Page 29 - 1958-04

PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ I
CHEMAREA
C O N S F Ă T U I R I I DE LA C O N S T A N Ţ A
CĂTRE
Membrii gospodăriilor colective, ai întovărăşirilor şi cooperativelor agricole de in comuna Cut din
producţie şi ţăranii muncitori cu gospodării individuale; către lucrătorii din gospodă­ din campania de primă­
riile agricole de stat şi S.M. T., tehnicienii, inginerii şi oamenii de ştiinţă din agricultură plin. Ţăranii muncitori Ion şi Munteanu Iosif, urgenţă ar fi gata în
Dragi tovarăşi,
In zilele de 3 — 6 aprilie 1958 a a-
vut loc la Constanţa — oraşul de re­
şedinţă al primei regiuni în oare în­
treaga ţărănime muncitoare a păşit
pe calea agriculturii socialiste — o
consfătuire pe ţară a ţăranilor şi
lucrătorilor din sectorul socialist al
agriculturii, convoc-atăjţde G.C. al
P.M.R. şi Consiliul de Miniştri, pen­
tru a analiza cum se îndeplinesc sar­
cinile trasate de Congresul al II-lea
al P.M.R. cu privire la transformarea
socialistă a agriculturii şi la creşterea
producţiei agricole şi pentru a dez­
bate măsurile ce trebuie luate în ve­
derea obţinerii de noi progrese în dez­
voltarea agriculturii noastre pe dru­
mul socialismului.
Consfătuirea a ascultat şi a apro­
bat în unanimitate expunerea tovară­
şului Gheorghe Gheorghiu-Dej, anali­
za şi sarcinile pe oare le cuprinde.
In cadrul dezbaterilor au luat cuvîn-
tul preşedinţi de gospodării colective,
de-întovărăşiri şi de cooperative agri­
cole de producţie, brigadieri, ingineri
agronomi, zootehnicieni, oameni de
ştiinţă, care au adus o preţioasă con­ pentru sporirea producţiei agricole ve­ rea socialistă a agriculturii şi ridicarea să valorificăm mai rentabil producţiile
tribuţie la scoaterea la iveală a uria­ getale şi animale.
şelor rezerve de care dispune agri­
cultura noastră pentru sporirea pro­
ducţiei agricole şi la punerea în e-
¦videnţă a marilor perspective ce se
deschid înaintea agriculturii socialiste.
Poporul muncitor, înfăptuind cu a-
vînt politica Partidului Muncitoresc
Romîn, a dat o puternică dezvoltare
industriei socialiste, agriculturii, între­
gii vieţi economice, sociale şi cultu­
rale a ţării, în interesul ridicării ne­
contenite a nivelului de trai al oa­
menilor muncii de la oraşe şi sate.
Realizări de însemnătate deosebită
au fost obţinute în ultimii ani pe tă-
rîmul organizării socialiste a agricul­
turii, în opera de construire a socia­
lismului nu numai la oraşe ci şi la
sate. Pînă în prezent mai mult de un
milion şi jumătate de familii, repre­
zentând aproape jumătate din totalul
familiilor de ţărani muncitori, au por­
nit eu încredere pe calea arătată de
partidul clasei muncitoare, pe calea a-
griculturii socialiste. Gospodăriile agri­
cole colective, întovărăşirile agricole
şi cooperativele agricole de producţie
cuprind astăzi împreună cu sectorul a-
gricol de stat, peste 52 la sută din
întreaga suprafaţă agricolă a ţă­
rii. Faptele au dovedit şi dovedesc
zi cu zi maselor largi ale ţărănimii
muncitoare că unirea lor în gospodă­
rii agricole colective şi în celelalte forme fondul de bază. întovărăşiţi I Urmaţi
de cooperare socialistă este calea făuririi
unei agriculturi înaintate, a introduce­
rii tehnicii şi ştiinţei moderne în a-
gricultură, calea spre realizarea unor
recolte bogate an după an, a ridicării
nivelului de trai material şi cultural.
