Page 23 - 1958-04

Nr. 1028
a muncitor a
condifle hotăntoare
„ 's (Urmare din pag. l-a)
torilor care hotărăsc momentul
potrivit însămînţării unei cul­
turii sau a alteia, în raport cu
condiţiile specifice locale.
In stabilirea epocilor optime
trebuie antrenaţi inginerii şi teh­ area lucrărilor agricole. De ase­
nicienii agronomi care, folosind
experienţa anilor trecuţi, expe­
rienţa G.Â.S., a G.A.C., a înto­
vărăşirilor agricole şi a ţărani­
lor muncitori fruntaşi şi ţinând
seamă de condiţiile locale de
climă şi sol sînt chemaţi ca în
mod judicios şi diferenţiat să
stabilească termenele de însă-
mînţare pentru fiecare cultură.
Trebuie avut neapărat în vede.
re faptul că orice întîrziere de
la epoca cea mai potrivită, duce
la scăderea producţiei la hec­
tar.
O grijă deosebită trebuie dată
calităţii lucrărilor de însămînţa-
ri, felului cum se face semăna­
tul. După cum se ştie, semăna­
tul se poate face cu rnîna sau
cu ajutorul maşinii. Dar este
cunoscut faptul că însămînţarea
cea mai bună se face cu maşini­
le de semănat. Pentru ce anu­
me ?
In cazul semănatului prin îm-
prăştiere cu rnîna, sărnînţa se
îngroapă la adîncimi 'diferite şi
răsare neuniform, iar o parte
din ea nici nu răsare. Semănând
cu maşina, lucrurile se întâmplă
cu totul altfel. In acest caz să-
mînţa se îngroapă la aceeaşi a-
dîncime — la care dorim noi —
ceea ce face ca culturile să r ă ­
sară uniform. Prin semănatul cu
maşina se foloseşte şi o canti­
tate de sămînţă mai mică cu
20-25% la hectar decîl ia semă­
natul prin împrăştie! e. Totodată
se obţin şi sporuri de recoltă
de 15-20% faţă de semănatul cu
rnîna. La grîu de pildă, în cele
mai multe locuri din regiunea
noastră se obţin producţii mai
bune atunci cînd semănatul se
face cu maşina în rînduri dese.
Experienţele făcute pînă acum
arată că prin semănatul în rîn­
duri dese, la grîu de primăvară
se obţin sporuri de recolte de
200-300 kg. la hectar. La cul­
turile prăşitoare, rezultate bune
dă semănatul în cuiburi aşeza­
te în pătrat, sau în rînduri aşe­
zate la distanţe potrivite, pentru
a se putea executa pe o scară
cît mai largă prăşitut mecanic.
Obţinerea unor recolte bogate
depinde în mare măsură şi de
felul cum sînt ajutate culturi'e
cu îngrăşăminte în timpul vege-
laţiei. In această privinţă, o lu­
crare principală care trebuie
făcută, este îngrăşarea supli­
mentară a culturilor, mai ales
a celor care au ieşit slăbite din
toamnă. Experienţa a dovedit că
sporul de recoltă obţinut prin
îngrăşarea suplimentară este de
300-700 kg. de cereale la hectar.
Pentru executarea cu • succes
a muncilor agricole de primăva­
ră, pentru obţinerea în acest an
a unor recolte bogate, în regi­
unea noastră există toate con­
diţiile, toate posibilităţile. Ast­
fel, în toamnă, s-au făcut ară­
IN R A I O N U L A L B A
M AI MUL TĂ A
CONTRACTĂRILOR DE
In urma desfiinţării cotelor
obligatorii, principala formă de
constituite a fondului centrali­
zat al statului a rămas sistemul
de contractări şi achiziţii. In
direcţia desfăşurării unei munci
politice de lămurire în rândul
producătorilor agricoli este ca­
nalizată activitatea cooperative­
lor de consum a sfaturilor popu-
"j-e şi a întreprinderii „Recol­
ta". Aceste instituţii sînt che­
mate să aducă o contribuţie de
seamă în lămurirea producători­
lor pentru ca ei să vîndă sta­
tului pe bază de contract plusul
de produse.
