Page 27 - 1958-04

Nr. 1030
BWtBgaxBmBBsmKmsmiUBaM
Flecare
CU SARCINI CONCRETE
Repartizarea sarcinilor pe fiecare
membru de partid din organizaţia
noastră de bază nu s-a făcut la
întîmplare. In legătură cu această pro­
blemă deosebit de importantă s-a ţinut
seamă de capacitatea şi posibilităţile
fiecărui membru de partid de a înde­
plini o sarcină sau alta. Am considerat
‘-totdeauna că nu are nici un rost să
unui membru de partid o sarcină
-are ştii de la bun început că el nu o
va utea duce la îndeplinire. De aceea
atu ici cînd repartizează sarcini mem­
brilor săi, organizaţia noastră de bază
stabileşte, ţinînd seama de posibili­
tăţile şi pregătirea fiecăruia, asemenea
sarcini pe care să le poată realiza
întocmai.
8 mai mare atenţie fată
GAZETELOR DE PERETE despre stilul brîncovenesc.
In cadrul concursului „Pentru cea
rr v bună gazetă de perete", organizat
<e către redacţia ziarului nostru, multe
gazete de perete desfăşoară o activita­
te rodnică. îşi îndeplinesc, cu cinste
rolul lor de propagandist şi de mobi­
lizator al oamenilor muncii la realiza­
rea sarcinilor planului de producţie, la
îmbunătăţirea întregii activităţi. Sînt
însă şi gazete de perete care, datorită
faptului că n-au fcst îndeajuns contro­
late şi îndrumate în activitatea lor de
către organizaţiile de partid, nu-şi
trăiesc viaţa. Iată numai cîteva aspecte
caro ilustrează acest lucru.
Cu sau fără gazetă ?
In faţa sfatului popular al comunei
Ighiu, raionul Alba, există o gazetă
de perete intitulată „Drum nou". Zice-
s-ar că aceasta gazetă participă la
concursul „Pentru cea mai bună gaze­
tă de perete". Locuitorii satului spun
că angajamentul luat de sfatul popu­
lar şi de către organizaţia de bază
sat, a fost... aşa ca să fie. Şi au drep­
tate oamenii. Ca să vedeţi cît este
dc „operativ" colectivul de redacţie,
vă redăm mai jos situaţia existentă în
momentul de faţă la această gazetă:
un articcl despre... (nu se mai poale
citi fiind şters de ploaie şi zăpadă)
datat —¦ 28 ianuarie, in primul spaţiu;
în cel de al doilea spaţiu se menţine
iitcă lista candidaţilor propuşi pentru
alegerile dc deputaţi în sfaturile popu-
' e : în spaţiul al treilea... nimic.
Faţă de această situaţie şi noi ca
şi cetăţenii din Ighiu întrebăm biroul
organizaţiei de bază şi comitetul exe­
cutiv al sfatului pcpular com unal:
cînd au de gînd să dea viaţă gazetei
dc perete, cu atît mai mult cu cît se
află în concurs ?
INTELECTUALI DE SEAM A
Profesorul de
Aţi poposit chidva la Alba ? A-
iunci ii ounmşteţi sig u r: urmi scund,
gras (...şi „solid" — ar complecta
maliţiosul). De îndată ce-i dai mina
şi te prezinţi după cuviinţă, te şi
invită la liceu :
— Numai pentru un sjert de oră!
Trebuie să fi-l arăi. B munca mea
de ani de zile...
Şi nu se dă nicicum bălul piuă
nu-ţi răpeşte un „da".
elsa e el, de felul lu i: comunicativ
(că-i din Miceşii) şi puţin... pisă­
log (că-i dascăl). In schimb, n-ai ce
regreta. „ Munca sa de ani de zile"
te incintă pe de-a.ntregul.
— A / ştiu despre cine-i vorba I
— parcă aud pe ici, pc colo, pe
mulţi dintre dvs. Tovarăşul Moldo-
van, profesor de geografic la liceul
de băieţi. „Ian" — cum ii spun cu­
noscuţii...
