor orga­
nelor locale ale puterii de stat — sfa­
turile populare.
In frunte cu partidul, oamenii mun­
cii au obţinut victorii asupra claselor
exploatatoare, au învins nenumărate
greutăţi şi piedici în drumul spre so­
cialism. Unirea face puterea — spune
înţelepciunea poporului. Alianţa fră­
ţească a clasei muncitoare cu ţărăni­
mea muncitoare şi cu intelectualitatea
înaintată sub conducerea partidului —
iată acea armă minunată care dă oa­
menilor muncii puterea de a înfrînge
orice vrăjmaş, de a porunci naturii
şi a o sili să ne dea rod mai bogat,
de a asigura victoria deplină a socia­
Trăiască unitatea de nezdruncinat a
poporului nostru în jurul partidului şl
guvernului!.
Trăiască Partidul Muncitoresc Ro-
mîn, călăuza încercată a oamenilor
muncii din oraşe şi sate în lupta pen­
tru bunăstare şi socialism I
Trăiască clasa noastră muncitoare şi
ţărănimea noasiră muncitoare înfrăţite
în lupta pentru construirea socialis­
mului 1
Trăiască şi înflorească patria noas­
tră, Republica Populară Romînă 1
Nr. lOZ?
Şedinţa de vineri
CONSTANŢA 4 (Agerpres). - Vi­ regiunea Constanţa, Ion Negoiţă, pre­
neri dimineaţa au continuat lucrările şedintele gospodăriei colective Pechea,
consfătuirii pe ţară a ţăranilor şi lu­ regiunea Galaţi, Maria Siroveanu, şefa
crătorilor din seciorul socialist al a- secţiei agricole a Sfatului popular ra­
ional Olteniţa, regiunea Bucureşti, Ni-
P.'M.R. şi Consiliul de Miniştri al colae Dusa, directorul S.M.T. Ţindă-
R. P. Romine. Au incepui disouţiile ret, regiunea Constanţa, şi Varga E-
la expunerea prezenială de tovarăşul meric, preşedintele gospodăriei agricole
Gh. Gheorghiu-Dej, în prima zi a colective Mitreşti, raionul Tg. Mureş,
consfătuirii. regiunea 'Autonomă Maghiară.
La lucrările şedinţei de dimineaţă Şedinţa de după-amiază a fost con­
au luat parte tovarăşii: Gheorghe dusă în prima parte de Eroul Muncit
Gheorghiu-Dej, Alexandru Moghioroş, Socialiste, Vasile Voichiţă, iar în par­
Constantin Pirvulescu, Leonte Răuiu, tea a doua de tov. Gheorghe Maftei,
Vladimir Gheorghiu, Ion Cozma. preşedintele gospodăriei agricole colec­
tive Ţibucani, raionul Tg. Neamţ. Au
Prima parte a şedinţei a fost pre­ luat cuvintul iov. Vasile Dobrinţi, pre­
zidată\ de tovarăşul Constantin Pirvu­ şedintele întovărăşirii agricole din co­
lescu, iar a doua de tovarăşul Vasile muna Canar, raionul Şimleu, regiunea
Vîlcu, prim-secreiar al Comitetului re­ Oradea, Nicolae Hudiţeanu, preşedin-
gional Constanţa al P.M.R. iele 'gospodăriei agricole colective „Fi-
litnon Sîrbu" din comuna Comana, re­
Au luai cuvintul Gheorghe Goina, giunea Constanţa, Radu Cristea, pre­
preşedintele gospodăriei agricole co­ şedintele gospodăriei agricole colective
lective „Viaţa Nouă" din comuna din comuna Slobozia-Mîridra, regiu­
dăriei agricole de stat DragaJina, ra­ dinte al Sfatului popular regional
ionul Călăraşi, regiunea Bucureşti, laşij. Gheorghe Ruiu, preşedintele coo­
Gheorghe Dop, secretar al Comitelului perativei agricole de prâdupţie. cu
regional Craiova al P.M.R., Ion E- rentă din comuna Cirna, regiunea
nescu, inginer agronom din gospo­ Craiova, Grigore Stanciu, preşedintele
dăria agricolă colectivă Hălchiu, ra­ gospodăriei, agricole . colective din co­
ionul Codlc.a, regiunea Sialin, Vasile muna Ziduri, regiunea Ptoeşti, Iota
Uţu, preşedintele întovărăşirii din co­ Isaia, preşedintele întovărăşirii agrico­
muna Hîrlieşti. raionul Muscel, regiu­ le din comuna Micalaca, raionul Aradi
nea Piteşti, Ion Lascu. vicepreşedinte regiunea Timişoara, Vasile Vîlcu, prim-
al Sfatului popular regional Hunedoa­ secreiar al Comitetului regional Con­
stanta al P.M.R.
ra, Petre Culcţu, brigadier in gospo.
daria agricolă colectivă Palazu Mare,
vicepreşedinte al Sfatului
In regiunea Hunedoara, ocu­ cest scop, spunind că acesta se
paţia de bază a ţărănimii mun­ foloseşte în alte scopuri.
citoare este creşterea animale­ O. altă cauză obiectivă este
lor. Regiunea dispune de 238.000 şi faptul că gospodăriile agri­
ha. de păşuni şi fineţe bogate. cole colective n-au destule graj­
Intrucît ţăranii muncitori din duri pentru adăpostirea anima­
regiune dispun de o suprafaţă lelor.