In rezolvarea acestei sarcini,
un ro1 de seamă revine co­
operativelor de consum care tre­
buie să desfăşoare o activitate
susţinută pentru lămurirea a-
cestora, a producătorilor, în aşa
fel incit aceştia să. contracteze
pentru a vinde statului surplu­
sul de produse.
Posibilităţile şi metodele care
sînt la îndemîna cooperativelor
pentru rezolvarea cu succes a
acestei sarcini sînt multe şi va­
riate. Pentru desfăşurarea mun­
cii politice se recomandă for­
turi pe suprafeţe întinse: In iar­
nă; tractoarele, maşinile şi unel­
tele agricole au fost reparate în
general mai bine decît în anii
trecuţi; vitele de muncă au ie­
şit din iarnă bine pregătite pen­
tru a putea fi folosite la efectu­
menea, avem un însemnat nu­
măr de ingineri şi tehnicieni a-
gronomi care pot să asigure o
îndrumare agrotehnică califica­
tă tuturor unităţilor socialiste
din agriculturi precum şi a ţă­
rănimii muncitoare cu gospodă­
rii individuale.
Trebuie numai să folosim aşa
cum se cuvine toate aceste po­
sibilităţi, să foiosim în mod raţi­ tul intră în relaţii comerciale cu
onal întreaga capacitate a trac­
toarelor, maşinilor şi uneltelor
agricole ale S. M. T.-urilor,
G.A.S.-urilor şi ale ţăranilor
muncitori. Trebuie în acelaşi
timp să aplicăm pe scară cît
mai largă metodele de muncă
ale fruntaşilor în producţia agri­
colă din fiecare unitate socia­
listă, sau gospodărie individu­
ală,
Succesul campaniei agricole
de primăvară depinde, în cea
mai mare măsură, de felul în
care organele de partid şi ale
sfaturilor populare vor şti să
conducă această campanie în
mod concret, cu spirit de răs­
pundere, cu con petenţă — ţi­
nînd cont de condiţiile locale şi
înlăturînd metodele birocratice
atunci cînd acestea se manifestă.
Dat fiind rămînerea în urmă
a lucrărilor agneole din primă­
vara acestui an în general pe
regiune şi în special în raioanele
Haţeg şi Alba unde pînă
la 1 aprilie a. c. nu s-a însămîn-
ţal decît 1,3% şi respectiv 11%
din planul însămînţărilor din e-
poca I-a, organele de partid şi
ale sfaturilor populare, trebuie
să preia mai cu competenţă con­
ducerea acestei campanii, luînd
toate măsurile corespunzătoare
pentru terminarea în timp şi în
bune condiţii a tuturor lucrări­
lor agricole de primăvară.
De o mare însemnătate pentru
reuşita campan'ei de primăvară
este desfăşurarea în rînduriie
oamenilor muncii de Ia sate a
unei largi munci politice de
masă. Acum, in perioada cînd
se hotărăşte soarta recoltei,
principalele forţe ale comitetelor
raionale de partid, ale sfaturilor
populare, ale comitetelor raio­
nale U.T.M., trebuie îndrepta­
te spre comune şi sate, pentru
a ajuta organizaţiile de bază
din unităţile socialiste ale agri­
culturii, a celor din comune şi
sate in organizai ea şi efectua­
rea la timp a lucrărilor agricole.
Organizaţiile de bază săieşli,
comitetele executive ale sfaturi­
lor populare comunale şi orga­
nele sindicale, tiebuie să dea o
atenţie deosebita organizării şi
desfăşurării une- largi întrec.en
socialiste în G.A.S., S.M.T.,
G.A.'G. şi întovărăşiri agricole
şi întrecerii patriotice între co­
mune, sate şi între ţăranii mun­
citori.
Organelor şi organizaţiilor de
marea de echipe de agitatori,
compuse din comunişti, membri
ai cooperativelor, tineri care, cu- termina să contracteze mari
noscînd avantajele ce le oferă
statul contractanţilor, să le
popularizeze, să arate producă­
torilor pe bază de fapte concre­
te, ce pot cîştiga valorificînd
surplusul lor prin cooperative şi
ce pierderi au cei care se depla­
sează cu produsele pe piaţa ne­
organizată.