— Acela cil... cabinetul ?
— Cu cabinetul geografic..., cu
arta in relief..., cu colecţia de roci
c., eic., cu toi ce vrei de la itn
•m îndrăgostii dc meserie.
— Ştii, 19 ani de m uncă: oră de
oră la catedră — iţi mărturiseşte
dinsul. N-am nici măcar o zi de
boală. Mereu in clasă, in cabinei,
pe teren, intre copii. Aşa infeleg eu
meseria.
Aşa înţelege meseria.
Dc dimineaţa . pină scara, in zi de
muncă ori de odihnă, in cursul tuiu­
lui şcolar ori in răstimpul dc va­
canţă, profesorul Moldovan c mereu
la datorie. Dc-1 cauţi in cabine! —
o sală mare. spaţioasă, cit bănci pen­
tru o clasă, cu dispozitiv de camu­
flaj şi aparat de proiecţie, cu lozinci
ce grăiesc despre importanţa geogra­
fiei si rolul hărţii, cu portretele ma­
rilor exploratori: Columb, Magelan,
Vasco de Gama, Cicalov. Prcjooski
— nu ştir ce, să-fi arate mat b iţii:
suine de planşe lucrate pe coli mari
de către profesor şi elevi, lipite pc
V IA TA D E P A R TID
membrii
De exemplu, tov. Anton Receanu răs­
punde de asigurarea participării tu­
turor candidaţilor la învăţămîntu! de
partid. Ocupîndu-se îndeaproape de a-
ceastă problemă, frecvenţa acestora la
învăţămînt este bună. Tov. Nicolae
Manea, răspunde de munca comitetu­
lui sindical de secţie, pe care-! ajută
în pregătirea consfătuirilor de produc­
ţie şi organizarea întrecerii socialiste.
Asigurarea îndeplinirii acestor sarcini de bază s-a îmbunătăţit sim ţitor; ea
se face datorită unui control şi unei
îndrumări permanente, in aFest scop, bi­
roul organizaţiei de bază se interesează
îndeaproape de felul cum se îndeplinesc
sarcinile, ajută şi îndrumă membrii de
partid în rezolvarea lor, iar In adună­
rile generale, periodic, doi, trei mem­
Bi cerc ai raîmiter
Dezinteres total
In urmă cu mai bine de un an, la
gazeta de perete de la gospodăria a-
gricolă colectivă „30 Decembrie" din
Teiuş, au apărut două articole. Primul
(expus la data de 17 februarie 1957),
trata despre împărţirea avansului în
gospodăria agricolă colectivă, iar cel
de-al doilea, (expus la data de 18 sep­
tembrie 1957) releva unele aspecte din
munca colectiviştilor. De atunci a tre­
cut vreme îndelungată. Articolele, în­
gălbenite şi şterse de intemperiile vre­
mii, se află însă şi acum la gazeta
de perete. Şi cînd te gîndeşti că de
atunci a trecut mai bine de un an şi
că zilnic la gospodărie se întîmplă
ceva deosebit care merită să fie popu­
larizat prin gazeta de perete. Sîrit aici
atîtea lucruri demne de toată lauda
şi pe de altă parte sînt o seamă de lip­
suri care trebuie combătute, Unii
colectivişti cum sini dc pildă Gh. Leu,
Nicolae Cristea şi alţii lipsesc fără
motiv de la muncă. Invăţămîntul dc
partid există doar pe liîrtie. Sediul
gospodăriei este slab întreţinut ctc
Nimeni nu ia însă poziţie faţă de a-
ceste lipsuri, nimeni nu se gîndeşle
să popularizeze faptele pozitive ce se
petrec aici. Membrii biroului organi­
zaţiei de bază în frunte cu secretarul
biroului, tov. Egeri Martin, care trec
zilnic prin faţa gazetei de perete, ră-
mîn pasivi faţă de o astfel de situ­
aţie.
