Page 28 - 1958-04
P. 28
Pag. 4 _ _______________________ D nr m i L SOCIALISMULUI 1030
; g » i y s i -g--w-awi!S-;'VJ¦
Recepţia de la Pekin Noi cazuri
de samavolnicie
Cuvîntareatovarăşului şi violenţă împotriva
algerienilor
Chivu Stoica PARIS 8 (Agerpres). Ziarul l'Hu-
inanit© anunţă noi cazuri de sama
Tovarăşe premier al Consili faţă de principiile coexistenţei volnicie şi violenţă ale poliţiei fran
ului oe Stat, paşnice cu toate ţările, indife ceze împotriva algerienilor care tră
Tovarăşi şi prieteni, rent de orînduirea lor socială, iesc în Franţa.
voinţa noastră comună de a con
La 12martie Ia Saint Anold (Depar
Âş vrea în primul rînd să relev tribui Ia destinderea încordării tamentul Moselle) un grup de jan
deosebita bucurie ce ne-o prileju internaţionale, la rezolvarea prin darmi a pătruns în locuinţa unor al
ieşte zi de zi vizita în ţara dv., mijloace paşnice, prin buna în K. C. Voroşilov va vizita gerieni pentru a face o percheziţie.
Deşi în timpul percheziţiei nu s-a gă
MESAJUL ADRESAT DE N.S. HRUŞCIOVcontactul cu constructorii entu ţelegere a problemelor interna
ziaşti ai Chinei noi. In cursul a- sit nimic, jandarmii i-au maltratat pe
cestei vizite am putut cunoaşte ţionale. Tocmai pentru aceste lui Harold MacMillan ffi. P. Polonă algerieni şi i-au dus la jandarmerie.
multe din realizările importante motive guvernele ţărilor noastre Acolo victimelor li s-a cerut să se p e
ale Chinei populare. Ceea ce a sprijină cu fermitate convocarea MOSCOVA 8 (Agerpres). — ţe, scrie N. S. Hruşciov, intensi MOSCOVA 8 (Agerpres) vizită de prietenie în Republica rieze un document în care se sp'<f/
realizat poporul chinez, în puţi conferinţei Ia nivel înalt, pro TASS anunţă: N. S. Hruşciov, fică cursa înarmărilor, duc la
nii ani care au trecut de la pro pusă de Uniunea Sovietică. Pen preşedintele Consiliului de Mi elaborarea unor noi tipuri tot TASS anunţă : Consiliul de stat Populară Polonă. că vînătăile şi rănile le-ar fi fost? <¦
clamarea Republicii Populare, tru o astfel de întîlnire se pro niştri al U.R.S.S., a adresat lui mai distrugătoare şi ucigătoare
în domeniul transformărilor so nunţă tot mai multe state iubi Harold MacMillan primul minis de arme nucleare şi astfel a- al Republicii Populare Polone K. E. Voroşilov a acceptat bu zale în mod întîmplător. -(
cialiste, în dezvoltarea indus toare de pace, precum şi cer tru al Marii Britanii, un mesaj graveazâ tot mai mult perico l-a invitat pe K. E. Voroşilov, curos această invitaţie şi ur
triei, agriculturii, ştiinţei şi teh curi tot mai largi ale opiniei lul războiului atomic care ame preşedintele Prezidiului Sovietu mează să viziteze Republica ——oOo----- r
nicii stîrneşte admiraţia întregii publice mondiale. Una din cele în care cheamă guvernul Marii ninţă omenirea. Populară Polonă în a doua ju
omeniri iubitoare de pace şi pro mai actuale şi urgente probleme Britanii, precum şi guvernul i.npo.friva înzestrării
ale zilelor noastre, a cărei solu Statelor Unite să adere la mă In mesajul său, N. S. Hruş lui Suprem al U.R.S.S. să facă o mătate a lunii aprilie a.c. Bundeswehrului
gres. Noi vă urăm in numele în ţionare este cerută imperios de sura luată de Uniunea Sovieti ciov aminteşte că în ultimii trei cu arma atomici
tregului popor romîn să cuceriţi marea majoritate a omenirii, că, care de la 31 martie 1958 a ani guvernul sovietic a propus roo:
izbînzi tot mai mari în măreaţa este aceea a încetării experien încetat unilateral experimenta în repetate rînduri guvernelor
operă de transformare a Chinei ţelor cu arma nucleară. Noi sa rea tuturor tipurilor de arme a- Marii Britanii şi Statelor Unite Măsuri pentru dezvoltarea