Conducerea cooperativelor, în
legătură cu căminele culturale
şi eu şcolile din localitatea res­
pectivă, pot organiza conferinţe,
prezentarea programelor artisti­
ce axate pe tema contractărilor
de cereale şi multe alte mijloa­
ce eficace în această direcţie.
Un real sprijin în această ac­
ţiune îl pot da staţiile de radio-
ficare şi gazetele de perete etc.,
prin mijlocirea cărora pot fi
popularizaţi cetăţenii fruntaşi la
contractări.
Principala şi cea mai de efect
metodă în această acţiune o
constituie munca de lămurire de
la om' la om. Agitatorii lămurind
cu răbdare pe producătorii agri­
coli, arătînd acestora ce însem-
DRUMUL SOCIALISMULUI
partid, sfaturilor populare, or­
ganizaţiilor U.T.M. şi celorlalte
organizaţii de masă Ie revine
sarcina, ca odată cu desfăşura­
rea muncii politice de mo­
bilizare a ţărănimii muncitoare
la executarea la timp şi în bune
condiţiuni a lucrărilor din cam­
pania de primăvară, să desfă?
şoare o susţinută activitate şi
în direcţia acţiunii de contrac­
tări şi achiziţii, mobilizând şi a-
jutînd în această acţiune coope­
rativele de consum şi întreprin­
derea „Recolta".
Prin munca politică desfăşu­
rată în această perioadă, trebuie
să arătăm ţărănimii muncitoare
că pe calea contractărilor sta­
ţărănimea ; producătorii agricoli
au posibilitatea să-şi vîndă sur­
plusul de produse agricole în
condiţii avantajoase chiar la ei
acasă, primind un preţ' sigur,
garantat de stal, ceea ce îi fe­
reşte de fluctuaţia preţurilor pe
piaţă şi totodată îi apără de a
încăpea pe mina intermediarilor
speculanţi. Trebuie explicat ţă­
rănimii muncitoare că pe calea
contractărilor, statul îşi asigură
fondul central de produse agri­
cole destinat unei mai bune a-
provizionări a industriei cu ma­
terii prime necesare şi a popu­
laţiei de la oraşe şi sate cu pro­
duse alimentare. Deci, prin sis­
temul contractărilor, se împle­
tesc interesele individuale ale
ţăranilor muncitori cu cele gene­
rale ale statului.
Organele şi organizaţiile de
partid, sfaturile populare, orga­
nizaţiile U.T.M., trebuie- să aibă
în vedere faptul că, întreaga
muncă politică de masă ce se
va desfăşura în cadrul campa­
niei agricole de primăvară va
trebui să fie împletită cu sarcina
principală a muncii de transfor­
mare socialistă a agriculturii.
In acest scop, trebuie desfăşu­
rată o largă muncă politică de
convingere în rînduriie ţărănimii
muncitoare, folosind exemple
concrete în legătură cu avanta­
jele muncii în comun şi cu mij­
loace mecanizate,- de. a-păşi..-pe
calea cooperativizării agricultu­
rii, cale sigură spre o viaţă îm­
belşugată şi fericita.
In bătălia pentru obţinerea de
recolte bogate, în acţiunea de
contractări şi actr'ziţii şi. în mun­
ca pentru transformarea socia­
listă a agriculturii, comuniştii
au datoria de cinste de a fi în
primele rînduri, de a fi exemple
demne de urmat pentru toţi cei
ce muncesc pe ogoare.
Pentru succesul acestor acţi­
uni, organele şi organizaţiile de
partid, sfaturile populare, trebuie
să desfăşoare o susţinută acti­
vitate, deoarece, de felul cum
vor munci ele, depinde obţine­
rea unei recolte begate, depinde
contribuţia noastră la buna a-
provizionare a oamenilor mun­
cii, depinde în mare măsură ri­
dicarea nivelului de trai al ce­
lor ce muncesc de la oraşe şi
sate, întărirea şi înflorirea pa­
triei.
CEREALE
:îf: : jrvfV-’: •
nătate mare prezintă achitarea
îndatoririi patriotice, îi pot de­
cantităţi de cereale cu statul.