O situaţie care se
aseamănă
Drumurile ne-nu dus şi pe Ia Sfatul
popular din Teiuş. Şi aici, ca şi la
gospodăria agricolă colectivă, am în-
fîlnit, pe lîngă multe lucruri bune şi
lipsuri care nu mai pot dăinui. Gazeta
p ia ză } fotografiile luate cu ocazia
excursiilor; cele cinci volume cu
peste 2.500 ilustraţii înfăfişind ora­
şe, peisaje, oameni din întreaga lu­
me, aranjate pe ţări conform progra­
mei şcolare; colecţia celor peste 300
roci, eşantioane frumoase din ţoale
colţurile ţării, determinate precis
ctc., sau să .ţi prezinte interesantele
aparate cu care e înzestrai cabine­
tul, în mare parte propria confecţio­
nate ; masa cu nisip — pe roţi, care
poale fi transportată cil uşurinţă,
rn o lavă de zinc si un bazin de 30
kg. din care se scurge apa nece­
sară formării diferitelor riuri < apa­
ratul pentru iormarea munţilor ;
dispozitivele care arată mişcarea şi
forma sferică a pămintului; harta
in relief cu 165 becuri de diferite
culori rare. ne Ungă faplui că pre­
zintă plastic relieful, apele, oraşele
etc.. ilustrează si bogăţiile ţării noas­
tre, nşrzarca lor în regiuni, sau har­
fa ru termocentrale şi hidrocentrale
marcate fot prin becuri.
— Toaie lecţiile de geografie —
ne spune profesorul nostru, consul­
taţiile. In grup şi individuale sc ţin
in acest cabinei care este destui de
des frecventai de elevi şi pentru fap­
tul că dispune de o bibliotecă destul
de bogată, d e . unde cievii pot împru­
muta cărţi cu conţinui geografic.
Dar profesorul I. Moldovan nu se
mărgineşte la cabinet; el vrea ca
elevii săi să fie în măsură să ve­
rifice si să aplice practic cunoştin­
ţele geografice dobindile. De aceea,
el ie conduce cu aceeaşi bunăvoinţă
d în curtea şcolii unde a amenaja!
o staţie meteorologică cu iot felul
J- *V—' ’V-VVA'O,-*"*-*/¦
partid estetică a elevilor
de
bri de partid fac informări despre felul
cum îşi îndeplinesc sarcinile încredin­
ţate pe finTe de partid cît şi cele de
producţie.
Aceasta a făcut să crească simţul de
răspundere al membrilor de partid
faţă de sarcinile încredinţate, ceea ce
a avut drept urmare faptul că activi­
tatea generală a organizaţiei noastre
devenind un sprijin tot mai mare în
realizarea sarcinilor de partid şi eco­
nomice.
EREM1A KISS
secretarul organizaţiei de bază lae Grigorescu", cu care ocazie profe­
de la secţia furnale a uzinei
„Victoria" Călan
activitatea
de peiete, aflată chiar la intrarea în
sediul sfatului popular comunal, oglin­
deşte cam aceeaşi „activitate" ca şi
cea de la gospodăria agricolă colectivă.
Articolele vechi, scrise şi afişate la
data de 5 ianuarie 1958, tratează pro­
bleme valabile pentru atunci. Nimeni
nu s-a gîndit însă c.ă în momentul de
faţă s-a declanşat campania de pri­
măvară, că ţăranii muncitori de aici,
care sînt fruntaşi în această campanie,
trebuie popularizaţi, că trebuie
criticaţi codaşii, ca trebuie combătută
cu tărie lipsa de preocupare a orga­
nelor cooperatiste din comună, care
manifestă comoditate faţă dc proble­
ma contractărilor şi achiziţiilor şi alte
atitudini de acest fel. Considerăm că
tovarăşii din comitetul executiv al sfa­
tului popular şi cei din biroul organi­
zaţiei de bază P.M.R. de la cartier,
(secretar Dumitru Bostan) vor trebui
să ia de urgenţă măsuri pentru a acti­
viza această gazetă de perete.
