Page 26 - 1958-04

Pag. 2
Oamenii muncii din regiunea noastră lai exprimj
adeziunea la recenta hotărîre a SovietySyi Suprem
O hotărîre istorică pentru viitorul omenirii
Am citit cu nespusă bucurie
in ziare hotărîrea istorică a
Uniunii Sovietice de a înceta in
mod unilateral efectuarea expe-
rienţelor cu toate tipurile de ar­
me atomice şi cu hidrogen. Este
o iniţiativă de o amploare şi
importanţă mondială care se a-
daugă şi încununează numeroa­
sele iniţiative de pace, pe care
statul sovietic şi celelalte state
socialiste le-au luat in ultima
vreme, in scopul îmbunătăţirii
situaţiei internaţionale, in ve­
derea consolidării temeinice a
păcii.
Necesitatea înlăturării per­
spectivei războiului atomic şi
înfăptuirea unei politici de pa-
ce, impune încetarea cursei inar-
Hotărîrea oam enilor muncii din Miercurea
E seară.Oamenii muncii din
Miercurea, raionul Sebeş—colec-
tivişti, întovărăşiţi, muncitori din
gospodăria de stat s-au adunat
în număr mare în sala căminu-
lui cultural pentru a discuta
despre recenta hotărîre istorică
a Sovietului Suprem al U.R.S.S.
privind încetarea unilaterală a
experienţelor nucleare.
După expunerea făcută de tov.
Constantin Mustăcilă, activist al
Comitetuhii regional P.M.R., au
luat cuvîntul participanţii la
miting care. în cuvinte simple,
pornite de la inimă, şi-au ex­
primat adeziunea lor la cauza
păcii şi au apreciat recenta ho­
tărîre a guvernului sovietic ca
avînd o importanţă uriaşă pen­
tru viitorul paşnic al omenirii.
„O nouă invitaţie la convie­
ţuire paşnică, un act fără pre­
cedent în istoria omenirii, o ho-
Mare număr de animale c o n t r a c t a t e
De pe plaiurile satelor regiu­ din preţul oficial de 7,20 lei, din
CU S T A T U Lnii noastre, coboară zilnic har­ sporul de 10 la sută acordat u-
nicii ţărani muncitori, mînîndu-
şi din spate sau legate de codir-
la căruţelor, vitele contractate
cu oficiile raionale de achiziţii
şi contractări de animale.
Pe întreaga regiune, la sorti­
ment'! bovine în trimestrul 1,
oficiile raionale au încheiat pes­
te 3.200 de contracte. Din aces-
iea, majoritatea contractelor au
fost realizate in sectorul socia­
list. Faptul că statul vine in a-
jutorul crescătorilor de animale
cu mari avantaje, face ca aceş­
tia să se preocupe cu deosebit
interes de îngrijirea şi creşterea
lor.
De pildă, gospodăria agrico­
lă colectivă „Viaţă nouă" din
Ţelna raionul Alba, a predat în
ziua de 1 aprilie a. c. oficiului
raional două perechi de boi ca­
litatea I-a in greutate de 3.320
kg-
Pentru cele 3.320 kg. la viu,
colectiviştii au primit suma de
27.711 lei. Această sumă provine
¦................................... C O O O T O O o r o o o o o o o o o r e o o o o o o o o o o o o o o q o o o o o o o o p o p o o o 00000000-00000000 OOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOO OO OO CO OO OO fy CO CC oo o o oo c o c o o o o o o o oo o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o
In raionul Haţeg, sarcina în­
cheierii de contracte cu produ­
cătorii în vederea vinzării ce­
realelor de către aceştia, a re­
venit în întregime cooperaţiei de
consum, respectiv Uniunii raio­
nale. Conform indicaţiilor date,
Uniunea raională trebuia să în­
ceapă acţiunea contractărilor
încă din toamna anului 1957,
sau măcar in lunile de iarnă,
cînd adunările de alegere a con­
siliilor săteşti au prilejuit oca­
zii de a se sta de vorbă cu ma­
sa cooperatorilor de la sate. U-
niunea raională din Haţeg, n-a
valorificat aceste ocazii. Despre
contractări în acest raion nu
s-a vorbit mai nimic, nici în
luna februarie şi nici chiar în
prima jumătate a lui martie.