Consfătuirea ţăranilor şi lucrătorilor
din sectorul socialist a subliniat ma­
rele ajutor pe care ţărănimea munci­
toare l-a primit şi-l primeşte din par­
tea statului, din partea clasei munci­
toare, pentru a trece pe făgaşul so­
cialismului şi a spori producţia agricolă:
statul a investit în fieoare an sume
importante pentru crearea şi înzestra­
rea staţiunilor de maşini şi tractoare,
pentru procurarea soiurilor şi raselor
de înaltă productivitate, pentru pregă­
tirea cadrelor calificate de ingineri şi
mecanizatori.
Masele ţărăneşti care au pornit cu
hotărîre pe calea socialismului repre­
zintă astăzi, sub conducerea partidu­
lui clasei muncitoare, o forţă puter­
nică în lupta pentru construirea unei
vieţi noi, - socialiste, pentru ridicarea
continuă a nivelului de trai al popo­
rului muncitor şi pentru întărirea pu­
terii economice a patriei noastre.
Viaţa de bunăstare, şi cultură a
colhoznicilor sovietici, experienţa bo­
gată a agriculturii sovietice, precum
şi propria experienţă a gospodăriilor
colective fruntaşe din ţara noastră ne
dau noi forţe de a m e r g e înainte cu
toată hotărîrea 'pe drumul agricul­
turii socialiste, pe drumul indicat de
Lenin.
Continuînd activitatea pentru crearea
de noi gospodării- colective şi întovără­
şiri agricole, înaintăm pe frontul con­
strucţiei socialiste la sate pe măsura
dezvoltării mijloacelor de mecanizare
şi asigurării cadrelor dc specialişti ne­
cesare agriculturii socialiste.
Consfătuirea cheamă pe ţăranii mun­
citori din gospodăriile socialist-coope-
Joi 10 ap rilie 1958
ratisfe să pună în mişcare toate for­
ţele şi posibilităţile lor pentru conso­
lidarea şi dezvoltarea economică multi­
laterală a sectorului socialist-coopera-
tist din agricultură.
COLECTIVIŞTI ! întărirea şi dezvol­
tarea economică a gospodăriilor co­
lective este, în prezent, condiţia prin­
cipală a înaintării construcţiei socialiste
la sate. Să facem ca fiecare gospodă­
rie colectivă să devină model de gos­
podărire socialistă, să dezvolte produc­
ţia de cereale — grîu, secară, porumb
şi altele — să dezvolte ferme de vaci
pentru producţia de lapte, crescătorii
de vite mari, de porci, de păsări, să
sporească cantităţile de producţie-mar-
fă vîndută statului pe cale de con­
tractare şi, pe această cale, să ridice
nivelul de viaţă al colectiviştilor, să
demonstreze superioritatea agriculturii
socialiste.
Experienţa gospodăriilor colective
fruntaşe arată calea pe care fiecare
gospodărie colectivă poate şi trebuie
să devină puternică şi bogată, valori-
ficînd imensele posibilităţi pe care le
oferă agricultura socialistă mecanizată
Preocuparea de căpetenie a tuturor
colectiviştilor trebuie să se îndrepte
spre dezvoltarea avutului obştesc, spre
creşterea fondului de bază, care dă
posibilitatea gospodăriei colective să
cumpere animale, să-şi facă plantaţii
de vii şi de pomi, îndiguiri şi altele,
asigurînd consolidarea sa economică
îmbinarea intereselor obşteşti ale gos­
podăriei colective cu interesele indivi­
duale ale colectiviştilor.
Pe lîngă dezvoltarea producţiei de
cereale, mai ales de grîu şi porumb,
organizaţi ferme pentru vaci de lapte,
pentru creşterea şl îngrăşarea porcilor
şi păsărilor, cultivaţi plante tehnice,
legume şl zarzavaturi, viţă de vie, pomi
roditori şi a ltele! Bogăţia gospodăriei
colective şi a colectiviştilor e ste. strîns turii socialiste, pe care au păşit sute
legată de dezvoltarea multilaterală a
producţiei, în special de creşterea ani­
malelor.