- O o o o o o o t x t o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o (>oooooo<>o<x>oo<xxxx>oo<x><A^<><t>'<x>c<><xxxî<><><><>o<>ooooo<;
de aparate, care este condusă prin
rotaţie de elevi. In unele ore de curs
elevii ies în teren pentru orientare,
măsurători, ridicări de planuri şi al­
tele.
Rar îl întilncşli pe „Jan" în sinul
familiei (poate nu e tocmai bine
dar...), ţie şi în zile de vacanţe, căci
mai Degrabă îl poţi găsi acolo unde
nu g în d eşii: cu raniţa şi toiagul el
urcă munţi, coboară poteci, străbate
sale şi oraşe. Nu a rămas colţ din
ţară despre care să se spună că nu
t-a văzut cîndva.
— Pentru un geograf — declară
dinsul, călătoria e ca plinea. Ea e
sarea în bucate... Îmbucurător e fap­
tul că a insuflaI dragostea pentru
excursii şi în rîndul elevilor. In fie­
care vacanţă mare, tinerii noştri
geografi, în frunte cu profesorul lor,
colindă tara-n lung şi-n lat. Anul
trecui au fost in dcllă, anul acesta
vor străbate piuă la Porţile de Fier.
Şi, ce e interesant, e că de această
„boală" s-a molipsit şi... sofia, pro­
fesoara de matematici Eugenia Mol­
dovan. Cil clasa ta care e dirigintă
ea face animi excursii de cile două
Săptămini, pe ruie lungi, in ţoală
ţara.
— In cinstea consfătuirilor am în
lucru piese noi — ne dă el asigura­
rea • o sondă de extracţie şi o son­
dă de foraj cu moior în stare de
funcţionare.... Vă noţiesc să le ve­
deţi. T.e dau gaia in luna mai.
Vă invităm să te vedeţi şi n- 0 să
vă nară rău. Căci cu această ocazie
sînt sigur, că o să vă spună:
— Veniţi cu noi, tovarăşi, să co­
lindăm odată tara. Ace) ce nu-şi cu­
noaşte patria, munţii si oraşele, nu
se cheamă om. Haideţi să străbatem
tara, căci avem o ţară mare şi fru­
moasă, şi b ogată!
TIT LIV1U LASCU
profesor
'D P rM IL SO CIALISM U LU I PdOf. 3
Telegrame e x fe rn e
Pentru educaţia Organele s in d ic a le d in D e v a M. ŞoSofoov a terminai
volumul li ai romanului
ilntr-un artjcbl din ..„Gazeta învăţă-, s i sprijine munca cultural— artistică
„Păm înî desţolenst44 -
mîritului", profesorul i Nicolae .Saftu ,' Cu ocazia celui de al IV-lea con­ sare desfăşurării unei mişcări artistice
referindu-se, la concursurile „Drumeţii curs al brigăzilor artistice de amatori, permanente. MOSCOVA (Agerpres) TASS
veseli" - pe care le- conduce, conchidea în unele întreprinderi şi instituţii ca anunţă ; Scriitorul Mihail Şo-
că educaţia estetică a tineretului şco­ T.R.0.L.H., T.A.R.T., Banca dc stat, Tot de domeniul activităţii culturale lohov a declarat unui corespon­
lar a rămas mult în urma r celorlalte P.T.T.R. şi altele din oraşul Deva, au este şi munca cu cartea, serile literare dent al ziarului „Literatura i
laturi ale educaţiei, comuniste. Elevii luat fiinţă" numeroase echipe artistice, etc. Ori, în oraşul Deva, în cadrul Jiznf“, a cărui prim număr a
cunosc formule,'fapte şi ani; date pre­ înainte de concursuri, acestea s-au pre­ instituţiilor şi întreprinderilor rareori apărut la 6 aprilie, că a termi­
cise şi calcule complicate, dar nu sînt gătit cu sîrguinţă şi au dovedit că în se organizează acţiuni cu cartea, deşi nat volumul doi (ultimul) al
în stare să guste, în egală măsură, rîndul oamenilor muncii de* aiifci există condiţii ar fi, dacă aceleaşi organe romanului „Pămînt desţelenit11
frumuseţea utiei melodii sau să" sezise-' artişti talentaţi, că acestora le place sindicale ar depune un interes mai şi intenţionează să-l publice in
ze măiestria artistică cu. care a fost şi-i interesează arta. La concursuri, decsebit. Să nu mai vorbim de colţu­ revista „Neva“, organul Uniu­
pictat un tablou, sculptat un bust, clă- , cu ocazia festivalurilor raionale şi re­ rile roşii, în care, în loc să se desfă­ nii Scriitorilor din R.S.F.S.R.