într-o mare putere industrială lutăm ca pe o mare contribu tomice şi cu hidrogen. ale Americii încetarea experien
socialistă. Ingăduiţi-mi totoda ţie la realizarea acestui obiectiv ţelor cu armele atomică şi cu turismului între U.R.S.S. BERLIN 8 (Agerpres) TASS anun
tă să exprim profunda noastră la înlăturarea primejdiei unui In mesajul care a fost remis hidrogen. Propunerile U.R.S.S. ţă : La 7 aprilie şi-a încheiat lucrările
satisfacţie pentru prilejul de a război atomic, la întărirea pă la 5 aprilie de I. Malik, amba în această problemă prevăd in şi R. P . Romînă în Berlinul occidental conferinţa orga
ne fi mtîlnit cu preşedintele cii, hotărîrea de uriaşă însem sadorul U.R.S.S. în Marea Bri- stituirea unui control internaţio nizaţiei tineretului social-democrat
Mao Tze-dun, cu dv. tovarăşe nătate a Uniunii Sovietice de a tanie, lui Allan Noble, ministrul nal necesar. MOSCOVA 8 (Coresponden La dezvoltarea turismului a „Şoimii". La şedinţa de închidere de
premier, precum şi cu alţi emi înceta în mod unilateral expe de stat pentru Afacerile Exter tul Agerpres). In afară de lo contribuit recenta reducere cu legaţii au adoptat în unanimitate o re
nenţi oameni de stat ai R. P. rienţele cu orice fel de arme a- ne al Angliei, se spune: Dacă Dacă guvernele ţărilor care calităţile care au devenit tradi peste 25 la sută a costului că zoluţie în care se cere să se renunţe la
Chineze. Gu aceeaşi satisfacţie tomice şi cu hidrogen. guvernele ţărilor care dispun în dispun de arma nucleară nu vor ţionale, cuprinzind Moscova, lătorilor pe liniile aeriene inter înzestrarea Bundeswehrului cu arma
constatăm că convorbirile avute prezent de arma nucleară vor răspunde Ia hotărîrea guvernu Kiev, Leningrad, sau localită ne şi externe sovietice. atomică, la instalarea pe tcriloriV1
cu conducătorii Chinei" populare Ţările noastre sprijină cu ho- sprijini această propunere a lui sovietic şi vor prefera să ţile balneoclimaterice din Cri- R. F. (3. de baze pentru racilele şi di
au fost cordiale şi rodnice. A- tărîre lupta anticolonialistă a U.RIS.S. şi la rîndul lor se vor lase lucrurile cum au fost, con- meea şi Caucaz, turiştii romîni Asociaţia de stat „Inturist" depozite de arme nucleare, precum şi
ceste convorbiri au arătat că ţă popoarelor care vor să-şi cuce decide să renunţe la noi experi tinuînd experienţele cu arma a- vor putea anul acesta să vizi organizează călătorii turistice interzicerea zborurilor bombardierelor
rile noastre sînt hotărîte să dez rească sau să-şi consolideze in enţe, problema care frămîntă tomică şi cu hidrogen, declară teze şi oraşul Riga, capitala Es la Bucureşti pentru cei . care americane încărcate cu bombe ato
volte continuu relaţiile de prie dependenţa naţională. profund popoarele întregii lumi N. S. Hruşciov, atunci fireşte toniei sovietice. Anul acesta se doresc să asiste la Festivalul in mice' deasupra teritoriului R. F. Ger
tenie şi colaborare dintre ele. îşi va găsi în sfîrşit rezolvarea că, în interesul asigurării secu introduc şi itinerarii automobi ternaţional al teatrului de pă mane. Reprezentanţii tineretului so
Legăturile trainice multilatera Poporul romîn apreciază în şi astlel se va face un mare pas rităţii sale, Uniunii Sovietice listice Leningrad — Moscova, cial-democrat cer în continuare trata
le, politice, economice, tehnico- mod deosebit politica externă înainte pe calea consolidării pă nu-i va rămîne decît să nu se puşi, ce se va ţine în mai a.c., tive imediate în problema creării în
ştiiriţifice, culturale romîno-chi' iubitoare de pace a R. P. Chi Moscova — Harkov, Kiev — Ki- Europa a unei zone denuclearizate.
