Page 24 - 1958-04

! Paa 4 __ - _
^ O O O O O O O W Q O O O O O O 'H X X X X X iW O W V Q v -X X -''X X W A > -/ <A X
MAG
CxXXXXXX>OOOC ¦ '¦ 'W K V O O O O O ' X XX XX X> ft0 < x y > ft0 0 0 < x > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 xxx><xy<x><><>c>0 0 <><> ,<XX><XX><5KXXX.XX><>0 <XXXX><>00
jrisasui m is te r io s
...la New Jersey a fost constrtiit un
microfon de dimensiuni extrem de mici.
EI are o lungime de 1,8 cm. şi o lă­
ţime de 8 mm. puţind fi montat pe
un aparat pentru sondarea inimii şi
introdus în inimă de unde este trans­
portat în interiorul vreunei vene.
Microfonul a fost experimentat cu
succes într-un spital din New York. Cu
ajutorul acestui microfon minuscul, oa­
menii de ştiinţă au putut auzi bătăile
valvulelor inimii.
...la mai multe ferme specializate din
Cehoslovacia există crescătorii de vulpi
argintii şi platinate. Blănurile acestora
se bucură de o mare cerere în întreaga
lume.
Ferma „Martinice" din nordul Boc-
miei' este una din cele mai importante
întreprinderi de acest fel din Europa,
atît în ceea ce priveşte proporţiile sale,
numărul animalelor cit şi calitatea pro­
duselor. Pentru îmbunătăţirea rasei au
fost importate animale de prăsilă din
Uniunea Sovietică, Canada şi ţările
scandinave.
...floarea de Philodendron este foarte dern cu reacţie în aproximativ 17 ani. condiţii. Astfel, muntele de ni­ ceasta provoacă la rindul său
preţuită în Europa. Acum 12 ani, în Sateliţii artificiali ai pămîntului, care sip „cintător" din Sfatul Neoa- mişcarea aerului in nisipuri şi
localitatea Cheb din R. Cehoslovacă, se rotesc cu o viteză de 8 kin. pe se­ da (S.U.A.) se face auzit nu­ generează sunetul. O altă ipo­
a fost cultivată cu o grijă deosebită o
uriaşă floare de Philodendron. Ea are
o înălţime de 28 cm. şi un diametru de
17 cm. In prezent a început să crească
o a doua floare.
Recef.t, în artelul leton „Krasnîi
MARSUPIALELE
In Australia trăiesc mamifere
care in regiunea abdominală au
un fel de pungă în eare-şi poartă
puii. De aici provine şi numele
lor de „marsupiaile" (de la cu-
jvî-ntul latin „marsupium" — bu-
zunar).
Unul din cele mai cunoscute
marsupiale este koala din Aus­
tralia orientală, care seamănă
uimitor cu un ursuleţ păros cu
obiceiuri paşnice. El are un re­
gim alimentar neobişnuit, hră- / /
nindu-se cu frunzele unor anu­
mite specii de eucalipţi. Din pă­
cate koala este în curs de dispa­
riţie rapidă.
Şoarecele-oposum este micuţ
şi foarte greu de .observat, deoa­
rece iese rareori în timpul zilei
şi-şi petrece o parte a anului în
stare de hibernare. El trăieşte
în pomi, se hrăneşte cu insecte,
fructe, grăunţe, precum şi cu po­
len şi nectar.
„Demonul dini Tasmania" e
foarte diferit de celelalte marsu­
piale. El seamănă cu un cîine
mic şi latră. Carnivor tipic, fe­
roce. el îşi adăposteşte timp de Sebeş.
mai multe luni noii născuţi în
punga marsupială. i In anul 1438 Ardealul jii lovit de
Dimpotrivă, cangurul este ier­ marea incursiune turcească, condusă de
bi vor fiind cel mai mare dintre însuşi sultanul Murad al 11-lea. Mo­
marsupiale. Cangurul roşiatic, mentul atacului a jost bine ales: Ar­
uriaşul grupei, atinge o înălţime dealul fusese zguduit, cu un an mai
de peste 1,50 m. , ..