MEMBRI AI ÎNTOVĂRĂŞIRILOR
AGRICOLE! Esenţialul în momentul
de faţă pentru întovărăşiri este execu­
tarea în comun a principalelor munci
agricole, cu folosirea cît mai largă a
maşinilor şi tractoarelor statului.
Puterea întovărăşirii, capacitatea ei de
dezvoltare economică în vederea creş­
terii bunăstării a întovărăşiţilor constă
în bunurile procurate în comun şi în
exemplul gospodăriilor colective, întă­
rind întovărăşirile din punct de ve­
dere economic. Cumpăraţi în comun a-
nimale de producţie şi organizaţi fer­
me pentru creşterea şi îngrăşarea ani­
malelor, creaţi ramuri diferite de pro­
ducţie care sporesc producţia globală
agricolă, măresc averea voastră ob­
ştească şi vă aduc însemnate venituri.
Pe măsura consolidării economico-
organizatorice şi a creşterii avutului
obştesc, provenit din munca comună,
se creează condiţiile ca întovărăşirile
agricole şi cooperativele agricole de
producţie să se dezvolte, pe baza con­
vingerii' proprii a membrilor lor, spre
forma superioară de cooperare în pro­
ducţia agricolă, gospodăria agricolă
colectivă.
MUNCITORI, TEHNICIENI ŞI IN­
GINERI DIN GOSPODĂRIILE AGRI­
COLE DE STAT! Consfătuirea vă
cheamă să desfăşuraţi cu însufleţire
munca pentru ridicarea producţiei de
grîu, porumb şi la celelalte culturi ast­
fel ca în scurt timp gospodăriile agri­
cole de stat să devină principalul fur­
nizor al statului în constituirea fon­
dului central de cereale.
Gospodăriile agricole de stat au obli­
gaţia să însămînţeze grîu din soiurile
cele mai productive, rezistente la ger
şi secetă, la boli şi dăunători, rezis­
tente Ia cădere şi scuturare pentru a
putea mecaniza recoltatul fără pierderi
de boabe, să cultive cei mai buni şi
productivi hibrizi dubli de porumb.
Daţi o mare dezvoltare creşterii şi
îngrăşării de animale, pentru a con­
tribui cu mult mai mult la aprovizio­
narea. pophlaţiei din oraşe şi centre
industriale cu carne,. grăsimi, lapte.
MUNCITORI, TEHNICIENI ŞI IN­
GINERI DIN STAŢIUNILE DE MA­
ŞINI ŞI TRACTOARE! Masele largi
ţărăneşti văd în S.M.T.-uri ajutorul
«fV-Tfc- * K -qfe. -tv
4 pagini 20 bani
concret al clasei muncitoare, al statu­
lui democrat-popular, pentru mecani­
zarea şi organizarea mai bună a pro­
ducţiei agricole, pentru obţinerea de
recolte bogate.
Folosiţi la maximum capacitatea trac­
toarelor şi maşinilor agricole pentru
a face faţă nevoilor crescînde de mun­
că mecanizată ale gospodăriilor agri­
cole colective, ale întregului sector so­
cialist ! Executaţi lucrările agricole la
timp şi în bune condiţiuni agroteh­
nice ! Desfăşuraţi larg întrecerea so­
cialistă pentru a realiza un număr spo­
rit de hectare arătură normală pe fie­
care tractor. Printr-o bună îngrijire a
tractoarelor şi maşinilor, luptaţi pentru
micşorarea la strictul necesar a con­
sumului de combustibil şi de piese de
schimb, pentru reducerea simţitoare a
preţului de cost al lucrărilor. Ridîca-
ţi-vă necontenit calificarea profesio­
nală, ca să puteţi folosi din plin mij­
loacele tehnice care vi s-au încredin­
ţat şi să vă îndepliniţi ou pricepere
sarcinile voastre de cinste şi de mare
răspundere, în lupta pentru transforma­
producţiei agricole.
ŢARANI MUNCITORI CU GOSPO­
DARII INDIVIDUALE!