mică de teren arabil, şi-au în­ Noi nu am reuşii să convin­
dreptat atenţia spre creşterea gem pe ţăranii colectivişti să
animalelor. crească .animale în gospodăriile
Creşterea animalelor este sti­ agricole colective. Trebuie să-t
mulată prin măsurile de coin­ convingem de necesitatea reţi­
teresare luate de partid şi gu­ nerii furajelor grosiere şi mai
vern. Aşa se explică de ce în ales concentrate. De asemenea,
ultimul timp, creşterea anima­ de aproape doi ani de zile tofi
lelor a luat avînt în regiunea vorbim că in gospodăriile agri­
noastră. Avem la suta de hec-' cole de stat trebuie să creştem
tare 42 bovine din care 18 vaci, animale, să plantăm vii şi pomi.
precum şi 89 ovine, 37 porcine. Pentru aceasta, vin tot felul de
In ce priveşte însă încărcă­ planuri întortochiate de la de­
tura pe 100 de hectare în gos­ partamentul GOSTAT, planuri
podăriile agricole colective şi care rămîn pe hîrtie pentru că
gospodăriile agricole de stat şi departamentul GOSTAT nu tri­
producţia pe cap de animal nu mite planuri care să se potri­
putem fi mulţumiţi. Nu stăm vească la regiunea noastră. Este
încă bine faţă de posibilităţi. admisibil ca din suprafaţa de
Pe toată regiunea avem o pro­ 4.500 ha. să se planifice numai
ducţie de 1.400 litri lapte pe 12,5 la sută pentru cultura po­
cap de vacă furajată, avînd în rumbului ? Cum putem face noi
gospodăriile agricole colective ţaţă creşterii animalelor cu ase­
1.200 litri pe cap de vacă fura­ menea suprafaţă cultivată cu
jată şi 1,9 kg. lină de fiecare porumb ? Ce măsuri am luat
oaie. In gospodăriile agricole pentru schimbarea acestei si­
de stat avem 1.900 litri lapte tuaţii ? In primul rind vom
pe cap de vacă furajată, 1,7 kg. lărgi baza furajeră, redînd pă-
şunatului încă 39.000 ha. păşuni
lină de fiecare oaie.
care sînt productive şi sînt o-
Noi, am analizat posibilităţile cupate- de organele silvice.
pe care le avem atît în creşte­
rea efectivelor, cît şi în creşte­ Pe baza rezultatelor obţinute
rea productivităţii şi, pe margi­ pînă acum noi trebuie să spo-
nea celor arătate în expunerea . rim producţia de masă verde şi
prezentată de tovarăşul Gh. păşuni de la 7.000 la 9.000 kg.
Gheorghiu-Dej, considerăm că la hectar. Aceasta ne va da po­
în regiunea Hunedoara în ur­ sibilitatea să mărim şeptelul de
mătorii doi ani — 1958— 1960 animale cu 50.000 vite mari.
— se poate atinge numărul de Foarte necesar e să continuăm’
45 bovine la suta de hectare, lupta pentru extinderea păşuna-
din care 30 de vaci. In ceea ce tu lui in pădurile bătrine cu în­
priveşte producţia este posibil că 15.000 ha. Ne propunem de
să crească la 1.600 litri pe cap
de vacă furajată, iar în gos­ asemenea să mărim suprafaţa
podăriile agricole de stat la destinată culturii porumbului.
2.100 litri de lapte pe cap de
vacă furajată. In regiunea Hunedoara exis­
tă o serie de posibilităţi de a
Aş vrea_ să spun cîteva cu­ creşte şi dezvolta numărul por­
vinte despre cauzele care au cinelor.
făcut să ne prezentăm la con­
sfătuire cu asemenea situaţie. O problemă de foarte mare
Unele cauze sînt obiective, alte­ importanţă in creşterea produc­
le sînt subiective. Intre cele o- ţiei de animale este şi introdu­
biective amintesc faptul că în cerea metodelor înaintate de în-
sămînţări artificiale şi de se­
ultimii ani posibilităţile de pă- lecţie. Noi am organizat centre
şunat au fost restrînse şi mai de însamînţări artificiale la vaci,
ales de către departamentul sil­ cu bune rezultate. Datorită insă
viculturii. La noi există masi­ neînţelegerii importanţei zooteh­
ve de munţi cu păşuni întinse. niei de către unii tovarăşi din
Dacă în trecut se foloseau pen­ Comitetul de stat pentru munca
tru păşunat astăzi este imposi­ şi salarii, au fost reduse sche­
bil să te poţi apropia de aceste mele de personal ale acestor
păşuni. centre de însămînţări artificia­
le. De altfel aceasta s-a tăcut
fără consultarea Ministerului
In regiune sînt monumente Agriculturii şi Silviculturii. A-
ale naturii şi monumente isto­ ceasta arată cum birocratismul
rice. Noi preţuim aceste monu­ îrînează iniţiativa şi acţiunile
mente cred însă că nu s-ar bune în folosul dezvoltării zoo­
întîmpla nimic rău dacă s-ar tehniei.
folosi masivul Retezatul pentru Noi vom continua în baza po­
păşunat. In apropierea oraşului
Petroşani există unele safe care sibilităţilor pe care le avem in
nu cu mult timp înainte creş­ anul 1958 să înfiinţăm in ra­
teau mii de porci cu jir. Astăzi ionul Haţeg un centru de cres->
cut junei de rasă pe care să le
organele silvice nu mai dau voie vindem gospodăriilor agricole
să se întrebuinţeze jirul in a- colective'.