Deşi foarte paşnic, el ştie să I înainte, de marea rascopja a {arai
Doi prieteni : Igor şi Rezi, de Ia Circul de stat din Moscova,
Redacţia ?i adm inistraţia ziarului slr. 6 M a rlie nr. 9, Teiul , u : 1 8 8 -1 8 9 . Taxa plătită în num erar conlurm aprobării D ii eejiuuii Generale l ‘ : .1- K. iu , 2'iti beu dai 3 iioiimilu le > ‘
B
Partizan" colhoznicul Konstantin Pods-
koci şi-a sărbătorit nunta de diamant.
Rudele, prietenii şi vecinii i-au felicitat cest fenomen a început să fie a reuşit să reproducă în labo
cu căldură pe Podskoci şi soţia lui Ma-
ria cu prilejul împlinirii a' 75 de ani
de convieţuire.
...s-au împlinit 115 ani de la naşterea
primei călătoare ruse, Aleksandra Vik-
torovna Potanina, exploratoare a Asiei
centrale.
Ei 1 se datoresc o seric de lucrări
consacrate geografici acestor ţinuturi,
vieţii bureaţilor şi mongolilor. Mono­
grafia „Bureaţii" a fost distinsă cu
medalia de aur a Societăţii ruse de ge­
ografie.
A. V. Potanina a fost înhumată în
oraşul Keahta. In 1956, la mormîntu!
ei a fost ridicat un monument funerar.
...pămîntul se roteşte în jurul soare­
lui cu o viteză de 30 km pe secundă.
...distanţa dintre pămtnt şi soare este
de 150 milioane km. Un om ar ajunge
la soare mergînd timp de 3.400 de ani.
Un tren rapid ar parcurge această dis­
tanţă în 200 de ani, iar un avion mo­
cundă, ar parcurge distanţa pînă la
soare în 230 de zile.
...Pe bolta cerească pot fi văzute cu
ochiul liber aproximativ 6.000 stele.
„Vecina" noastră, planeta Jnpiter,
are 12 sateliţi.
se apere de eventualii duşmani,
In acest scop cangurii nu folo-
sesc labele din faţă, ci cele din
spate, care au o ghiară în stare
să spintece dintr-o singură lovi-
tură o vulpe sau un cîine care
dau tîrcoale turmelor.
STUDENTUL de L ROMOS / /
„|Shidentul de la Romos" — aşa
ti zicem noi cei din Sebeş. Oamenii
de ştiinţă din străinătate U numesc
însă „Ardeleanul jără nume" sau
„Sebeşanul fără nume” / şi aşa l-a
numit lumea din apus şi acum 500
de ani.
Şi pe cit de ciudat pare a fi acest
bărbat, jără nume, el e primul autor
ardelean a unei opere literare ti­
părită, autorul unei lucrări mult cău­
tată în toată Europa apuseană, în
vremea în care lucrarea a apărut. A-
cest bărbat este totodată şi primul e.
lev cunoscut al şcolii germane din
? ‘*
' DRUMUL SOCIALISMUL!• -------- — --------- -- N’r. 1078
4^-dngm
H W !K )0 C<XX><><X^>0 <X>0 0 <XKX><A/<X>0 <><XAXXj'0 <X>0 <WO<X><X>O'j TELEGRAME EXTERNE
IN Pentru încetarea experienţelor
CU ARMA NUCLEARA
Opinia publică mondială cere S .U .A. şi Angliei să urmeze exemplul U.R.S.S.