„Vom face“, sau „o să vedem
noi“, spuneau tovarăşii de la
uniune, celor care prin ianuarie-
februarie le aminteau de pro­
blema contractărilor. Practic
insă nu s-a făcut nimic. De <r
ceastă delăsare s-au molipsit
pină la urmă — cum era şi fi­
resc — şi conducerile coopera­
tivelor săteşti. vŞi pe bună drep­
tate, dacă cei de la uniune nu
se interesau de ce şi-ar sparge
ei capul?
Incepind însă cu cea de a
doua decadă a lui martie, con­
tractările au devenit o problemă
de prim ordin. Tovarăşii de la
uniune — care pină acum foi-
seră dintr-o parte într-alta prin
birouri — au plecat pe teren în
acţiunea de contractări. Două
trei zile mai tîrziu, întorşi din
nou la uniune, se întrebau ce
al Uniunii Sovietice
Dr. COMAN SUCIU
procuror şef al regiunii
Hunedoara
mărilor şi interzicerea folosirii
armelor de exterminare in ma­
să. Dacă acest deziderat al po­
poarelor nu s-a înfăptuit pină a-
cum, vina şi răspunderea revin
puterilor occidentale. Este bine
cunoscut faptul că Uniunea So­
vietică a militat cu admirabilă
perseverenţă şi tenacitate pen
tru rezolvarea problemei dezar
mării, in ansamblul ei. In asen
timentul opiniei publice mondia
le, U.R.S.S. a socotit că înceta
rea experienţelor cu arme ato
mice trebuie să fie primul pas în
tărîre care garantează desfăşu-
rarea muncii creatoare pentru
înflorirea vieţii" — acestea sînt
cuvintele exprimate de tov. Doi-
na Ruset. „Noi ştim şi avem în
ţaţa ochilor cazuri care ne spun
ce înseamnă războiul" au spus
văduva de război Maria Bunca
şi invalidul Andrei Roth. „Noi
nu mai vrem război. Vrem să
muncim în pace, vrem să con-
struim pentru noi şi pentru co-
piii noştri".
Rînd pe rînd, in limba rornî-
nâ sau germană, oamenii mun­
cii din Miercurea şi-au exprimat
hotărîrea lor de a apăra pacea,
de a apăra societatea nouă, so­
cialistă. care se construieşte în
patria noastră liberă, apreciind
că hotărîrea nobilă a Uniunii
Sovietice de a înceta unilateral
experienţele nucleare are. o ma­
re însemnătate pentru soarta o-
menirii.
nităţilor socialiste, şi premiul de 2.015 kg. a primit suma de
2.000 lei, (500 lei pentru fiecare
cap de vită) acordat piuă la
greutatea de 900 kg.
Avantaje mai obţin unităţile
socialiste agricole şi crescătorii
de animale şi prin faptul că ei
pot cumpăra de la comerţul de
întimpinare la preţ oficial ma­
teriale de construcţii ca : ţiglă,
cherestea cărămidă, ciment etc.,
în valoare de 10 la sută din
suma încasată şi tot la preţ ofi­
cial, unităţile socialiste cît şi
ţăranii individuali mai primesc
pentru fiecare pereche de vite
mari cîte 3 kg. de talpă şi 7 fuse
de piele. In cazul gospodăriei
agricole de la Ţelna, colectiviştii şi Nicoiae Spătăceanu din co­
primesc 6 kg. de talpă şi 14 fuse
de piele.
Sume însemnate de bani pen­
tru contractare de vite mari, a
încasat şi ţăranul muncitor, Ioan
Truţă din comuna Cricău, raio­
nul Alba. Pentru o pereche de
boi calitatea I-a in greutate de
C O N T R A C T Ă R I L E — O P R O B L E M Ă DE M ARE RĂSPUNDERE
Şi lotuşi se pot obţine rezultate te o a
să facă. Terenul le ridicase pro­
bleme în faţa cărora se dovedi­
seră nepregătiţi. Pe întreaga u-
niune se încheia seră contracte
doar pentru 9—10 tone cereale.
Aceasta era starea lucrurilor în
pragul celei de a doua jumă­
tăţi a lunii martie.