Ca o formă deosebită în acea­
stă acţiune este aceea a consti­
tuirii asociaţiilor de producători.
Se cunoaşte faptul, că avanta­
jele acordate producătorilor a-
sociaţi, sînt sporite faţă de cele
oferite contractanţilor indivir
duali. înspre această formă mo­
bilizatoare îndreptîndu-şi aten­
ţia, cooperativele pot să-şi îm­
bunătăţească, activitatea şi să
asigure o rezolvare pozitivă a
sarcinilor de contractare.
Aplicarea în practică a aces­
tor metode diferă de Ia comună
la comună-, respectând particu­
larităţile fiecăruia. Bineînţeles,
că acolo unde se aplică' şi se in­
sistă asupra acestor metode re­
zultatele muncii, de contractări
nu întârzie să apară. Unde lu­
crurile sînt lăsate să se desfă­
şoare de la sine, unde lipseşte
colaborarea între- cooperative,
sfatul popular, căminul cultural,
rezultatele nu pot mulţumi pe ni.
meni.
Să vedem concret care este si­
laCombinatul „V U L T U R II"
siderurgic Hunedoara
In ziua de 4 aprilie 1958-a a-
vut loc la Combinatul siderurgic
Hunedoara o consultaţie colecti­
vă organizată de către comitetul
de partid pentru propagandiştii şi
cursanţii tuturor formelor de în­
văţământ de partid şi U.T.M.
Consultaţia s-a desfăşurat, peior-
me de învăţământ, participând un
număr de peste 500 propagan­
dişti şi cursanţi. Pentru cei care
studiază în cadrul cursurilor se­
rale, tov. Lazăr Fr.enţoni, acti­
vist al comitetului raional de-
partid a vorbit despre „Clasele
şi lupta de clasă la no.i în ţară
în perioada actuală". Cei care
studiază Istoria P.M.R. au ascul­
tat expunerea tov. profesor Ion
Căroiu —. „In ce constă teoria
neoiobăgistă" şi a tov. Geza
Mozeş. directorul cabinetului de
partid - - „Situaţia revoluţiona­
ră în perioada 1917-1922". In­
ginerul Ioan Dobrin a vorbit în
faţa propagandiştilor şi cursan­
ţilor de la cercurile de econo­
mie politică şi concretă despre
„Acţiunea legii valorii în condi­
ţiile ţării noastre'.'. Pentru, cei
care studiază statutul P. M. R.
tok'. Ionel Scar.lat şi Anton Pe-
trieă au vorbit despre „Centra­
lismul democratic şi democraţia
internă de, partid".
Şi la celelalte forme de învăţă­
mânt au avut loc asemenea con­
sultaţii. In cadrul acestora, to­
varăşi bine pregătiţi, au vorbit
despre importanţa hotărârii So­
vietului Suprem al U.R.S.S. cu
privire la încetarea unilaterală
a experienţelor cu arma atomi­
că.
Cronică deveanâ
Plantări de pomi
Secţia gospodărie a sfatului
popular orăşenesc sprijină în­
deaproape acţiunea tinerilor pri­
vind înfrumuseţarea continuă a
Oraşului. Astfel, această secţie
a pus la dispoziţia Comitetului
orăşenesc U.T.M. uri număr de
2.000 pomi decorativi pe care
tinerii din oraş a>u şi început
să-i planteze pe străzi. In timp
de numai două zile tinerii de la
întreprinderile „1 Mai", „Bam-
¦pote>o=’n.şi alţii, au plantat pe
¦străzile. A. Şaguna, 6 Martie şi
Titu Maiorcscu peste 300 pomi
decorativi.
Din deşeuri—lucruri
folositoare
La propLînerea tov. Adolf
Haiman de la T.A.P.L. Deva,
s-a trecut de curînd la folosirea
din plin a deşeurilor de grăsime
provenite de la unităţile T.A.P.L.
Aceste deşeuri sînt folosite acum
pentru fabricarea de săpun ne­
cesar la spălatul lenjeriei de la
unităţile T.A.P.L. Pînă în prezent
din aceste deşeuri au fost fabri­
cate 320 kg. săpun. Prin aplica­
rea în practică a acestei iniţi­
ative, unităţile T.A.P.L. din De­
va sînt scutite de a mai cumpăra
de pe piaţă săpun la preţul de
20 lei kg. întrucât noua secţie de
folosire a deşeurilor le oferă un
săpun tot atît de bun dar,la pre­
ţul de 0,50 lei kg.
tuaţia contractărilor de cereale
la cooperativele de la Alba.