neze, constituie o contribuţie la neze, care promovează consec şinău şi eventual mai departe precum şi la Concursul inter
realizarea marilor ţeluri ce ani vent principiile coexistenţei paş spre R. P. Romînă.
mă deopotrivă popoarele noastre nice şi ale colaborării interna naţional de muzică „George E-
— construirea socialismului în ţionale. Cresc necontenit presti
ţările noastre, lărgirea colabo giul şi influenţa în lume a Chi nescu" din septembrie.
rării internaţionale, apărarea nei populare — mare putere
păcii. cii şl întăririi încrederii dintre mai considere legată de obliga
mondială -— şi nici un fel de
Convorbirile avute au vădit state. ţia de a înceta experienţele. Documentele adoptate de cea de-a 17-a sesiune
de asemenea deplina noastră manevre ale cercurilor potriv
unitate de vederi în ce priveş Este cunoscută îngrijorarea Guvernul sovietic, se spune. în
te problemele politice actuale. nice destinderii nu vor putea
Ţările noastre sînt ferm hotărî pe care o manifestă faţă de ex mesaj nu ar dori ca lucrurile Comitetului Executiv al Federaţiei Sindicale Mondiale
diminua rolul tot mai însemnat perimentarea continuă a arme să ia o astfel de întorsătură.
lor atomice şi cu hidrogen opi N. S. Hruşciov îşi exprimă
al ţării dv. în menţinerea şi în
nia publică engleză, care îşi dă speranţa că guvernul Marii Bri BUDAPESTA 8 (Agerpres). lupta împotriva primejdiei unui toarelor de şomaj şi reducerea
tărirea păcii generale. seama de nenorocirile pe care Ie tanii vă adera la iniţiativa Uni TASS anunţă : Ea Budapesta au război atomic. impozitelor, pentru majorarea
poate atrage un război atomic unii Sovietice şi astfel va face tost date publicităţii documente salariilor şi micşorarea zilei de
şi asupra Marii Britanii, dată posibil ca experienţele cu arma le adoptate de cea de a 17-a se In apelul adresat oamenilor lucru fără reducerea salariului.
fiind situaţia ei geografică, se nucleară să înceteze pretutin siune a Comitetului Executiv al muncii din Germania occiden
spune in mesaj. Aceste experien- deni, pentru totdeauna. Federaţiei Sindicale Mondiale, tală, Comitetul Executiv alF.S.M. Comitetul Executiv al F.S.M.
care a avut loc la Budapesta avertizează Împotriva pericolului a adoptat un apel cu prilejul
............ ~ ¦ OO' grav pentru pacea şi securita zilei de 1 Mai în care a chemat
te să-şi dea întreaga contribuţie Ridic paharul pentru marele IN MALTA : între 30 martie şi 2 aprilie. tea popoarelor din Europa şi din pe oamenii muncii — bărbaţi şi
Ia întărirea unităţii lagărului popor chinez şi continua înflo
In rezoluţia gu privire la in întreaga lume, pe care îl pre femei — din toate ţările să
tensificarea luptei popoarelor
Socialist, în frunte cu Uniunea rire a patriei sale, pentru prie Autorităţile engleze acuzate pentru pace şi ou privire la ac zintă hotărîrea parlamentului transforme ziua de I Mai 1958
Sovietică. Unitatea lagărului so tenia veşnică dintre popoarele de instituirea unui regim polifist tualele sarcini comune ale orga R. F. Germane de a înzestra ar în măreaţa zi a unităţii şi lup
cialist constituie chezăşia desfă romîn şi chinez, pentru unita nizaţiilor sindicale, se spune că mata vest-germană cu arma a- tei pentru pace, pentru revendi
şurării cu succes a operei de tea de nezdruncinat a marii fa LONDRA 8 (Agerpres). In misiuni controlate de autorităţi, în perioada care a trecut de la cările lor.