Faţă de această situaţie a
fost necesar ca comitetul raio­
nal de partid să ia o serie de
măsuri menite să îmbunătăţeas­
că munca politică pentru lămu­
rirea avantajelor ce le oferă pro­
ducătorilor încheierea de con­
tracte pentru vînzarea de pro­
duse agricole, statului. Sub în­
drumarea comitetului raional de
partid, conducerea uniunii şi-a
întocmit un plan concret de ac­
ţiune la realizarea căruia a pă­
şit încă de a doua zi. Ajutată
de către comitetele comunale
de partid, sfaturile populare co­
munale, ea a început ca la rîn-
dul ei să dea un ajutor mai sus­
ţinut cooperativelor şi prin a-
ceasta să sprijine alcătuirea
fondului centralizat al statului.
„Oamenii nu încheie contrac­
te" — spuneau tovarăşii de la
U.R.C.C. cu 1—2 săptămîni in
urmă. De ce ?... Pentru că nici
unul din cei care lucra la în­
cheierea de contracte nu le vor­
bise producătorilor de faptul
că preţul oferit de stat este —
'DM'MUL SOCI Af.ISMU I UI
ref:^'^:xyrj^xjr%x-:a:aci,'.T.uv>ag~«a,:.-•gjiVgiaaggeagegicBSMPB.sc^na r:
direcţia înlăturării unui război
atomic.
însufleţite de iniţiativa sovie­
tică, toate popoarele lumii lup­
tă cu o energie de neînvins pen­
tru cauza păcii, in numele in­
tereselor supreme ale omenirii.
Există speranţe temeinice, că
lupta comună a popoarelor va
reuşi să impună şi să obţină în­
cetarea experienţelor cu arme
atomice de către toate statele a-
vînd exemplu în hotărîrea mi­
nunată a Uniunii Sovietice.
Hotărîrea luată recent de So­
vietul Suprem al U.R.S.S. este
salutată cu cea mai mare sa­
tisfacţie de poporul romîn, sin­
cer ataşat cauzei păcii, deoare­
ce această importantă iniţiativă
corespunde pe deplin năzuinţe­
lor sale, politicii statului nos­
tru de întărire a păcii.
Aşa cum prevede moţiunea a-
doptată de şedinţa plenară a
Comitetului Naţional pentru a-
părarea păcii din R. P. Romină,
toţi oamenii de bună credinţă
din patria noastră sînt chemaţi
să popularizeze în fiecare oraş,
in fiecare sat, in fiecare casă,
noul aport uriaş adus la conso­
lidarea păcii de Uniunea Sovie­
tică.
In întîmpinarea Conferinţei
naţionale a mişcării pentru pace
din R. P. Romină. ce va avea
loc la 27 iunie 1958, şi in ve­
derea Congresului mondial al
popoarelor pentru dezarmare şi
coexistenţă paşnică, să mobili­
zăm eforturile tuturor cetăţe­
nilor cinstiţi din ţara noastră
la măreaţa luptă pentru înlă­
turarea definitivă a primejdiei
războiului atomic, pentru menţi­
nerea şi consolidarea păcii.
14.580 lei. La predarea boilor,
Ioan Truţă a mai primit 2.000
lei premiu şi 1.160 de lei redu­
cere de cotă, total încasaţi
17.668,64 lei. De la comerţul de
untîmpinare el poate cumpăra
material de construcţii în valoa­
re de 10 la sută, adică de 1.450
lei, de asemenea el mai primeş­
te 3 kg. de talpă şi 7 ’ fuse de
piele.
Sume importante de bani pen­
tru vite mari contractate şi pre­
date statului la timp au încasat,
mulţi ţărani din raionul Sebeş.
13.284 lei şi 1.000 lei premiu
pentru două vite mari a primit
muna Roşia de Secaş. Acesta în
afară de avantajele acordate
crescătorilor de animale, se mai
bucură şi de alte drepturi, pen­
tru faptul că, odată cu contrac­
tarea boilor, a mai contractat şi
un porc la calitate extragrasă.
C. RADU cipline caracteristice tinerilor de tip
chiar la ora actuală — Ia ace­
laşi nivel cu preţul pieţii libere.
Care va fi atunci situaţia după
treieriş cînd piaţa liberă va fi
aprovizionată din abundenţă ?