A L D EŞERT ULUI R. D. Vietnam ca aceste ţări, scrie în conti­ pagandistică". La rindul său,
nuare ziarul, să facă acelaşi ziarul „Suddeutsche Zeitung"
S-a observat de mult că ni­ Cu ciţiva ani in urmă omul HANOI 4 (Agerpres). La Ha­ lucru ca şi Uniunea Sovietică subliniază faptul că „aşa cum
noi a fost dată publicităţii de­ şi popoarele lumii vor saluta s-a mai întimplat deseori, occi­
sipurile pot cînta. Totuşi, a- de ştiinţă sovietic I. V. Rojko claraţia guvernului R.D. Viet­ hotărîrile lor cu aceeaşi bucurie dentul se află din nou in situa­
nam în legătură cu hotărîrea cu care salută hotărîrea Uniu­ ţia că trebuie să caute răspuns
Sovietului Suprem al U.R.S.S. nii Sovietice. la o acţiune sovietică, cu alte
cu privire la încetarea unila­ cuvinte să meargă şchiopătînd".
studiat relativ recent. In ultimii rator sunetul nisipului. El a in terală de către Uniunea Sovie­ Germania
tică a experienţelor cu armele Profesorul dr. Kurt Hagen,
25 de ani s-au strins numeroa­ trodus o porţiune de nisip fiu atomică şi cu hidrogen. In de­ BERLIN 4 (Agerpres). Ho- din Hamburg, cunoscut om de
claraţie se spune că această ho- tărirea Sovietului Suprem al ştiinţă, a declarat că „in Repu­
se exemple. Se extinde şi se pre­ viată uscat între armăturile u tădre este o iniţiativă importan­ U.R.S.S. cu privire la încetarea blica federală ar fi necesar să
tă care dovedeşte că U.R.S.S. unilaterală de către Uniunea se aprecieze hotărîrea sovietică
cizează harta de aşezare a nisi­ nui condensator, electrizindu-l este ferm hotărită să reglemen­ Sovietică a experienţelor cu ar­ ca un prilej pentru încetarea
teze una din cele mai urgente ma nucleară se află în centrul neîntîrziată a tot ceea ce pri­
purilor „cîntătoare". După cum Atunci se poate auzi sunetul probleme contemporane. atenţiei presei şi opiniei publi­ veşte înarmarea atomică". Fizi­
ce din întreaga Germanie. cianul atomist prof. dr. Gerlach,
s-a stabVit, ele se găsesc cel nisipului. Ce-i drept acest su­ In prezent — se spune în unul din semnatarii apelului de
declaraţie — U.R.S.S. a hotărit Comentînd această hotărire, la Gottingen, a declarat că ho-
mai des in deserturi şi pe ţăr­ net era abia perceptibil şi de să înceteze unilateral experien­ ziarul „Neues Deulschland" tărirea sovietică „contribuie in
murile mărilor, mai rar în văile scurtă durată. ţele cu armele atomică şi cu hi­ subliniază că scopul principal mod esenţial la micşorarea în­
drogen. A sosit timpul ca gu­ al Uniunii Sovietice este reali­ cordării în lume".
cursurilor de apă. Ele există în Actualmente, numeroşi oameni vernele ţărilor occidentale să zarea unui acord pentru inter­
urineze exemplul Uniunii So­ zicerea necondiţionată a tuturor Italia
China şi in Mongolia, in Africa de ştiinţă caută să dezlege e- vietice. tipurilor de arme atomice şi cu
Hidrogen, încetarea producţiei ROMA 4 (Agerpres). Secre--
şi Arabia, pe litoralul Americă nigma nisipului „cintător". Guvernul R.D. Vietnam şi lor şi distrugerea stocurilor de fariatul mişcării italiene a parti­
poporul vietnamez, sprijină pe arme atomice existente, asigu- zanilor păcii a dat publicităţii
de sud şi in insulele britanice, După părerea unora aceste su­ deplin această iniţiativă a rîndu-se controlul internaţional o declaraţie consacrată hotărî-
U.R.S.S., care corespunde inte­ corespunzător. rii Uniunii Sovietice de a în­
în America de nord, precum şi nete iau naştere ca rezultat al reselor păcii şi omenirii. ceta experienţele cu armele ato­
Noua iniţiativă de pace a U-
in U.R.S.S. — in Asia Centrală, frecării firelor de nisip acope­
pe malul lacului Baikal, in pe­ rite de un strat subţire de praf.