onstrucţie socialistă în ţările milii a ţărilor socialiste pentru tr-o interpelare adresată comi fără a da posibilitate reprezen cel de al. patrulea Congres mon tomică. In faţa acestei primejdii
gr °-l alcătuiesc, reazimul pă triumful cauzei păcii, în sănăta sarului general britanic pentru tanţilor opoziţiei să dezmintă u- dial al sindicatelor se conturea F.S.M. adresează tuturor oame In apelul adresat oamenilor
tea preşedintelui Mao Tze-dun, insula Malta, liderul partidului nele afirmaţii s-au să-şi exprime ză tot mai mult primejdia gra nilor muncii din R. F. Germană muncii şi sindicatelor din întrea
cii şi secur'^tii tuturor popoa a premierului Ciu En-lai, a ce progresist constituţional din punctele de vedere. Strickiand vă a unui război atomio cu care apelul de a lua cele mai hotărî ga lume în sprijinul Congresu
lorlalţi conducători ai poporu Malta, Mabel Strickiand, acuză a ai^tat că autorităţile britanice forjele războinice ameninţă pa te măsuri şi a întreprinde ac lui mondial al popoarelor pen
relor. lui chinez, în sănătatea dv. a autorităţile engleze de a li insti se tem că partidul de opoziţie cea. Cercurile guvernante ale ţiuni pentru a obţine din par tru dezarmare şi coexistenţă
Convorbi,ri,e di,lfre noi au ° ’ tuturor. tuit, cu consimţămintul tacit al din Malta — partidul progre marilor state capitaliste nu vor tea Bundestagului anularea ho- paşnică, Comitetul Executiv al
actualului guvern maltez, un a- să renunţe nici la politica lor târîrii cu privire la înzestrarea F.S.M. a declarat ca Federaţia
giin dit totodafă ataşamentul de devărat regim poliţist în Malta. sist constituţional — ar putea de pe poziţii de forţă, nici la Bundeswehrului cu arma ato Sindicală Mondială se alătură
nezdruncinat al ţări lor noastre Mr.bel Strickiand a arătat în in- războiul rece. Ele continuă cursa mică. întrutotul importantei demons
terpelâv ea sa că libertatea de cîştiga puterea în cazul unor a- înarmărilor. înjghebează şi lăr traţii pentru apărarea păcii —
CuvînitR'?3 'JarâuŞiklUî’ exprimare Jj^rtatea presei şi gesc blocurile militare agresive, In declaraţia cu privire la si
legeri libere in insulă, ceea ce cre-aMi }-e teritoriile altor ţări tuaţia economică şi socială ă Congresului mondial al popoa
Cin En-îai chiar libertatea de îiier A1/ ? I | J —t oamenilor muncii şi dezvoltarea relor pentru dezarmare şi co
ar atrage serioase dificultăţi baze militare şi rampe pentru luptei lor pentru revendicările existenţă paşnică între popoare
Dragă tovarăşe preşedinte le şi a construirii socialismului, refuzate tuturor celor care nu lansarea de rachete prevăzute 9JJ urgente, Comitetul Executiv al — convocat de Consiliul Mon
pentru menţinerea dominaŢigţ^n-. F.S.M. constată că în perioada dial al Păcii între 16 şi 22 iu
care a trecut de la cel de al lie a.c.
g,V2e'asuPra .¦talîef— şi aceas
Chivu Stoica, dragi tovarăşi din Delegaţia guvernamentală a sînt de acord cu politica guver ta explică de ce autorităţile bri focoasfe nucleare. patrulea Gongres mondial al Comitetul Executiv al F.S.M.