dit un edificiu arhitectonic.' gionale, brigăzile artistice din Deva şoare acţiuni cultural-artistice, sînt care apare la Leningrad. Pri­
s-au remarcat prin frumuseţea interpre­ transformate în săli de şedinţe. mul volum al acestui roman a
Spre a înlătura această lipsă, colec­ tărilor şi prin bogăţia repertoriilor. fost publicat în 1932.
tivul pedagogic, al şcolii medii nr. 1 Rău este-însă că activitatea culturală, Starea proastă în care a ajuns atît
din. Alba Itllia a hotărît organizarea Trafafive m ilifare
unor serate pentru elevi în care să se în urma concursurilor, în loc să se dez­ soarta echipelor artistice cît şi a sera­
abordeze teme din domeniul diferitelor telor literare, a colţurilor roşii, trebuie irako-iordanian©
arte: muzică, pictură, sculptură, core­ volte, ea a încetat aproape cu desă- grabnic lichidată. Aceasta depinde de
grafie. Pentru început a fost organi­ felul cum organele sindicale din Deva AMMAN (Agerpres). După
zată o serată artistică pe tema „Nico­ vîrşire. De acest lucru se fac vinovate vor şti să-şi întocmească planurile de cum anunţă agenţia France
muncă şi traducerea acestora în fapt, Presse, şeful de stat major al
sorul I. Pîrvan a conferenţiat despre în primul rînd comitetele sindicale de felul cum organele sindicale vor armatei irakiene, generalul Ra­
viaţa şi opera marelui pictor romîn, munci cu oamenii. fie Ares, a sosit la 6 aprilie la
care nu sprijină în permanenţă mişca­ Amman. El a început o serie
NI COD IM DAVID de întrevederi cu conducătorii
rea cultural-artistică, nu se interesează militari iordanieni în probi»
mă unificării armatelor celor
însoţindu-şi expunerea cu proiecţii. In dacă artiştii* amatori au condiţiile nece­ corespondent două ţări în cadrul federaţiei
irakiano-iordaniene. Tratativele
etapele care urmează, vor fi prezentaţi -;ss3«ss:- militare irakiano-iordaniene au
în acelaşi fel Theodor Aman, Ion An- provocat nelinişte în ţările ara­
drcescu, George Enescu, şi se va vorbi Cursuri eu instructorii formaţiilor be deoarece Irakul este membru
al pactului agresiv de la Bag­
de teatrudansuri dad.