Unde munca politică
stă la baza acţiunilor
' La cooperativa din Vinţu de
Jos, au fost studiate sarcinile
privind problema contractărilor,
împreună cu sfatul popular cor.
munal sub îndrumarea comite-,
tului comunal de partid. In ur­
ma studiului s-a constatat că
sarcinile de plan pot fi.. înde­
plinite. Pentru aceasta este ne­
cesar să se constituie echipe de
agitatori care să lămurească ce­
tăţenii asupra avantajelor pe
care le au, arătînd importanţa
şi necesitatea contractărilor. Co­
mitetul comunal de partid a luat
iniţiativa prelucării instrucţiuni­
lor referitoare la contractări În
organizaţiile de bază cu mem­
brii şi candidaţii de partid, în-
demnîndu-i pe aceştia să fie ei
în primul rînd exemplu şi în
acelaşi timp agitatori care să
sprijine acţiunea de contractări.
In această acţiune au fost a-
traşi şi deputaţii cărora li s-au
repartizat un număr de case pe
circumscripţii. °
In acest timp, la gazeta de
perete au fost scrise articole în
care sînt popularizaţi fruntaşii
în această acţiune, iar la staţia
de radioficare în fiecare emisi­
une sînt popularizaţi ţăranii
muncitori care au contractat
cantităţi importante de cereale.
Cadrele didactice au vorbit co-
irr. 3
ea jtutAvauauMoses
Galeriile bătrânului Vulcan, renăscut de obicei, din mers. II ocolim, să­ curi cel care mă lămureşte. Deh, el
la viaţă, mai poartă încă pecetea tre­ rim peste lemne, ne strecurăm pe îi şeful aici I
cutului. De la rampa .^puţului 7 vest, după stâlpii groşi cît omul şi ajun
intrăm în vechiul Vulcan după cum gem la locîîl de muncă, în preabata- — Noi, e drept, aplicăm iniţiativa.
îmi spunea inginerul Constantin Gioa- jul transversal. Tocmai în momentul Ne-am angajat că dăm de căciulă
cîte o tonă şi trei sute peste plan în
î tă, şeful sectorului I, şi ocazională acela, o piatră, sau cine ştie ce, face fiecare zi. Pînă acu’ vreo 2 zile, a-
călăuză pentru mine. Sus, la ziuă, ca lanţul craterului să se rupă. Mo­ veam dat cu două tone şi 600 peste
cînd i-am cerut tovarăşului Albescu, tiv de supărare pentru mineri şi de plan de fiecare om sau cu alte cu­
vorbă pentru mine. Negrescu nu-i în vinte vreo 650 de tone de cărbune
[ secretarul comitetului U.T.M. să-mi in­ abataj. peste plan. E ceva, nu-i aşa ? Gît
dice o brigadă de tineret care „merge despre ajutorul pe care-1 primim, a-
bine", îmi recomandase brigada lui — Vine pe schimbul dci, că-i ceva poi ce să vă spun ?
mai slab, mă lămureşte un miner gol
> Vasile Negrescu. Acum, către abata­ Şi inginerii vin mereu pe la noi,
jul ei ne îndreptăm paşii. Pe galerii, Reporlaj din abatajul ne îndrumă, ne dau sfaturi cum să
inginerul îmi descrise, puţin bio­ 202 Vulcan lucrăm mai bine. Numai de un lucru
grafia, acestei brigăzi. ne c a m . doare inima. N-avem nici.