Partidul şi guvernul v-au sprijinit
şi vă vor sprijini şi în viitor, stimulîn- toate eforturile pentru a mări supra­
du-vă să vă munciţi bine pămîntul, să
obţineţi recolte sporite. Dar oricit de
mult sprijin veţi primi din partea sta­
tului, dacă veţi munci mai departe
izolat pe petecele voastre de pămînt
şi nu vă veţi uni în gospodării colec
tive şi întovărăşiri, nu veţi putea, fo­
losi avantajele agrotehnicii înaintate şi
ale mecanizării, nu veţi putea asigura,
pentru voi şi pentru familiile voastre,
o viaţă din ce în ce mai îmbelşugată.
Oalea bunăstării este calea agricul­
de mii de familii de ţărani muncitori,
intrînd în gospodării colective şi în­
tovărăşiri agricole.
Dragi tovarăşi,
Consfătuirea cheamă ţărănimea din
gospodăriile colective, întovărăşiri, pe
muncitorii din gospodăriile agricole de
stat şi staţiunile de maşini şi trac­
toare, pe ingineri, tehnicieni şi oameni
de ştiinţă din agricultură, precum şi
pe ţăranii cu gospodărie individuală
să depună toate eforturile pentru a
spori producţia de cereale şi în primul
rînd producţia de grîu şi porumb, mij­
loc sigur de dezvoltare a tuturor ce­
lorlalte ramuri ale agricullurii şi de
îmbunătăţire a aprovizionării popu­
laţiei cu produse agro-alimentare.
Să mărim suprafeţele cultivate cu
porumb şi să sporim producţia la ha.
prin executarea arăturilor adînci de
toamnă şi îngrăşarea terenurilor cu gu­
noi de grajd, să folosim sămînţă hi­
bridă productivă şi de calitate, să nu
întîrziem cu semănatul şi să prăşim
porumbul ori de cîte ori este nevoie.
Să obţinem recolte bogate de grîu,
folosind numai sămînţă selecţionată din
soiuri productive rezistente la ger şi
secetă, la cădere şi scuturare, să a-
plicăm mai multe îngrăşăminte orga­
nice şi minerale, să combatem bo­
lile, dăunătorii şi buruienile care mic­
şorează producţia, să recoltăm grîul la
timp şi fără pierderi. Să luăm drept
model în activitatea noastră acele gos­
podării agricole de stat şi colective,
care în ultimii ani au obţinut produc­
ţii mari şi constante de 2.000—2.500
kg. grîu la ha. şi de 3—4.000 kg. po­
rumb boabe la hectar, să studiem expe­
rienţa gospodăriilor fruntaşe pentru a
cunoaşte metodele de lucru folosite de
acestea şi a le aplica în practică, po­
trivit cu condiţiile, locale de climă
şi sol.
Să luptăm pentru recolte bogate la
culturile tehnice şî legume în vederea
satisfacerii cerinţelor crescînde ale
populaţiei. O atenţie specială, să dăm
producţiei de sfeclă de zahăr pentru
a asigura cu prisoşjnţă nevoile de con­
sum ale oamenilor muncii, fără ai mai
recurge la , import.
Partidul şi guvernul au pus în faţa
noastră,' a' oamenilor muncii din agri­
cultură, sarcina de mare însemnătate
de a spori simţitor numărul de bo­
vine, porcine şi ovine, de a ajunge
în cîţiva ani la o producţie anuală
de peste 1.300.000 tone carne şi de
a obţine sporuri însemnate la produc­
Succesele revizorilor
ţia de lapte, grăsimi, lînă fină şi
semifină, precum şi alte produse ani­
male.
Pentru a' realiza producţii sporite de
carne şi lapte, trebuie să dezvoltăm
şi să răspîndim cu hotărîre însiloza-
rea porumbului şi folosirea porumbului
însilozat ca hrană de bază a vacilor
de lapte şi a vitelor Ia îngrăşat.
Să învăţăm dm experienţa colhozu­
rilor şi sovhozurilor din Uniunea So­
vietică, unde generalizîndu-se alimen­
taţia vacilor de lapte cu porumb însi­
lozat, s-a dublat în doi-trei ani pro­
ducţia de lapte.