delegaţia guvernamentală romî- R. P. Romîne va pleca in curînd nului şi că posturile de radio tanice nu fac nimic pentru a re In rezoluţie se spune că re
nă, dragă tovarăşe amba pentru a vizita provinciile noas de la Valetta transmit numai e- media situaţia actuala. sindicatelor situaţia economică a adoptat de asemenea în ca
sador, tovarăşi şi prieteni. tre din nord-est, iar după aceea centele hotărîri ale parlamentu
va face o vizită prietenească in lui de la Bonn, de a înzestra şi socială a oamenilor muncii drul sesiunii hotărîrea cu privire
De opt zile se află în ţara R. P. 1). Coreeană, şi R. P. forţele armate vest-germane cu
noastră intr-o vizită prieteneas Mongolă. Sîntem ferm convinşi O puternică demonstraţie antibritanică arma atomică, ameninţă direct din ţările capitaliste .s-a înrău la prima Conferinţă sindicală
că delegaţia guvernamentală a că vizitele pe care le veţi între menţinerea păcii în Europa şi în
R. P. Romîne, condusă de tova prinde în aceste două ţări fră întreaga lume şi intensifică în tăţit şi mai mult. mondială a tineretului muncitor,
răşul Chivu Stoica. In acest ţeşti, ca şi vizitele dv. in R. I). cordarea internaţională.
scurt timp, delegaţia a vizitat Vietnam, şi iu ţara noastră vor La 7 aprilie a avut loc in in porta o parte a cheltuielilor bu In fala ofensivei generale a 'are va avea loc la Praga intre
cu entuziasm neobosit citeva din li încununate şi ele de un suc sula Malta o puternică demon getare ale insulei. In continuare, în rezoluţie so monopolurilor capitaliste, se spu 16 şi 22 iulie 1958. Comitetul
oraşele, fabricile, cooperativele ces deplin. Cauza marii noastre straţie antibritanică la care au arată că hotărîrea Sovietului
agricole, locurile pitoreşti şi familii a ţărilor socialiste va în participat peste 5.000 de oameni. Manifestanţii au fost opriţi de Suprem al U.R.S.S. cu privire ne in declaraţie, Comitetul E- 'Executiv al F.S.M. a stabilit: or
monumentele istorice ale ţării flori cu siguranţă din zi în zi Manifestanţii au demonstrat in detaşamente ale infanteriei ma la încetarea unilaterală a expe
noastre. Membrii delegaţiei au şi se va dezvolta şi pe mai de faţa clădirii amiralităţii britani rine britanice. In insulă a fost rienţelor cu arme nucleare re xecutiv al F.S.M. cheamă orga dinea de zi a acestei conferinţe
avut întîlniri cordiale cu oame parte. ce protestind împotriva închi transferat de urgenţă un deta prezintă o nouă acţiune paşni
nii muncii din Pekin şi alte derii unor şantiere navale şi a şament de trupe britanice din că a Uniunii Sovietice care do nizaţiile sindicale să-şi unească şi şi-a exprimai convingerea că
părţi ale ţării noastre. Această Scumpe tovarăşe, Chivu Stoica, vedeşte năzuinţa ei de a salva
activitate prietenească a delega refuzului Marii Britanii de a su Africa de nord. omenirea. Adoptarea unei ase neîntîrziat forţele şi să întărea această măsură, care corespunde
ţiei a lăsat poporului chinez Această vizită a dv. va consti menea hotărîri de către oguver-
impresie adincă şi de neuitat. tui un jalon nou în relaţiile de nele S.U.A. şi Angliei ar permite scă solidaritatea internaţională năzuinţelor tineretului m uncitor
In numele guvernului şi poporu prietenie între ţările noastre, re să se facă un pas hotărîtor în
lui chinez vreap să le mulţumesc laţii ce se dezvoltă pe zi ce domeniul lichidării definitive a pentru intensificarea acţiunilor din întreaga lume, va contri-.^'
încăodată din inimă pentru ma trece. Poporul chinez nu va uita primejdiei unui război atomic.