ninsula Kola şi pe ţărmul gol­ Alţii afirmă că numai firele de
fului Riga. Nu de mult oamenii nisip pure, avînd anumite di­
de ştiinţă au descoperit nisi­ mensiuni, pot emite sunete in­
puri „cîntătoare" şi in valea tense. Există de asemenea oa­
Niprului, lingă Herson, precum meni de ştiinţă care pretind că
şi dincolo de Cercul polar. nisipul „cintă" întrucit este pur­
Este interesant de subliniat tat de vint. O variaţie neînsem­
că unele nisipuri „cintă" nu­ nată a temperaturii nisipului de­
mai ziua, altele numai noaptea, termină o variaţie a volumului
altele însă numai în anumite cuprins între firele de n isip ; a-
niunii Sovietice, scrie „Tribu­ mică şi cu hidrogen. Cauza pă­
Danemarca
ne" constituie un sprijin puter­ cii, se spune în declaraţie, a re­
COPENHAGA 4 (Agerpres). nic pentru poporul german în purtat în aceste zile o mare vic­
Ziarul „Land og Folk“ subli­ lupta sa împotriva înarmării
mai după-amiază. In China in teză constă in aceea că apele niază că hotărîrea Uniunii So­ atomice a Germaniei occiden­ torie — guvernul sovietic a ho-
deşertul Lob-Nor, nisipurile se subterane care încep să curgă vietice de a înceta experienţele tale. tărit să înceteze experienţele nu­
aud cîntînd in preajma furtuni­ intens noaptea, sub acţiunea co- cu arma nucleară deschide po­ Presa vest-germană comen­ cleare... Popoarele salută aceas­
lor. In deşertul Kara-Kum se în- borîrii temperaturii, ar determi­ sibilităţi nelimitate în politica tează de asemenea cu viu inte­ tă hotărire care exprimă voinţa
tîlnesc dune de nisip care cintă na acest fenomen. Această ipo­ internaţională. De aceea, po­ res hotărîrea Sovietului Suprem concretă de a orienta politica
de fiecare dată cinci se produce teză este verificată prin faptul poarele din întreaga lume sa­ al U.R.S.S.
vreo perturbaţie : este suficient că nisipurile „cintă" în majori­ mondială pe calea dezarmării,
ca acolo să treacă in fugă un tatea cazurilor noaptea. In ceea hotărire care constituie o pre-
şoarece săritor, să sufle vintul, ce priveşte insă experienţele lui miză pentru destinderea încor­
să calce un picior de om pentru lută această hotărire ca fiind o O serie de ziare se pronunţă dării internaţionale. Popoarele
Rojko in legătură cu electriza­ victorie morală a tuturor ace­ in comentariile lor împotriva în­ vor ca exemplul Uniunii Sovie­
lor cercuri care ani de zile au cercărilor propagandei imperia­ tice să fie urmat cit mai repe­
ca să răsune ţipete sau urlete. rea nisipului, ele ar dovedi că luptat împotriva primejdiei ato­ liste de a minimaliza importan­ de de celelalte puteri atomice
mice, pentru destinderea încor­ ţa acestei Hotărîri istorice. In­ care însă intenţionează să con­
Cum se explică acest feno­ nisipurile „cintă" tocmai pentru dării şi pentru pace. tr-un articol intitulat „O şansă tinue experienţele aducătoare de
men ? Această problemă s-a că sînt electrizate. Numeroşi oa­
dovedit a fi greu de rezolvat. meni de ştiinţă sovietici susţin Ironizînd încercările cercu­ pentru occident", ziarul social moarte... Mişcarea italiană a
Lucrurile s-au complicat şi mai această teorie. Totuşi nu există rilor americane din Danemarca democrat „Vorwarţs" scrie că
mult întrucit in majoritatea ca­ încă o siguranţă a':.: ' a i i in de a declara hotărîrea Sovie- ' „puterile occidentale ar face un partizanilor păcii, se spune în
zurilor nisipurile aduse in la­ această privinţă. tuliii Suprem al U.R.S.S. drept prost serviciu cauzei păcii şi
borator refuzau să mai „cînt’e". „propagandă11, „Land og Folk“ pregătirii unui acord de dezar­ încheierea declaraţiei, cheamă
scrie: „Fie ca S.U.A. şi An­ mare internaţională controlată,
pe toţi oamenii de bună credin­
glia „să facă propagandă" tot în cazul cînd ar vrea să oco­
ţă la lupta sfîntă, perseverentă,
r aşa cum a făcut Uniunea So­ lească încetarea unilaterală a
pentru a salva Italia şi lumea
vietică prin hotărîrea de a în­ experienţelor cu arme atomice
întreagă de la cea mai îngro­
ceta toate experienţele cu arma in Uniunea Sovietică şi să o
zitoare nenorocire —¦ un război
atomică şi cu hidrogen11. Fie considere doar ca o acţiune pro- nuclear.