Tpvarăşul Negrescu lucrează cp or­ o bucată de seîndură. Uitaţi-vă nu­
tacii de aproape trei. ani. Pînă mai la preabatajele noastre. Armate
bine, dar nici urmă de bandaj. In di­
acum două luni, abaţajut, ei era unul puşcă, şeful de schimb Dumitru Mar- recţional, a şi început presiunea, şi
din cele. mai grele ale minei. Condi­ cu. Pînă ce craţeristul va repara de­ pînă om scoate noi franca asta, trece
ţiile de. zăcăminte, creaseră o tempe fectul, ne aşezăm Ia o mică discuţie încă vreo lună şi mai bine. Tare
ralură la locul de muncă de mai bine care pe unde putem, pe lemne, pe mi-e teamă că acolo o să avem un
de 42 de grade. De mai multe ori, jos sau chiar pe marginea craţerului. pruch de toată comedia. N-avem ma­
conducerea mMiTn-eVi'Sya¦•ho, tă'¦rît ca la ab;a¦•- Remarc un lucru. Din cauza căldu­ terial, asta-i hiba noastră' ai mai
tajul 202, căci despre el este vorba, rii, oamenii au lepădat toate hainele. mare, că de căldură nu ne plî-ngem,
.să treacă altă brigadă cu forţe proas Aşa cum sînt acum, doar cu casca sîntem obişnuiţi cu ea. Sus' o fost
pete, dar Negrescu şi ortacii lui nu pe cap şi cu cizme sau . bocanci în mai cald.
au vrut măcar să audă. Au rămas picioare, negri de praf de cărbune, par
mai departe să lucreze aici. Şi au lu­ arătări de vis. Şi totuşi, accştia-s ...Un ciocănit de chei se aude din.
crat bine băieţii 1 Cu toată tempera „vulturii" lui Negrescu, băieţi tineri, direcţional. E semnalul că defectul a
tura, din abatajul lor au dat. întot­ puternici şi harnici. fost înlăturat. Grădinaru sare de la
deauna în fiecare lună cu 300-400 de locul Ini"şi pleacă spre suitor. II aş­
tone de cărbune peste plan, fiind de — Ăştia sîntem noi, îmi spune Mar- teaptă goalele jos. Marcuse ridică
mai multe ori brigadă fruntaşă a sec şi el. îmi arată ortul. Armat bine,
torului. cu, arătîndu-mi ortacii. El îi Ion Be- juguri duble pînă aproape în căr­
bune, un zid negru şi lucios în
Cu un asemenea palmares, fără în­ cheneanu, îndrăgostit de lopată, el fa ţă : cărbunele.
doială că abia am aşteptat să văd ' Victor Morarii, care. trimite tonele ...Gînd am coborît mai apoi în
cum muncesc acum „vulturii" lui Ne galerie, garnitura de vagonete plirje
aştepta doar locomotiva să o duca la
de cărbune pc eraţer, aici îi Vale- puţ. Grădinaru se scutura de praf.
grescu, cum îi numea inginerul. Îmi spuse cu bucurie m are:
...De la intersecţia celor 3 galerii, riu Ţărîna, viitor miner, ăstălalt îi — Gu astea avem 46 date numai
de azi dimineaţă. Mai scoatem încă
inginerul m:a dat în paza şi îndru­ Viere! Bivolu, care saltă grinda ca pc vreo LO-15 pînă la şut. Şi azi o să
ne iasă cel puţi două tone de...cască.
marea lui Barbu-baci, supraveghetor un fulg, ca să nu-şi desmintă nu­
Brigada lui Negrescu. G brigadă
la rambleu. Acesta a zăbovit puţin mele, şi în fine pe Grădinarii îl ştiţi, de tineret care dacă ar fi mai bine
chemînd zadarnic la telefon „supra­ vagonetar de prima clasă şi bun de ajutată cu seîndură în special, ar
faţa" care nu vroia parcă să-l mai gură cu staigării pentru goale. face minuni nu a lta !
audă. Am avut deci timp să citesc
pe o tablă de aviz, bătută de pereţii Aşa mi-i prezentă Marcu pe toţi Trebuie să văd ce spune conduce­
rea sectorului...
galeriei că utemiştii sectorului II au ortacii lui cu cîte o mică caracteri­
GH. DUAtlTRESCU
avut cu o zi înainte şedinţă de orga­ zare. Ii întreb pe ortaci dacă ştiu ce
nizaţie. Convocatorul era semnat toc rezultate au în urma aplicării; iniţia­
mai de... Negrescu carc-i şi secreta­ tivei lui Tucaciuc şi cum sînt spri­
rul organizaţiei de tineret pe sector. jiniţi de către maiştrii mineri. Se cam
Barbu-baci văzînd că n-o scoate la codesc minerii să răspundă. Tot Mar­
cap cu „holoangării" de la suprafaţă,
se hotărî, să meargă singur acolo. Pri­ pentru festivalul
lej deci de a mă; duce către 202. La raional
gura rolului, un ortac încărca de zor
cărbunele. Pe gura larg deschisă, ve
nea în şuvoi aurul negru din abataj.