rea contribuţie pe care au a- niciodată faptul că tocmai în comune ale tuturor oamenilor la întărirea unităţii sale în liJ)
dus-o la cauza întăririi continue momentul cind întregul nostru In faţa gravei primejdii şi a-
a prieteniei frăţeşti dintre cele popor s-a avintat plin de în meninţări pe care o rcpre/inlă muncii împotriva închiderii în ta pentru o viaţă mai bună.
două popoare ale noastre. credere cu paşi hotărîţi şi ener hotărîri le parlamentului R. F.
gie revoluţionară la realizarea Germane. Comitetul Executiv al treprinderilor şi împotriva conce pentru menţinerea păcii şi pen
In ultimele două zile condu principiului „mai mult, mai F.S.M. a decis să organizeze o
bine, mai repede şi mai Is mpotrlva fascismuluSi(6 conferinţă a sindicatelor oame dierilor, pentru majorarea aju tru viitorul său fericit.
cătorii guvernelor celor două economicos”, dv. nc-aţi adus nilor muncii din ţările europe
ţări ale noastre au avut convor mesajul de prietenie frăţească al Ziarul rHumanite despre succesele forţelor ne care să contribuie ia unifi
biri sincere şi cordiale. Pe baza poporului romîn faţă de poporul de stîngs împotriva provocărilor fasciste carea tuturor tortelor lor în
acestor convorbiri, în cursul a-
PARIS 8 (Agerpres). Sub ti au încercat să provoace tulbu .101 10 APRILIE 1958
tlul „Unitate împotriva fascis rări de acest fel, populaţia a
mului", ziarul l.Humanite pu ripostat cu hotărîre bandelor de SPECTACOLE CI NEMATOG R APICE :
blică o serie de ştiri şi reportaje huligani alungîndu-i. In toate ;r
din diferite departamente ale ceste localităţi au avut apoi loc DEVA : Oaia cu cinci picioare : PE- fonia Leningradului; HUNEDOARA:
Franţei ilustrind progresele <en- 1ROŞANI: Luptătorul şi clovnul: Co cinema: „Maxim Gorki" : Mîndrie ; SI
manifestaţii ale tuturor adevăra pilărie în Donbas ; BRAD : O zînă ca-n MBRIA : Ştrengărită : BARU MARE :
1izate in întreaga ţară în lup ţilor republicani, la care au luat poveşti; ILIA: Prea lîrziu; SEBEŞ: Cio-Cio San ; ZLATNA : Fedra ; TE-
ta împotriva provocărilor şi a- cuvintul comunişti, socialişti, Ulisse; ORAŞUL:: Trepte abrupte; IU Ş : Lumea tăcerii ; APOLDU
tentatelor puse la cale de grupu radicali şi membri ai diferitelor HAŢEG: Erupţia; ALBA IULIA: Po 'SUS : Mănăstirea din P a rm a ;
rile de dreapta şi de elemen vestea primei iubiri ; PEbş.LA : Sim- NEA: Căpitanul din Koln.
tele fasciste. Ziarul arată astlel centrale sindicale.