In acelaşi timp avem posibilitatea
je a dubla producţia de furaj verde,
prin cultivarea păşunilor naturale cu
slabă productivitate, precum şi prin fo­
losirea mai raţională a golurilor de
munte, prin utilizarea, cu simţ gospo­
dăresc a tuturor posibilităţilor de spo­
rire a producţiei de furaje.
Un rol hotărîtor pentru îmbunătăţi­
rea aprovizionării populaţiei cu car­
ne şi grăsimi au creşterea şi îngră­
şarea porcilor. Dezvoltarea creşterii şi
îngrăşării porcilor ne dă posibilitatea
bogate de porumb.
VITICULTORI ŞI POMICULTORI !
Ţărani muncitori din regiunile de pod­
gorii şi livezi! Consfătuirea ţăranilor
şi lucrătorilor din sectorul socialist
al agriculturii vă cheamă să depuneţi
faţa viilor şi numărul de pomi fruc­
tiferi. Gospodăriile Agricole socialiste
să înfiinţeze noi plantaţii, în masiv,
în podgoriile unde se produc cele mai
alese vinuri, pe dealuri, pe coline, ca
şi pe terenurile nisipoase, improprii
culturii cerealelor.
Să urmăm exemplul gospodăriilor a-
gricole de stat şi al gospodăriilor co­
lective care obţin producţii mari ¦de
struguri şi de fructe şi să sporim pro­
ducţia de struguri şi de fructe printr-o
îngrijire mai bună a viilor şi livezi­
lor, care constituie un izvor de mare
bogăţie pentru producători şi pentru
ţară.
Este o datorie de onoare pentru toţi
specialiştii şi pepinieriştii viticoli şi
pomicoli să producă în fiecare an ma­
terial săditor dfe calitate şi în cantităţi
sporite, pentru a îndeplini înainte de
termen şi a depăşi planul de dezvol­
tare a patrimoniului viticol şi pomicol.
INGINERI AGRONOMI, ZOOTEH-
N1ŞTI, HORTIVITICOLI, MECANIZA­
TORI, HIDROAMELI ORATORI, ME­
DICI VETERINARI ! Vă chemăm să
puneţi toate cunoştinţele şi întreaga
voastră putere de muncă în. slujba
ridicării producţiei agricole, vegetale şi
animale. Organizaţi şi îndrumaţi pro­
ducţia agricolă pe baza metodelor de
muncă verificate în practică şi a teh­
nicii moderne puse la dispoziţie de sta­
tul democrat-popular, fiţi permanent în
mijlocul ţăranilor muncitori pentru a-i
ajuta să obţină recolte bogate şi can­
tităţi mari de produse animale, gene­
ralizaţi şi sistematizaţi experienţa îna­
intată.
OAMENI DE ŞTIINŢA DIN AGRI­
CULTURA I Legaţi şi mai strîns acti­
vitatea voastră ştiinţifică de nevoile
practicii şi ale .propăşirii agriculturii în război. Salutăm cu entuziasm recenta
ţara noastră, puneţi toată puterea voa­
stră de creaţie în slujba sporirii pro­
ducţiei agricole, dîud agriculturii noi
soiuri de plante şi rase de animale,
noi metode agrotehnice pentru spori­
rea producţiei la hectar şi noi rrtetţde
de hrănire şi îngrijire a animalelor
pentru a le spori productivitatea.
Expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-
Dej şi dezbaterile din consfătuire re­
prezintă pentru toţi oamenii muncii
din agricultură un program de luptă
pentru îndeplinirea sarcinii de uriaşă
răspundere de a spori producţia agri­
colă, a ridica agricultura noastră la
înălţimea cerinţelor puse de dezvolta­
rea industriei socialiste şi de nevoile
de consum ale maselor, de a pune la
îndemîna populaţiei mai . multă pîine,
mai multă carne, mai mult lapte şi
unt, mai multe grăsimi, ouă, lînă, de
a da industriei alimentare, textile şi
de încălţăminte mai multă materie pri­
mă, de a asigura rezervele necesare
de produse agricole, de a spori an de
an disponibilul de produse agricole
vegetale şi animale pentru export.