——oOo-----
Secţiunea regională de învăţămînt şi de dansuri se urmăreşte de asemenea Luptele din Cuba
cultură a Sfatului popular regional a cunoaşterea şi valorificarea dansului
DIBACE organizat prin @asa de creaţie un curs specific regiunii noastre care este a- HAVANA (Agerpres). Agen­
de 10 zile cu instructorii de teatru şi preciat în toată ţara. Îndrumarea me­ ţiile de presă americane anunţă
Pentru întărirea educaţiei elevilor şi dansuri de la formaţiile de amatori todică este asigurată şi la dansuri că forţele insurgenţilor cubani
pentru a trezi dragostea lor faţă dc arta din regiunea Hunedoara, care vor par­ prin instructori competenţi şi profesori conduse de Fidel Castro au în­
populară, colectivul pedagogic al şcolii de ticipa la cel de al V-lea concurs pc de specialitate. trerupt transporturile feroviare
7 ani din Roşcani a hotărît ca, în ca­ ţară, organizat de Ministerul învăţă­ dintre Havana şi importantul
drul orelor cercului mîinilor îndemîna- mântului şi Gulturii. Se urmăreşte ca într-o perioadă de centru feroviar Camaguay din
tice, elevele, ajutate de părinţi să con­ timp relativ scurtă să fie trecuţi prin- Cuba centrală. Intre oraşele
fecţioneze un costum naţional cu mo­ Instruirea prin cursuri ă instructo-’ tr-o asemenea formă de instruire, or­ Santiago şi Santa Clara a fost
tive populare locale. rilor formaţiilor de amatori este o ganizată ştiinţific, toţi instructorii for­ distrus un pod de cale ferată
metodă ce dă rezultate bune în munca maţiilor de amatori din toate genurile precum şi liniile telegrafice. So­
Astfel, prin contribuţia benevolă a de artă. In felul acesta se poate ga­ cietatea naţională a căilor fe­
părinţilor s-a cumpărat tot materialul de ridicare a nivelului activităţii artis­ ranta promovarea muncii artistice în rate a anunţat ziarele din Ha^
necesar unui costum naţional pentru regiunea noastră care dispune de forţe vana că nu mai răspunde de
lete, iar după aceasta, sub îndrumarea tice. Regizorii amatori capătă noţiunile predarea ziarelor in provinciile
tov. Olivia Tomeştean, mama unei ele­ aflate dincolo de Camaguay.
ve, s-a început munca. de bază despre dezvăluirea conţinutu­ Forţele lui Castro au atacat de
asemenea oraşul Cauto din pro­
lui de idei a unei piese, despre cerin­ vincia Oriente, provocind mai
multe incendii.
Deşi nu-i multă vreme de cînd s-a ţele regiei, mişcării în scenă, trăTrii deosebit de însemnate.
pornit această acţiune, lucrările sînt scenice, tehnicii vorbirii, problemele Socotim că numai o pregătire temei­ Guvernul Batista a anunţat
mult înaintate. Elevele Olivia Morar ritmului, scenografiei, grimei etc. că in cursul zilei de 6 aprilie
şi Ediţia Crişan, lucrează cu multă nică ce va trebui să stea la baza ins­ au avut toc trei ciocniri cu in­
dibăcie fi Icul pentru poale, iar Lctiţia Cursurile la teatru sînt ţinute de re­ tructorilor ne va putea asigura succesul surgenţii. Tnlre timp la Havaţia
Mircea, Letiţia Caba şi Lolica Tomeş­ gizori şi artişti de la Teatrul de stat în cel dc al V-lea concurs al forma­ continuă să fie difuzate mani­
tean executa cusăturile de la cămaşă. din Petroşani şi se pune un marc ac­ ţiilor de amatori din ţară. feste chemînd la lupta împotri­
cent pe lecţiile practice. Prin cursul va lui Batista şi la declararea
SILVIU CERCEA PETRE ARDEU unei greve generale. Un număr
de 11 piloţi din aviaţia comer­
cială cubană, Care se află în
Statele Unite au refuzat, să e-
xecute un, ordin al guvernului
Batistă de a transporta arme
pentru guvern.
NOTA
GOSPODĂRIA AGRICOLA DE STAT DIN ORAŞTIE, CREŞTE Şi li faţa simeni c it ii
ÎNGRAŞĂ ANUAL UN MARE NUMĂR DE PORCI.
vă rog ! doar numele, atîta tot.