iobagi, cunoscută sub numele de „Răs­ băm in ce consta valoarea cărţii, tre­ M itingul sid e ru rg iştii or tiunedoreni In Cuba Fidel Castro
coala de la Bobilna". buie să răspundem: in noutatea, ac­
tualitatea şi autenticitatea conţinutului (Urmare din pag. l-a) multd fontă, oţel şi laminate respiuge oferta de pace
Armata sultanului, inaintind pe va­ ei. Aceasta o înţelegem mai bine dacă peste plan.
lea Mureşului în sus, apăru înaintea vom cunoaşte situaţia politică interna­ Ei şi-au manifestat hotărîrea a lui Batista
Sebeşului. Oraşul avea o populaţie ţională a vremii respective, în care au de a contribui din plin la apă­ In cadrul mitingului, partici­
destul de numeroasă, intăriturile lui apărut diferitele ediţii ale cărţii. rarea păcii dină patriei mai panţii au adoptat următoarea HAVANA 5 (Agerpres). —
însă nu erau prea puternice. Asediul Un purtător de cuvint al con­
începu şi orăşenii erau hotărîţi să se Era vremea în care Ştefan cel Mare M O I ÎUNE ducătorului forţelor răsculate
apere. Vlad Vracul însă, domnul¦Ţării cu moldovenii săi îşi apăra cu îndir- din Cuba, Fidel Castro, a anun­
Romîncşti, pe atunci vasal al turcilor, jire independenţa, vremea in care Un­ Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi laţiei globului care a cerul şi cere în­ ţat vineri că răsculaţii au res­
dar prieten al căpeteniilor oraşului, îi garia, încă puternică sub gloriosul funcţionarii Combinatului siderurgic cetarea experienţelor şi interzicerea pins oferta de pace a preşedin­
sfătui pe orăşeni să se predea. Majo­ loan şi Matei Corvinul, fu zdrobită de Hunedoara, întruniţi într-un mare mi­ complectă a tuturor tipurilor de arme telui Cubei, Batista. El a ară­
ritatea cetăţenilor hotărîră predarea o- SoUman al Il.lea pe cîmpul de ta ting, în ziua de 5 aprilie 1958, am nucleare. tat că lupta răsculaţilor nu va
raşului. O parte din ei însă preferară Mohaci, vremea în care pumnul tur­ luat la cunoştinţă de hotărîrea istorică a înceta decit odată cu demisia
lupta. Pentru a se apăra, se retraseră cesc lovea în porţile Germaniei şi I- Sovietului Suprem al U.R.S.S., cu pri­ însufleţiţi de iniţiativa guvernului lui Batista. Purtătorul de cuvint
taliei, cînd puterea turcească ameninţa vire la încetarea unilaterală a expe­ sovietic, noi furnaliştii, ojelarii, laini- a reamintit că în manifestul din
într.un turn. Printre ei se ajla şi un libertatea Europei întregi. rienţelor cu armele atomice. natorii, cocsarii şi toţi siderurgiştii din 17 martie, Castro a anunţat că
linăr de 15-16 ani, venit pentru stu­ Combinat, ne angajăm să întărim a- a ordonat distrugerea forţelor
dii la Sebeş. Turcii ¦nepuţind lua tur­ In această situaţie a apărut cartea Dîndu-nc seama de însemnătatea is­ ccastă hotărire dînd patriei tot mai guvernamentale oriunde vor fi
nul cu asalt, îngrămădiră lemne în sebeşanutui nostru. Lucrarea era prima torică a acestei holărîri pentru întări­ mult metal de bună calitate şi la un găsite după data de 5 aprilie.