COLECTIVIŞTI ş i ÎNTOVĂRĂŞIŢI,
ŢĂRANI MUNCITORI CU GOSPODA­
RI! INDIVIDUALE! Partidul şi gu
vernul au dat in ultimii ani o mare
|Cilîţî în cuprinsul ziarului*
Ş — PAGINA FEMEII — (pag. J
0 2-a). {
î — Multe gazete de perete
|i pujinâ activitate — ( pag. 3-a) <
(* — Cooperativizarea agricul- 1
\ furii, calea belşugului şi bună-\
stării — (pag. 3-a)
— Bucuria succesului — (pagA
3-a).
— Iscusitele isprăvi ale prea\
nubililor fraţi Teodot şi Teodor i
[de pe apa Jiului — foileton — ?
(pag. 3-a). i
extindere sistemului de contractări care
a devenit sursa principală a fondu
lui central de produse agricole al sta
tului ce se constituie în interesul co
mun al tuturor oamenilor muncii de
la oraşe şi sate.
Sistemul contractărilor oferă gospo
dăriilor agricole colective, cooperative
lor agricole de producţie, întovărăşi
rilor şi ţăranilor muncitori cu gospodă­
rii individuale posibilitatea valorifică­
rii întregului surplus de produse agro-
alimentare la preţuri avantajoase, sta­
bile, punindu-i la adăpost de oscilaţiile
pieţei, ca şi de tendinţele speculative
ale intermediarilor particulari.
Consfătuirea exprimă deplina sa a-
probare faţă de politica de dezvoltare
a sistemului de' contractări şi consi-,
deră că valorificarea surplusului pe
calea contractărilor în vederea asigu­
rării fondului central al statului, co­
respunzător cu interesele economiei
noastre naţionale şi ale oamenilor mun­
cii de Ia oraşe şi sate, este o îndato­
rire patriotică a fiecărei gospodării co­
lective, a fiecărei întovărăşiri şi a fie­
cărui ţăran muncitor.
Cauza ridicării agriculturii este cau­
za întregului popor muncitor.
Consfătuirea ţăranilor şi lucrătorilor
din sectorul socialist al agriculturii
transmite un salut frăţesc eroicei noa­
stre clase muncitoare, aliatul puternic
şi de nădejde ai ţărănimii muncitoare
Sîntem convinşi că şi de acum îna
inte muncitorii din industria construc
fiilor de maşini ne vor da tractoare
şi maşini agricole din cele mai moder
ne, iar muncitorii din industria chimi­
că — cantităţi sporite de higrâşămin
te, insectofungicide, herbicide, spriji
nindu-ne cu aceeaşi dragoste frăţească
ca şi pînă acum în vederea sporirii
producţiei agricole şi măririi producti
vităţii muncii în agricultură,
Muncind cu hărnicie pentru dezvol­
tarea economiei naţionale, pentru ridi­
carea nivelului lor de trai material şi
cultural, oamenii muncii din patria
noastră preţuiesc pacea şi sînt ferm
holărîţi să contribuie şi pe vi'ior la
apărarea şi consolidarea ei.
Ţărănimea muncitoare, alături de
clasa muncitoare şi de ceilalţi oameni
ai muncii, aprobă şi sprijină potitlca
externă a guvernului R. P. Romîne,
politică de luptă activă pentru pace
şi înţelegere între popoare, pentru în­
tărirea unităţii lagărului socialist în
frunte cu Uniunea Sovietică, pentru dez­
voltarea relaţiilor economice şi cultu­
rale cu toate ţările.
Consfătuirea salută călduros propu­
nerile guvernului Uniunii Sovietice în
vederea destinderii în relaţiile interna­
ţionale şi preîntîmpijjării unui nou
hotărîre a Sovietului Suprem aUU.R.S.S
de a înceta unilateral experienţele cu
arme atomice şi cu hidrogen.
Această hotărîre demonstrează din
plin întregii omeniri voinţa de pace a
puternicului stat socialist — Uniunea
Sovietică — rolul iniţiator pe care-1
are întotdeauna în lupta pentru salva­
rea omenirii de grozăviile unui nou
război.