IN CLIŞEU: ASPECTE DF. LA ÎNORAŞATORIA DE PORCI A GOS­ Aşa îşi încheie scrisoarea un Ce vă costă ?“ Printre cei care
corespondent al ziarului nostru s-an lăsat influenţaţi de lingu­
PODĂRIEI AGRICOLE DE STAT DIN ORAŞTIE. ....... ' care ne relatează un caz de în­ şirea lui Ion Henegar se nu­
------------------------------------------------------------------ ...¦¦¦---------¦¦¦ călcare a legilor în vigoare. mără Ferencz Sigismund, Ion
Este vorba de Ion ITenegar, con­ n"'op şi David Hotărîş. Aceştia
Din activitatea tine! comisii trolor de sector la C.F.R. Sime- şi-au pus rezoluţia pe cerere cu
ria, care de aproape două luni menţiunea ; se aprobă.
DE ÎM PĂCIUIRE a ocupat o a treia locuinţă în
mod abuziv fără ca nimeni să-l Credem însă că acest „se a-
In luna aceasta se împlineşte un an să admită împăcarea cu partea adversă tragă la răspundere. El şi-a pă­ probă" trebuie să rămină încă
dc cînd, pe lîngă Sfatul popular al ora­ chiar dacă aceasta din urmă o vrea. răsit locuinţa compusă din două in suspensie pentru că din cei
şului Deva — ca de fapt şi pe lîngă 12 membri ai comisiei, mai
Un alt caz de acest tel îl constituie „amabili" în încălcarea legilor,
alături dc Ion ITenegar, s-au
celelalte sfaturi populare raionale şi o- Constantin Adam şi Ion Betea din camere, bucătărie de vară şi găsit numai cei trei amintiţi
mai sus. Restul au refuzat să
rnşeneşli din ţară — a luat fiinţă co­ str. Gălugăreni nr. 89. Şi ei sînt dsşi de iarnă, cămară de alimente facă acest lucru şi pe bună drep-
misia de împăciuire. vizitatori ai comisiei pentru comiterea şi alte dependinţe sub pretextul fate. Fi cunoşteau că legea pre­
unor infracţiuni locative. Nici aceşti că ar avea... cîteva geamuri vede să sc dea aprobare dar
Avînd un permanent sprijin din doi inşi pare.se nu ştiu ce vor. Se crăpate şi a ocupat cu forţa lo­ numai de comun acord cu toţi
partea comitetului executiv al Sfatului reclamă unu! pc altul că unul i-a tăiat cuinţa de unde s-a mutat ingi­ membrii comisiei şi nu indivi­
popular al oraşului Deva (preşedinte celuilalt curentul, că a oprit intrarea nerul Antonie Noja. dual.
Iov. Icn Ilenţiu) comisia dc împăciuire în pod sau că şi-au tăiat o creangă
dc aici a avut în dezbatere, în perioa­ din pomul celuilalt. Citaţi la dezbatere, Fapta este cu atît mai gra­ Ion Henegar care se găseşte
da anului trecut, 252 de cauze, dintre continuă să se bîrfească unul pe ce­ vă cu cît in această „afacere" in faţa celui de-al TIT-lea caz
care un număr de 135 s-au rezolvat lălalt, iar de împăcare nici vorbă. s-au antrenat şi unii membri ai de abuz trebuie determinat să
prin împăcarea părţilor. comisiei de repartizare a locuin­ se mute în vechea sa locuinţă
Pentru motive similare „se afirmă" ţelor C.F.R. — bineînţeles prie­ care este destul de bună şi li­
In acest an s-au dezbătut 64 de re­ (şi nu c cazul) în faţa comisiei de teni de ai lui Ion ITenegar. beră. In locuinţa pe care a o-
clamaţii dintre care la 36 s-a ajuns împăciuire în mod repetat cetăţcnele Şi iată cum. S-a apucat omul cupat-o în mod abuziv să se ta­
la împăcarea părţilor reclamante, 7 Atagdatena Florea şi Ana Schnebel din că aşa c.urn este proiectat o sec­
s-au retras, împăcîndu-se înaintea dez­ str. T. Maiorescu nr. 24. să bată la maşină o cerere că­ ţie a spitalului C.F.R.