Preţul oferit de stat în baza
contractelor va fi incontestabil
mai mare decît cel al pieţii ne­
organizate. De ce să duci atunci
cereale pe piaţa liberă, să su­
porţi cheltuielile transportului,
să pierzi o zi sau mai multe,
dacă pe loc ţi se oferă de către
stat un preţ mai avantajos şi
în plus, dacă vrei să-l şi tran­
sporţi la bază să mai primeşti
un contra cost şi pentru aceas­
tă muncă ? Acestea au fost lu­
crurile pe care organele şi or­
ganizaţiile de partid, comuniş­
tii de la sate, le-au explicat a-
mănunţit oamenilor. Rezultate­
le ? Ţăranii muncitori din cu­
prinsul raionului au început a
încheia contracte pentru canti­
tăţi de cereale însemnate. în­
tovărăşirea din oraşul Haţeg,
de pildă, a încheiat contract
pentru 6.400 kg. griu şi 2.560
kg. porumb.
Pe întregul oraş pină la 2
aprilie se încheiaseră contracte
oglindite în cifrele de 18.996
kg. griu, 15.045 kg. porumb şi
23.915 kg. cartofi.
Unităţile socialiste au fost la
înălţime în încheierea de contrac­
Nr. 1030
GHINIONUL
lu i EMIL
«
In zilele acestea de primăvară, După ce şl-a făcut „datoria" la °
cind soarele se revarsă darnic pentru ocol, Emil a pornit-o întins către Lă- «
toţi, întreaga omenire pare mai ve- său, acolo unde-şi construia casă Io. L
seTă, mai dispusă de vorbă, de plim- sif Bujoreanu. Pe o distanţă de 25 L
JIL1P PENTRU ADUCEREA BUŞTENILOR IN LACUL OAŞA DIN bare, de muncă. Tineretul în special, km. a transportat de două ori pla- L
RAIONUL SEBES. este tentat să se mişte mai mult, să tră. Pe drum se tot ferea să nu-l L
sburde. Pentru şoferi anotimpurile prindă cineva, să mai păţească vreun L
U c e n ic u l călduroase constituie de asemenea pri- bucluc.. Şi, cea mai bună măsură L
lej de bucurie şi voie bună. Maşina, luată în acest sens, era să fie ope- L
chiar dacă se de-
raţi°" să-t dea bă- L
tatea drumului, o ^ să accelereze pină
Pentru ca bazinul carbonifer din zică şl sport, la începutul anului m i pe zăpadă şi trecea să-i crape j
Valea Jiului să aibă in permanenţă 1958, un număr de 250 ucenici au lapOviţă, cînd încordarea de ia vo- arcurile. Lui Emil nici că-i păsa.
muncitori ¦calificaţi, in oraşul Petro- devenit membri ai U.C.F.S., iar in lan este mărită. Trebuia să ajungă cît mai repede
şani frecventează cursurile şcolii pro- cadrul şcolii a luat fiinţă cel mai Intr-o asemenea zi de primăvară, la Lăsău, să se achite omul de o-
fesionale din cadrul grupului şcolar tinăr colectiv sportiv din Valea Jiu- tmai precis în 30 martie, iînârul şo- bligaţie. El şi-a dat cuvîntul şi cu-
miner peste 300 de tineri. Ucenic azi, lui ,3 0 Decembrie", fer Emil Bina, de la Autobaza vuitul lui clnd este dat e sflnt. Nu-
miine muncitor calificat, iată lozinca Munca pozitivă a şcolii se dato-
I.R.T.A. Deva, s-a prezentat ca de urni că ziua aceea a fost cu ghi..
ce călăuzeşte conducerea şcolii pen. reşte in mare măsură, analizelor ac-
obicei la lucru. „Zisul" cu nr. 26078, nion pentru el. De unde, de nc-unde,
tru formarea ca- ________ ^ tivităţii, ce se c-
inundat de razele mîngietoare ale Şeful de coloană Anghel Avram i-a
drelor viitoare. E- fectuează in cadrul
soarelui, îşi aştepta stăpînul ca să ieŞit în drum. Emil s-a cam fîstîcit
şalonată pe trei consiliilor peda.