Dacă şi celelalte puteri care pose­
dă arme atomice — S.U.A şi Anglia
— ar urma exemplul Uniunii Sovie­
tice, s ar înlătura grava primejdie pe
care experienţele atomice o reprezintă
pentru sănătatea oamenilor şi s-ar
aduce un aport de preţ la cauza con
solidarii păcii.
Participanţii la consfătuire îşi ex­
primă convingerea că forţele păcii vor
învinge pe cele ale războiului şi vor
asigura omenirii posibilitatea unei Interviu cu tov. PETRU ZAVOÎANU, şeful sec
munci paşnice, creatoare.
Sub conducerea partidului, alături de
întregul popor muncitor, ţărănimea
muncitoare a obţinut mari realizări, La sedia furnale de la uzina
şi a învins multe greutăţi şi piedici
in drumul spre o viaţă mai bună.. A-
lături de întregul popor muncitor în
frunte cu clasa muncitoare, ţărănimea
muncitoare va merge mereu înainte, pe
drumul arătat de partid — spre vic­
toria deplină a socialismului.
Trăiască alianţa frăţească dintre cla­
sa muncitoare şi ţărănimea muncitoare!
Trăiască Partidul Muncitoresc Ro­
mîn, călăuză încercală a oamenilor
muncii din oraşe şi sate în Itipta pen­
tru bunăstare şi socialism !
Trăiască guvernul Republicii Popu­ iost luate pentru adaptarea şi a- , mat un colectiv restrîns, format
lare Romine!
Trăiască şi înflorească patria noas­ naliştilor iniţiativa m i n e r u l u i _______________ _
tră — Republica Populară Romînă I AAihai Tucaciuc ?
de vagoane
ŞIMERIA (De la subredacţia noastră voluntară) Muncind
.cu însufleţire, colectivul reviziei de vagoane din Simeria a în­
cheiat primul trimestru al anului cu rezultate deosebite în
muncă.
Depăşindu-şi lună de lună sarcinile de plan, revizia de va­
goane din Simeria a reuşit să obţină indicele de 1,16 pe tri­
mestrul I. La parcurs-călători. indicele s-a ridicat la 1,18, iar
la trenuri de marfă, indicele a atins cifra de, 1,29. Ungerea va­
goanelor a fost făcută ia timp depăşindu-se sarcinile cu 27 la
sută. Se poate spune că planul a fost realizat şi depăşit la
toate compartimentele, lucru ce a situat unitatea amintită prin­
tre reviziile de vagoane fruntaşe pe regiune.
La acest succes au contribuit în mod deosebit tov. loan Bă­
lan. Floarea Ioanichie, loan Socaci, Remus Marcu, Vladimir
Gutu, Romulus Spineanu, Florica Szilagi şi alţii.
' M. VELEA
zooz
Cîţiva fruntaşi Ia însămînţări
şi alţii care ar trebui să ie urineze exemplul
ţări se numără, printre • însămînfării la timp a
raionul Sebeş, lucrările alţii, tov. Ion Dogaru, fiecărei culturi, atunci
Dăian Simion, Dicu Va- am putea spune că în-
vară au început din sile, Vlad Ilie, Galată sămînţările din prima
harnici folosesc fiecare care au terminat însă- comuna noastră. Cre­
zi bună de lucru cu sco­ mînţatul culturilor din dem că ţăranii munci­
pul de a însămînţa cul­ urgenţa I-a. tori amintiţi, precum şi
turile la timpul optim. alţii ca ei îşi vor da pî-
In decurs de numai cî- Dar trebuie să arătăm nă la urmă seama că
teva zile s-a reuşit să că în comuna noastră întîrziind însămînţările
sînt unii ţărani munci­ nu fac altceva decît să
se însămînţeze cu grîu tori care n-au ieşit la se păgubească singuri
însămînţat. Printre a- de sute de kilograme de
de primăvară, cu orz şi ceştia se numără Vasi- porumb sau alte boabe
cu ovăz întreaga supra­ lica loan, Vasilica Ilie la fiecare hectar.