jurul lui şi îi dădură joc. După ce a- carte carp dădea europenilor o ima­ rea păcii în lumea întreagă, nc expri­ preţ dc cost cit mai scăzut.
muţiră vaietele celor închişi, sparseră gine reală şi fidelă a marelui lor duş­ măm simţămintele noastre faţă de a- Agenţia United Press arată
man. Reformatorul Martin Luther, care ccastă excepţională măsură, luată în Declaraţia guvernului sovietic în­ că provincia Oriente, unde acti­
uşa. Printre puţinii care mai trăiau, se a scris în 1530 o introducere la una numele viitorului umanităţii. sufleţeşte şi întăreşte hotărîrea oame­ vitatea forţelor lui Castro este
ajla şi tîiiărul nostru. Fu pus în lan­ din ediţiile cărţii, îl laudă pe autor nilor muncii din patria noastră, dc a cea mai intensă, continuă să
ţuri împreună cu ceilalţi, dus în Tur­ pentru calitatea operei sale. Siderurgiştii, constructorii şi toţi oa­ lupta pentru construirea socialismului fie izolată de restul Cubei. In
cia şi vîndut ca rob. Cit de grea o menii muncii din oraşul Hunedoara, şi pentru interzicerea armelor nucleare, oraşul Santiago lipsesc alimen­
ji jost viaţa pe care a dus-o în primii Ne pare rău că nu cunoaştem nu­ ne solidarizăm cu majoritatea popu-’ pentru menţinerea şi consolidarea păcii. tele.
ani de robie, rezultă din japlul că, in mele autorului acestei opere vestite
curs de 5 ani a fugit de 4 ori de la pe vremuri. Cercetătorii au căutat să
stăpînii săi. De jiecare dată ju insă limpezească această enigmă. Tirziu, Secretarul Comitetului P.M.R. Preşedintele Comitetului —0 - -
prins şi readus in robie. pe la sfirşitul secolului al XV IIIdea, PETRU BOGDAN dc întreprindere
VICHENTE BAI.AN
După 5 ani nimeri la un alt stâpiin, omul de ştiinţă sas, Seiwerth, lucrînd, Lu pfe (TÎncene
mai omenos şi care ii preţuia cali­ la o enciclopedie a scriitorilor arde­ Direclor general Secretarul Comitetului U.T.M. în Algeria
tăţile, stabilindu.se între ei ra/>orturi leni, a găsii într-un exemplar a! o-
N1COLAE CATANA
prietenoase. Tinărul inteligent învăţase pcrci sebeşanului nostru o notiţă, scri­ A. ZLATIOR
bine turceşte şi se acomodase noului să de o mină a secolului al XVII-lea.
fel de viaţă, studiind scrierile religioa­ PARIS 5 (Agerpres) TASS
Notiţa aceasta spunea că autorul căr­
se şi obiceiurile turceşti. Cu toate că ţii ar fi fost, de origine din Romos. O mare manifestaţie în Anglia anunţă : In ştirile coresponden­
îşi uitase limba maternă, nu i se stinse De atunci această ştire s-a rdspîndit ţilor ziarelor pariziene din Al­
dorinţa de a se reîntoarce in patria in Ardeal, devenind o legendă. In
Sebeş, turnul de lingă parcul oraşu­ împotriva înarmării atomice geria se relatează despre luptele
sa. Reuşind să obţină un paşaport din lui se numeşte „Turnul studentului" care continuă intre detaşamen­
partea sultanului, în anul 1458 plecă
în Italia pentru studii, de unde nu s-a fiindcă lumea crede că aici s-uu apă­ LONDRA 5 (Agerpres). Pes- ferendul John Collins, canoni­ tele armatei de eliberare naţio­
mai întors, cu tot jurămintul dat stă- rat vitejii sebeşeni, în 1438. La Ro­ ie 8.000 de manifestanţi de cul catedralei Sf. Paul şi pre­ nală şi trupele franceze. La 30
pinului său. Despre viaţa lui nu mai mos s-a povestit prin secolul trecut toate virstele au început să se şedintele campaniei, Philip To- martie a avut loc o mare luptă
ştim. Cunoaştem insă opera lui, scrisă că studentul s-ar fi reîntors acasă şi îndrepte vineri pe jos spre cen­ ynbee, fiul cunoscutului istoric in regiunea Heliu, care a durat
în limba latină, intitulată: „Carte des­ ar fi trăit pînă la adinei bătrîneţe, ca trul de cercetări atomice din peste 0 ore. In această luptă,
pre religia, moravurile şi netrebniciile sihastru pe un deal din apropierea Aldermaston, la aproximativ 80 şi el însuşi scriitor cu renu­ după cum arată ziarul „Pari
turcilor". satului. km. de Londra, unde intenţio­ me, şi alţi oratori.