plece la transportul lemnelor de la la început, dar tot el şi-a zis : In L
gogice, uncie, unele
am. activitatea Lăpugiu la Grind. „Zisul" avea in- definitiv ce, am făcut vreo crim ă? t
şcolară îmbracă două laturi: latura pro- aspecte negative sini dezbătute urmă- credere in Emil. Ştia că-i şofer bun, Am ajutat un om să .şi ridice şi el o J
cesuini de invăţămint şi latura orelor de rindu.se cauzele ce le-au determinat care îl îngrijeşte şi se pricepe să-l casă. De, ca între prieteni". j
practică. Elevii se pot specializa ca Şi toiodală făcindu-se propuneri pen- conducă. Şi Emil avea încredere în A doua zi, Emil n-a maiputut e- L
slrungari, lăcătuşi, mecanici, elec- 1™ înlăturarea lor. Munca de invă- „Zis". Maşină bună rezistentă. Nici fectua cu maşina decît un singur I
tricieni şi instalatori conducte apă. ţămint şi munca practică a elevilor
odată nu t-a făcut de ruşine. transport. Arcurile maşinii trebuiau J
In jurul orei 7,30 dimineaţa, in este sprijinită îndeaproape de către A™ stăteau lucrurile înainte ca înlocuite. Depăşise cu mult viteza L
curtea clădirii este forfotă mare. Gru- organizaţia de bază U.T.M. a şcolii, Emil Birza să iasă pe porţile gara- tehnică a maşinii tn timp ce iran- î
puri de tineri îmbrăcaţi în salopete Colaborarea dintre cadrele didactice jului si să plece in cursă. Şi, a por- sportase piatră. Mai mult iiriş, contra ?
gri se pregătesc de începerea unei Şi sprijinul direct pe care corpul de nit către ocolul din Dobra. ,4 efec- indicaţiilor date, a venit la Deva pen- J
noi zile de muncă. Unii se îndreaptă profesori şi maiştri instructori îl pri- tuat un transport de lemne, apoi ţru reparaţii, consumând degeaba r
spre sălile de curs, alţii formează mese din partea Iov. Martin Biro,
încă unul in modul cel mai normal, benzină pentru 120 kilometri. Ştia \
coloana pentru a se deplasa ta ale- directorul grupului şcolar şi a tov. Dar numai atît. Nu că nu ar fi putut că arcurile puteau fi duse şi mon- î
sau că nu ar fi avut timp. Nu. Avea tate pe loc. Dar...
lierul-şcoală sau la U.R.U.M. unde Ioan Dumitru, directorul de studii el o tocmeală cu cetăţeanul Iosif
îşi fac practica. al şcolii, face ca elevilor să li se
In procesul de invăţămint, colec- Prezinte materia din programa anali, Bujorcam din. comuna Lăsău, raio­
tivul de profesori cauiă zi de zi să î'^ă în bune condiţiuni. La realiza- nul llia. Acesta vrea să-şi facă o Trecuseră mai multe zile de cind tt-
dea elevilor noi cunoştinţe. Orele de rea procesului de invăţămint, un spri- casă nouă, şi de... avea nevoie de nărui şofer Emit Birza meşterea pe t
matematicâ, fizică, desen tehnic, teh- i‘n efectiv îl acordă şi C.C.V.J. prin piatră pentru temelie. Cine ar fi sub maşină, dar tot nu era gata. Şe- L
nologia materialelor etc., împletite serviciul invăţămint, care îndrumă fost mai indicat să dea o mină de ful garajului îl tot dojenea pentru L
cu orele de educaţie politică, asigură activitatea şcolară ajutor la punerea temeliei decît faptul că se abătuse de la regula- F
elevilor partea teoretică necesară o- Ultima analiză a activităţii şco- Emil cu „Zisul" său ? N-a trebuit meni şi stricase maşina. Şi nu ştia L
relor de practică. îmbogăţind baga- îare a arătat că procentajul promo- să-i vorbească prea mult ca să-l cum să facă pentru ca acest şofer ’
ful de cTunoştinfe cu problemele teo. vatilor tn trimestrul U faţă de trl- convingă. să fie dat ca exemplu, pentru ca nici ||
relice, elevii ucenici pot păşi cu in- mesirul 1 a crescut simfllor' De af — Măi Emile, fă-mi şi mie vreo unul să nu mai efectueze transporturi j;
credere în primul an de practică in menea starea disciplinară a elevilor
două trei transporturi de piatră, că particulare. J
atelierul-şcoată 'Aici, sub supraveghe- s'a îmbunătăţit. doar n-o fi foc. N-o să ştie nici dra- Cind am intrat în birou se discuta L
rea personală V maiştrilor dnstruc- LacrăriIe de probă prezentate de cu, şi... vorba aia... o să mă simt iot despre Emil. Parcursese în inie- J
Şt cu. res particular 100 kilometri, distru- J
tort, elevii execut,ă, pe•ntru prima oara el‘evi în trimestrul I ş9i in special ce.le sese arcurile la maşină, a căutat să L
in viaţă diferite piese. Zi de zi, în­ din trimestrul II, dau speranţe condu­ — Bine nea Bujorene. O să mă insele pe conducătorii lui direcţi. t
drumaţi îndeaproape, ucenicii indră. cerii şcolii că elevii vor reedita suc­ mai gindesc. Să văd cum e treaba
cesele obţinute anul trecut, de a ieşi pe la ăştia de la ocol. Şi-apoi, om — Uite, avem un „erou". Să ve- t^
gesc meseria. mai vedea noi. deţi cum s-a intimplat. Şi, mi s-a |
prima şcoală pe ţară la concursul or­ povestit totul, din fir in păr, aşa L
In anul II şi III, pregătirea prac­ Din colţul buzelor lui Emil porni
tică a elevilor se face în cadrul ganizat de minister. un zîmbet amestecat cu oarecare tea­ cum am povestit şi eu mai sus.