Lumina reflectorului meu, l-o fi con­ SEBEŞ (de la subredacţia vor curaţi păşunile, vor repara
vins poate că-s ceva „ştab" în in­ noastră voluntară). încă de pe poduri şi podeţe, vor strânge fier
specţie, pentru că se recomandă ime­ acum, în raionul Sebeş, au în­ vechi şi vor Întreprinde multe,
diat pe un'‘ton ce-vroia-să'pară''-mi ceput pregătirile pentru organi­ alte acţiuni. O mare parte din
jjtărpş. zarea celui de-al treilea festival tineri au şi început să traducă
raional al tineretului-" şi şcolari­ în fapt angajamentele luate. Aşl-
— Orădinaru Alexandru, vagonetar lor care va avea loc în luna iu­ fel numai pentru refacerea. par­
la rolul lui 202. Bine aţi venit, to nie a.c. cului din Arini tinerii din oraşul
varăşe inginer! Important în cadrul acestui Sebeş, în special cei de la fa­
festival este faptul că în afară bricile „Simion Rărntiţiu” „Sebe­
De unde o fi ştiind că-s inginer de formaţiunile cultural-artistice şul”, U.I.L. şi altele, au săpat
mă gîndii ? Se vede că tot reflectorul şi sportive vor participa şi for­ pînă acum peste 250 de gropi
îi vinovat. Mă rog, fie şi aşa. Avîn maţiunile aplicative ale Crucii în vederea plantării a 1000 de
du-1 deci pe Grădinaru în urmă, înce­ roşii, pompieri şi A.V.S.Â.P. Toi arbuşti. In această, acţiune s-au
pem să suim pe suitor. Plouă cu bu ca un element nou în cadrul a- evidenţiat în mod deosebit ule-
cestui festival este şi introdu­ miştii Carolina Iancu, Cornel
căţi de cărbune. © ruptură, se vede cerea unei demonstraţii a cos­ Şara, Parasehiva Gogoloţ şi al­
treaba, în fărloagul umblătoarei lasă ţii. De asemenea, tinerii colecF-
tumelor naţionale.
să cadă bucăţi mai mari sau mai mici vişti din satul Reci au curăţat
de cărbune. Suim totuşi. Pe la mij­ Faptul că sume importante de pînă acum 5 ha. păşune, cei diii,
locul suitorului, lipseau vreo câţiva bani sînt destinate pentru pro­ comuna Daia 4 ha. şi au desfun­
metri de scară şi, spre ghinionul meu, curarea de premii în obiecte ca dat 500 m. şanţ, iar tineri’ din
tocmai acum se stinse ş i . reflectorul. materiale sportive, instrumente comuna Cut au construit un te­
Întuneric deci aşa cum numai sub muzicale şi altele a mărit mult ren de volei.
pămînt poate fi. Noroc cu lampa lui elanul tineretului de a participa
Grădinaru I la acţiunile patriotice de inte­ Tot. pentru festivalul raional
res obştesc atît în cadrul lunii se pregătesc atît pionierii cît
Sus în abataj, craţe’rul din preaba- înfrumuseţării cît şi în cinstea şi şcojapi. Ei se străduiesc să
se prezinte cît mai bine pregă­
festivalului raional.
tiţi la concursurile artistice şco­
tajul direcţional ne-a întîmpinat c a , Tinerii din raionul Sebeş s-au lare care vor avea loc în curînd.