baterii, iar 21 nu s-au împăcat. tre comisia de locuinţe. In ea
Pe bună dreptate se poate afirma a cerut să i se aprobe locuinţa Aşa ar fi bine să se proce­
Rezultatele bune obţinute în această că asemenea cetăţeni fac parfe din pe care, de fapt, o şi ocupase deze cu acest tovarăş Henegar
privinţă se datoresc în mare măsură rîndul acelora care nu ştiu ce vor, în mod abuziv. Apoi a pornit si credem că propunerea co­
priceperii, răbdării şi sistemului de a întrucît cu fcată strădania comisiei de respondentului este destul de
trata cu ambele părţi, dc care au dat împăciuire de a aplana prin bună în­ cu cererea la prietenii care fă­ justă. Fa s-ar fi putut rezolva
dovadă membrii comisiei Iov. ion Mă­ ceau parte din comisia aminti­ aşa chiar de la început, dacă
rită,, Elza Lupan, Aurel Dicu şi Mar­ ţelegere conflictele, ei totuşi refuză cu tă peniru a primi aprobarea. organele competente (sectorul
tin Gali. Cu un ton de ploconeală el s-a do clădiri C.F.R., Comisia de
încăpăţînare nejuslificată acest lucru. adresat acestora : „O semnătură locuinţe, cit şi Procuratura raio­
PETRE JURCON'l nală) ar fi acţionat cu mai mul­
tă hotărîre şi nu ar fi ajuns
Deşi pc bună dreptate se pot face pină acolo incit să-şi calce pro­
priile hotărîri. (Nc referim la
aprecieri frumoase despre activitatea Acţiuni ale pionierilor din Vata ordinul de evacuare care s-a
comisiei de împăciuire, totuşi trebuie dat de aproape 2 luni şi nu s-a
executat nici pină în prezent).
arătat că aceasta nu rareori a avut S-au scurs cîteva zile de cînd clo­ căturile şi la dau foc, alţii spoiesc
de întîmpinat serioase greutăţi. Ele sc poţeii primilor ghiocei s au deschis trunchiurile după ce mai întîi le-an Din cele relatate mai sus, or­
referă la anumite persoane recidiviste. timid, vestind sosirea primăverii. Ps- frecat cu perii dc simtă. ganele chemate să plină ordine
în această situaţie, pot şi tre­
Dc exemplu, Jlcna Giura din Deva mînlul reavăir al ogoarelor aşteaptă Pentru pionierii din Vaţa, aceasta buie să tragă concluziile cores­
are o dublă importanţă, sub îndruma­ punzătoare. Sînt datoare să fa­
str. Anton Pan, aproape la fiecare înviorat răsturnarea brazdelor. In sate rea colectivului didactic, prin legarea
lecţiilor teoretice de practică, se reali­ că acest lucru.
două săptămîni apare în faţa comisiei se aude tot mai des zgomotul ascuţirii zează învăţământul politehnic, şi apoi,
această acţiune Io aduce şi o răsplată M. SIMERIANU
de împăciuire, fie ca reclamantă, fie ca fiarelor de plug, huruitul tractoarelor. în bani ce vor fi folosiţi peniru aco­
perirea cheltuielilor necesare excursiei
reclamată. Această cetăţeană pasă­ In iureşul acestui suflu înviorător al proiectate la Scărişoara şi Muntele
Găina.
mite „certată cu lumea" — s-a dove­ primăverii, au intrat voioşi şi pionierii
ELENA VULCAN
dit că nu rareori obişnuieşte să bîr- dc. la şcoala dc 7 ani din Vaţa. In corespondentă
fcască pe unele vecine şi chiar în ca­ tr o livadă ce numără aproape 3.000
zul cînd ca reclamă, martorii audiaţi de pomi, numeroşi pionieri sc întrec
îi dovedesc totuşi vinovăţia ci. Ori peniru a pune în practică cunoştinţele
într-un caz ori în celălalt, deşi îşi căpătate ia lecţiile de ştiinţe naturale,
apără „zeloasă"... cauza, totuşi nu vrea j Organizaţi pe brigăzi, unii adună us­