U.R.U.M., unde, datorită condiţiilor Prof. IOAN V. FANE mă, dar care-i dădea de înţeles lui
Bujoreanu că totul se va face V. ALBU
create de conducerea uzinei, elevii şcoala profesională de ucenici
învaţă meseria. Fiecare maistru al
— Petroşani —
uzinei se ocupă de formarea unui
număr de ucenici care peste puţin
Acolo unde se fabrică m ezeluritimp vor împrospăta efectivul de
muncitori ai uzinei.
Timpul liber al ucenicilor este or­ şi conserve
ganizai in scopul formării unei dis­
Mulţi reporteri au trecut pe tă aici. Oamenii muncesc la fel, cîrnăciorii extra, salam delicios,
nou. Orele de cerc literar, de activi­ la Î.A.R.T. Deva pentru a reda produc tot conserve şi mezeluri. pastă ceai etc. Sînt în curs de
tate artistică, sînt frecventate cu mult în cuvinte simple hărnicia oame­ fabricare sortimente ca şuncă
interes. Şcoala arc. aslăzi o orchestră nilor, lucrurile noi apărute. A- Numărul lor este parcă ceva mînzat, salam Poiana şi salam
dotată cu cele mai moderne instru­ proape fiecare transformare, cit mai mare. H drept că au existat Dîmboviţa. Muncesc bine oame­
mente. Nici activitatea sportivă nu de mică ar fi fost ea, a fost con­ şi unele transformări care au nii noştri. Ne mîndrim cu mun­
este neglijată Pe baza hotărârilor semnată şi adusă la cunoştinţa dus la posibilitatea fabricării a citori ca Dionisie Bucur, măce­
partidului şi guvernului referitor la întregii regiuni. Ceva senzaţio­ cît mai multe mezeluri şi con­ lar ciontiilitor, Francise llorvath,
reorganizarea mişcării de cultură fi- nal însă nu s-a petrecut nicioda- serve. Dar fabrica tot mică măcelar alegător, Susana Hrubi,
a rămas.
Directorul Francise Rapolty î .chizătoare la conserve, Arca-
semnează hirtii, discută cu oa­
menii, îi controlează, ţine şedin­ die Molnar, şef de echipă Ia
ţe — ca orice director. Fabrica
Sarmizegetusa va preda 600 kg. nu e prea greu s-o viziteze. In specialităţi.
grîu, alături de Iordănel Gro- citeva minute a trecut prin toate
zoni din acelaşi sat care a în­ secţiile. De oameni se simte foar­ A mai vorbit apoi despre sec­
cheiat contract pentru 3.000 kg te apropiat. Şi nici ci nu uită că
griu. Asemenea exemple, la care tov. Rapolty este director, li a- ţia ambalare a conservelor, sec­
s-ar mai' pute'a adăuga numele cordă toată cinstea şi respectul.
a sute şi nrii de oameni din ra­ ţia confecţionat cutii conserve,
Am fost zilele trecute pe la
Î.A.R.T. Deva. In penultima zi de Elena Gril de la stanţat ca­
de iarnă. Portarul, o femeie, m-a
oprit. Se alia in exerciţiul func­ pace, Efisabeta Spak de Ia ma­
ţiunii.
gazia de mezeluri. Era mulţumit
— Unde mergi dumneata ?