nează să ajungă luni. Journal", din partea franceză
Prima ediţie a cărţii a apărut în a- Sigur e un lucru şi anume că stu­ După miting, înlr-o ordine i au participat detaşamente ale
nul 1481 şi a jost tipărită la Uracli Această manifestaţie împotri­ perfectă s-a format o coloană
în Germania. După această ediţie, au dentul trebuie, să fi fost ide prin apro­ va înarmării Angliei cu bomba lungă do doi kilometri care a por­ i legiunii străine şi soldaţi sud-
urmat, la sfirşitul secolului al XV-lca pierea oraşului Sebeş, pentru, că numai cu hidrogen, organizată de 1 vietnamezi.
şi la începutul celui de-al XV U ea. campania împotriva războiului nit spre Aldermaston. Pe drum, Au avut loc de asemenea
astfel se explică venirea lui, pentru nuclear", a început vineri în pia­ chiar în Londra, numeroşi ce­
alte şi alte ediţii, tipărite fie in Ger­ studii, în oraşul Sebeş. De aceea tra­ ţa Trafalgar din Londra prin- ciocniri între trupele franceze şi
mania, jie în Italia. Pînă la sfirşitul diţia cu cţrepldte îl socoteşte ca' sebe- tr-un miting uriaş care a avui tăţeni s-au alăturat coloanei. insurgenţii algerieni în zilele
secolului al XVI-lea, numărul lor a şan. loc in faţa statuii amiralului Corespondentul agenţiei France de 1 şi 2 aprilie. Potrivit dalelor
crescut la 25. Nelson. Mulţimea flutura stea­ Press? arată că din coloană fac
Cetăţenii oraşului Sebeş' sînt minări guri negre cu inscripţiile „Spu­ oficiale, în urma acestor cioc­
Marele mimăr de ediţii ale acestei o- de faptul că acest anonim şi-a făcut un nem" NU bombei cu Hidrogen", parie familii întregi, unele cu niri au fost. ucişi şi răniţi peste
pere ne dovedeşte . cil era de preţuită renume acum 500 de 'an i şi' că el re­ „Nu vrem bombe cu Hidrogen cărucioare de copii. 100 algerieni. Ca de obicei co­
prezintă începuturile activităţii literare
pentru Anglia" şi „Să ne facem Luni, în faţa centrului de cer­ municatele militare franceze nu
cetări atomice din Aldermaston, anunţă nimic despre pierderile
va avea loc 'un al' doilea miting. proprii.
După părerea .observatorilor,
Jn ziua de 3 aprilie a început
aceasta este cea mai importan­ o luptă crîncenă în munţi in a-
această lucrare intre 1.480 şi 1.550 în Uin Ard' ut. ¦¦ prieteni, nu .duşmani". tă manifestaţie care a avut loc propierea frontierei algeriano-
Europa apuseană. Şi dacă ne între-
TH. STREITFELD ¦La miting a luat cuvint iii re- în Anglia-în ultimii 30: de ani. tmjîsiene, la vest dc Bir el Aler
ipnrul Inhepiitiderea Poligrafică „1 M a i" — D E V A .