ceste’i după amiezi a fost sem nostru şi încurajarea şi spriji că la numeroase întruniri, mai Campania de semnaturi împotriva SELECTIUN1 DIN PROGRAMUL DE RADIO:
nată declaraţia comună a gu nul său la cauza operei noastre ales la cele organizate de Par
tidul Comunist, grupuri de hu instalării de baze pentru rachete In Franţa Programul 1 : 6,20 Din activitatea tinsul patriei; 15,30 Muzică uşoarîv
vernelor noastre. Atît convorbi de construcţie. ligani fascişti, după toate apa unităţilor agricole cooperatiste; 7,15 17.15 Să învăţăm limba rusă cîntî.nd;
rile, cît şi declaraţia, demon renţele conduşi de elemente pou- PARIS 8 (Agerpres). Ziarele progre Creuse, Loiret, Loir et Cher, Vienne, Album şcolar; 8,00 Materiale din pre 17,30 Arii şi duete din operete ;
strează din plin că guver Tovarăşi şi prieteni, propun siste franceze anunţă noi succese în au avut loc întruniri populare la care să ; 9,00 Muzică din opere; 9,30 Le 18,55 Sfatul medicului: „Dentiţia co
nele ţărilor noastre au pun să ridicăm un pahar pentru prie jadiste sau de alte grupuri de larga campanie inlreprinsă în întrea aproape în unanimitate membrii consi gendele Olimpului; 10,00 Muzică de pilului": 19,05 Cronica ştiinţifică; 19.15
cte de vedere identice asu tenia veşnică şi de nezdruncinat extremă dreaptă organizează ga ţară pentru stringerea de semnă liilor municipale şi-au dat semnăturile estradă; 11,03 Melodii populare romî- Muzică de estradă ; 19,50 Transmisiu
pra problemelor actuale interna dintre poporul chinez şi poporn5 provocări şi incidente in scopul turi pe apelurile împotriva instalării Împotriva înarmării atomice. Numeroşi neşti; 11,30 Traista cu poveşti; 13,05 ne din studio a concertului orchestrei
romîn, pentru marea unitate a intimidării participanţilor. Pro în Franţa a bazelor de rachete tele vorbitori, aparţinînd celor mai dife Din muzica popoarelor; 14,00 Muzică de studio Radio; 21.05 Muzică popu
ţionale importante, asupra întă ţărilor socialiste în frunte cu vocări de acest fel au fost or ghidate. Numai în citeva zile în subur rite grupuri şi partide politice iau cu- uşoară; 15,05 Program de melodii lară romînească ; 22,30 Cărţi şi eroi ;
ririi continue a solidarităţii şi ganizate recent şi la o întrunire biile Parisului au fost strinse peste vîntul subliniind pericolul pe care-l populare; 16,15 Vorbeşte Moscova; 23.15 — 24,00 Concert de noapte.
Uniunea Sovietică, pentru prie 50.000 de semnături iar în diferite locali prezintă construirea de baze atomice 17,25 Ştiinţa învinge-; 19,45 De la co
colaborării ţărilor socialiste şi a a partidului radical la Plbeuf, tăţi din centrul Franţei numărul semnătu şi chemînd la unitatea de acţiune a respondenţii noştri voluntari; 19,55 BULETINE DE ŞTIRI
tenia între popoarele întregii întrunire la care urma să ia cu- rilor reprezintă o proporţie de 70-80 la tuturor oamenilor cinstiţi în lupta îm Noapte bună copii; 21,00 Tribuna Ra
relaţiilor de într-ajutorare din lumi, pentru sănătatea tovarăşi potriva pericolului unui răz.boi atomic. dio; 21,15 Concert de estradă; 23,15 5,00 : 6,00 ; 7,00 ; 11,00 ; 13,00 ; 15,00 ;
lor conducători ai Partidului vîntul fostul prim ministru Men- sută din totalul populaţiei. In nume Melodii populare romîneşti. Programul 17,00; 10,00; 20,00; 22.00; 23,00;
tre ţările noastre. Ca şi poporul Muncitoresc Romîn şi ai guver des France. La Jussy sur Orge, roase localităţi din departamentele II: 14,03 Cu cîntecul şi jocul pe în (programul I), 14,00; 16,00; 18,00,
nului R. P. Romîne în frunte cu la Pre Saint Gervais (în apro 21,00; 23,00 (programul II).
romîn. poporul chinez va con tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-
Dej, I. Gh. Maurer şi Chivu piere ele Paris), la Gompiegnc.şi
tinua să depună eforturi neobo Stoica. în alfe localităţi unde fasciştii
site pentru cauza noastră co
mună, a apărării păcii mondia
Redacţia şi adm inistraţia ziarului slr. 6 M a rlie nr, 9, le le lo u : 133 ISO. laxa piuliţă m iiuinei.ii coulorm aprobării D irecţiunii Generale P .L I.R , nr. 236.320 din 6 noiembrie 1919, - T ip a ru l: Întreprinderea P u lig ra lu a J M a i" - D E V A .