te şi în cuprinsul raionului. ionul Haţeg, sînt multe. — La tov. director. aproape de toţi. Ce puteam să
Printre cele care au încheiat — Pentru ce anume ?
primele, se numără şi întovără­ Munca politică desfăşurată mai zic ? Aş fi putut să adaug
şirile ,din Peşteana cu 3.000 kg. Tov. Rapolty, în acelaşi birou.
griu, cea din Ber.thelot cu 2.500 sub conducerea organelor şi or­ Nu vrea să exagereze cînd este numai că mezelurile şi conserve­
kg. griu, din Tuştea cu 2.000 ganizaţiilor de ’ partid a făcut vorba de realizările fabricii. Iar
kg., şi altele. Convinşi de a- ca în întregul raion să se ob­ cînd trebuie să evidenţieze pe le fabricate la Î.A.R.T. Deva
vantajele pe care le au, înto- ţină rezultate însemnate. Pină cineva se sfătuieşte mai întîi cu
vărăşiţii din Peşteana, au hotă- in ziua de. 2 aprilie a.c., de pil­ secretarul organizaţiei de bază. merg în toată regiunea şi mai
rit în adunarea generală ca în dă, fuseseră contractate canti­ Aşa a făcut şi în ziua aceea.
afară de cantitatea încheiată in tăţile . d e : 359.428 kg. grîu, Apoi a început să spună : cu seamă în centrele industriale
numele întovărăşirii, să încheie 183.805 kg. porumb, şi în afara
contracte şi individual. planului 183.060 kg. cartofi. — In anul acesta, planul pre­ Hunedoara şi Valea Jiului.
paratelor de carne a crescut
Munca desfăşurată în rîndu! faţă de anul trecut cu 8,37 la — Avem şi noi rolul nostru
sută. Pe trimestrul I creşte cu
producătorilor de către Comi­ 7,69 la sută. Conservele de carne în aprovizionarea populaţiei, a
tetul comunal de partid din To- au crescut cu 8,34 la sută faţă
teşti şi sfatul popular al acestei de anul trecut, iar în trimestrul conchis directorul.
comune, a făcut să se obţină şi acesta faţă de primul trimestru
aci rezultate frumoase. In toile al anului trecut au crescut cu V. A.
satele comunei — Cîrneşti, To- 41,10 la sută. In trimestrul I
teşti, Pîclişa, Reia şi Nălaţi — am dat pe piaţă conserve cu 200 arr.xr.nna3.vcn:
s-au încheiat contracte pentru la sută mai multe faţă de plani­
însemnate cantităţi. La sfirşitul Dacă la toate' aceste cifre se ficare, iar în cursul anului se
lunii martie a.c., pe întreaga adaugă alte 26.774 kg. griu, vor preda cu 95,45 Ia sută mai
comună, existau contracte în 11.330 kg. porumb şi 29.961 kg. multe conserve. De asemenea,
baza cărora se vor vinde sta­ în anul acesta vom da 15 sor­
tului 34.235 kg. griu, 6.900 kg. cartofi, şi alte produse, care au timente de conserve de carne.
porumb şi 24.430 kg. cartofi. fost achiziţionate în primul tri­ Printre sortimentele noi care se
mestru de către unităţile coope­ fabrică sînt cîrnăciorii bănăţeni,
Ţăranii muncitori Dragotă rativelor, va ieşi şi mai mult
C’heorghe Iosif, Para Ştefan
Roşu, Dragota Francise Suciu, în evidenţă netemeinicia afir­
Dragofa Savu Buică şi Nopcea
Berţy din Silvaşu de Sus, au maţiilor de acum citeva săptă­
încheiat în total contracte pen­
tru 1.400 kg. {grîn, 950 kg. po­ mîni a tovarăşilor de la U.R.C.C.
rumb şi 1.800 kg. cartofi, iar
Cu toate acestea, realizările
Mihai Corni (zis Maior) din
sînt totuşi mici în raport cu po­
sibilităţile raionului. Comitetul
raional de partid nu se declară
mulţumit cu rezultatele obţinute
pină acum. Realizarea planului
la contractări rămînînd pe mai
departe o problemă de care or­
ganele şi organizaţiile de partid,
sfaturile populare, unităţile coo­
peraţiei de consum se vor ocu­ L e u fc la /
pa zi de zi.
P. PARCAŞIU