angajat că vor sădi mii de pomi, GH. RĂDĂCINĂ
' cu sfatul' popular a dus la si­ schimbată. Este de competenţa
pii'lor la clasă despre însemnă­ tuaţia ca în unele cooperative U.R.C.C. şi mai mult, de dato­
tatea contractărilor., îndemnîn- din comune cu pondere econo­ ria comitetului raional de par­
du-i să lămurească şi ei părinţii mică mare (Bărăbanţ, Ciugud, tid să rezolve situaţia nemulţu­
asupra acestei probleme. Rezul­ Benic, Cricău, Ighiu, Sîntimbru mitoare în care se prezintă ra­
tatele muncii s-au văzut. Intr-o şi altele) contractările făcute ionul Alba in problema contrac­
perioadă de aproximativ 15 zile, pînă în prezent nu reprezintă tărilor de cereale. Măsurile şi
în comuna Vinţu de Jos, au fost nici măcar 2 la sută faţă de metodele cele mai practice au
contractate cantităţile de 17.650 plan. fost indicate. Unele din ele au
kg. grîu şi 11.285 kg. porumb şi fost aplicate în activitatea u-
(agestea nu cuprind cantităţile Cum se poate oare justifica nor cooperative — ca cea de la
contractate de întovărăşirea a- situaţia de la cooperativa din Vinţu de Jos — şi au dat rezul­
gricolă). Bărăbanţ unde la începutul lu­ tate. Aceste metode vor trebui
nii aprilie erau contractate abia extinse, ele asigurând- realizările
Rezultate frumoase se pot în: 1.580 kg. grîu şi 1.354, kg. po­ scontate.
lîlnj şi la cooperativele din co­ rumb ? Oare faptul că. la Galda
munele Feneş, Streinţ şi altele. cantităţile de 1.600 kg. grîu şi U.R.C.C. Alba trebuie să se
Un rezultat pozitiv în desfăşura­ 1.230 kg. porumb contractate nu îngrijească, să uşureze munca
rea muncii politice de lămurire reprezintă nici 0,01 la sută din cooperativelor în ceea ce priveş­
a producătorilor a fost obţinut plan îi poate lăsa liniştiţi pe te aprovizionarea cu mărfuri, a-
la Mihalţ. Aci s-a reuşit a se tovarăşii din cadrul cooperativei c-estea stîncl la dispoziţia consu­
crea o asociaţie de producători şi pe tovarăşii, de la sfatul popu­ matorilor permanent. Să existe
care au contractat importante lar ? în cooperativă acel mod civilizat
cantităţi de cereale. Cu toate re­ de deservire a clienţilor cunos­
zultatele enumerate situaţia ge­ Situaţii asemănătoare se mai când că atitudinea gestionarilor
nerată la cooperativele din ra­ pot întâlni şi la Teiuş, Oarda şi poate atrage sau respinge pro­
ionul Alba în problema contrac­ în alte localităţi, unde realiză­ ducătorii.
tărilor este departe de a fi cea rile de pînă acum arată că s-a
mai bună. muncit cu superficialitate în Atenţia organelor de partid şi
problema contractărilor de ce­
Rezultate ale lipsei reale. înşiruirile negative ar pu­ de masă din raionul AJba tre­
tea fi mai lungi. Toate însă sînt
de preocupare cunoscute la U.R.C.C. Alba şi buie îndreptată înspre acele lo­
ele au o singură cauză : slaba
La majoritatea cooperativelor muncă desfăşurată pentru atra­ curi unde lucrurile stau mai
din raion, se manifestă o delă­ gerea producătorilor agricoli, să
sare nejustificată cu nimic în valorifice produsele prin coope­ slab. Aci să fie dat un ajutor
privinţa muncii pe care coopera­ rativă.
tivele sînt chemate să o desfă­ concret, şi să nu ne mulţumim
şoare. Lipsa unei îndrumări sis­ Ce va trebui făcut ?
tematice şi a unui control te­ eu gîndul că...... pe parcurs lu­
meinic din partea U.R.C.C. au Incontestabil că starea de
avut şi continuă să aibă un e- fapte la cooperativele din raio­ crurile se vor îndrepta", ci să
fect negativ în latura, muncii de nul Alba poate şi trebuie să fie
contractări. Lipsa de colaborare fie luate măsuri pe loc, pentru
că numai aşa avem garanţia în­
deplinirii obligaţiilor noastre fa­
ţă de stat, • ¦
N. GAZAN