faţă destinată acestor şi alţii. Dacă şi ei ar
culturi. fi înţeles însemnătatea # ECATERINA BLAGA
corespondentă
Fruntaşi la însămîn- ----- OQ= ...... ---
IN CLIŞEU, ; noua D e la Consiliul
secţie de desulfu- de Miniştri
rare a Combinatu­ Consiliul de Miniştri a apro­
lui siderurgic Hu­ bat recent o hotărîre cu privire
nedoara, aici se la îmbunătăţirea sistemului de
obţine sulf din gazul de cocs. contractare şi achiziţionare de
Întovărăşiţi! Ingrijess păsări.
semănăturile de toamnă
Hotărîrea prevede o serie de
SIMERIA (de la subredacţia
noastră voluntară). Practica a- măsuri pentru stimularea creşte­
gricolă ne dovedeşte că pentru
a se obţine recolte sporite de rii păsărilor şi producţiei de
grîu este necesar ca semănătu-
rilş de toamnă să primească în­ ouă. y ,
grijirea necesară in cursul pri­
măverii. Cunoscind acest lucru, Producătorii care livrează pă­
membrii întovărăşirii agricole
din Biscaria-Simeria, au îm­ sările pe bază de contract in
prăştiat pînă acum îngrăşămin­
te chimice pe o suprafaţă de 30 lunile septembrie şi octombrie
ha. grîu de toamnă.
primesc preţurile majorate.. La
Cu scopul de a obţine pro­
ducţii sporite la hectar, înto­ imeheierea contractelor Banca
vărăşită din Bisb.aria au schim­
bat sămânţa de porumb pe care agricolă poate acorda credite
o vor însămânţa pe o suprafaţă
de 70 ha., cu sămânţă hibridă. de producţie tuturor producăto­
Schimbul l-au făcut la baza de
recepţie din Câlnn. rilor contractanţi. Unităţile sec­
VALER FLOR1AN torului cooperatist care contrac­
tează păsări pot primi şi credite
' pe termen lung, rambursarea
lor urmind a se face prin livrări
de păsări pe bază de contracte.
Pentru păsările predate pe
bază de contract, unităţile sec­
torului cooperatist mai benefi­
ciază şi de următoarele-sporuri:
Gospodăriile colective şi coope­
rativele agricole de producţie
¦primesc peste preţurile stabilite
o majorare de 1 leu pe kg., iar
întovărăşirile agricole si zooteh­
nice o majorare de 0,50 lei pe
kg. de pasăre predat.
Pentru depăşirea planului de produc
în fiecare zi, pe fiecare schimb
‘ ' ‘ ' i ' r ' r - ' r ~ ' i—»/¦.“»/—»/—•/— — 1/-->/—•'/—>/—>/—>/—>/—>/—*y—‘y—»/—»/—>/~n/—>,—>,—>r ~ - i—>/—
furnale de la uzina „V ictoria" Călări
* --- ''—’ \— t «- /v../«iVJ•. /v__/ , t , {
RĂSPUNS : Surind, după a-
„Victoria11 Călări, a inceput să pariţia iniţiativei minerului Mi-
fie aplicată iniţiativa minerului hai Tucaciuo, de la mina Ani-
Mihai TucaciuG de la mina Ani- noasa, am căutat să studiem din
noasa. Pentru a cunoaşte felul presă, în special din „Drumi.il
in care a fost adoptată şi aplica­ socialismului", felul cum a fost
tă această iniţiativă la specifi­ adaptată şi aplicată această ini­
ţiativă în diferite ramuri de pro­
cul muncii furnaliştilor, măsuri­ ducţie înrudite cu cea a furna­
le luate în acest scop, cît şi re­ lelor, precum şi felul în care se
zultatele obţinute pînă acum, poate ţine o evidenţă concreta a
am adresat cîteva întrebări tov.
Petru Zăvoianu, şeful secţiei rezultatelor obţinute.
Din iniţiativa biroului organi-
^u r n a ^e -
INTREBARE i Ce măsuri au zaţiei de bază P.M.R., s-a for-
plicarea la speciîicul muncii fur- din muncitori fruntaşi, ingineri,
(Continuare în pag. 3-a)