Page 3 - 1958-04

Nr. 1023
O sarcină de partid
Inginerul Ion Ungureanu era mîn=
dru de munca sa. Terminase Institu­
tul şi fusese repartizat să lucreze
la I.onea. Adică aproape de locurile
în care se născuse — lîrigă Jieţ. Fiu
de miner, Ion Ungureanu a visat de
mic copil ziua cînd avea să coboare
în subteran, să scoată şi el la ziuă
cărbunele despre care se vorbea atît
de mult în Valea Jiului. Şi iată că, a-
cum, cobora în subteran ca inginer.
Energic, cu dragoste de muncă,
punînd la inimă tot ce se întîmplă
în subteran, Ungureanu a crescut re­
pede. A primit munci de răspundere
tot mai mari şi, cîştigînd încrederea
minerilor, a cîştigat şi stima comuniş­
tilor din Lonea. A socotit drept una
din cele mai mari sărbători ale vieţii
sale ziua în care organizaţia de par­
tid a sectorului l-a primit în rîndurile
candidaţilor de partid.
Ungureanu a crescut apoi mai de­
parte, a primit sarcini mai grele. Fes­
te tot unde era pus să muncească se
cunoştea imediat mina lui: organizarea
bună a producţiei, întărirea disciplinei,
sporirea productivităţii. De aceea, în
ziua cînd a fost numit şef de gură
de mină, primind astfel sarcina de a
răspunde de munca a trei sectoare,
nimeni nu s-a mirat.
— F. alegerea cea mai potrivită ! a
spus minerii! Ion Conipodi, care în­
văţase în îndelungata sa experienţă,
să prejuiască cum se cuvine nu numai
munca ortacilor săi ci şi capacitatea
şefilor, a tehnicienilor, a oamenilor
chemaţi să conducă şi să organizeze
producţia. Omul ăsta o să aibă un
viitor m are!
Intr-adevăr, toţi cei care lucrau mai
îndeaproape cu Ungureanu îi preziceau
acelaşi viitor: va creşte necontenit,
îşi va desfăşura talentul şi puterea de
muncă, va ocupa funcţii din ce în ce
mai importante. Aceasta este soarta
oamenilor vrednici şi talentaţi, acum,
în ap,ii puterii populare.
...Dar iată că, într-o zi, mulţi din
cei care cunoşteau pe Ion Ungureanu
au rămas uimiţi cînd au aflat o veste
cu ţoiul şi cu totul neaşteptată. Acest
tinăr inginer, care crescuse afît de re­
pede, ajungînd să răspundă de munca
a trei sectoare, primise deodată, pe
neaşteptate, o însărcinare care păru
multora ciudată : fu numit şef de sec­
tor. Deşi i se păstrase vechiul lui sa­
lariu, noua funcţie era, lotuşi, evident,
de mai mică însemnătate.
„Să ştii că o li făcut vreo prostie 1“
spuneau unii. Dar Ungureanu tu văzut
in zilele acelea destul de bine dispus,
vesel şi plin de energie ca-n totdeau­
na. Nu era un om care să treacă ne­
păsător priri viaţă. Dacă era vesel, în­
seamnă că el nu socotea noua lui mun­
că o retrogradare. Atunci, se între­
bau curioşii, ce putea să fie la mij­
loc?
La mijloc erau lucruri cît se poate
de simple. Sectorul IV avea rezultate
Un post U.TJ. do control fără activitate
Este bine cunoscut faptul că postu­
rile U.T.M. de control au un rol deo­
sebit de important în activitatea orga­
nizaţiilor de tineret. Cu ajutorul lor,
organizaţiile U.T.M. generalizează ex­
perienţa dobîndită de tinerii utemişti
fruntaşi, combat atitudinea de delăsare,
indisciplină, tendinţă de chiul, ce se
mai manifestă la unii tineri.
Tocmai în acest scop a fost creat un
post U.T.M. de control şi la staţia
C.F.R. Simeria călători. Numai că a-
cest post, spre deosebire de multe altele,
nu-şi trăieşte cîtuşi de puţin viaţa.
Timpul de cînd aici n-a mai apărut
întreprinderea minieră Bănită
are un rol deosebit de important
în aprovizionarea furnalelor cu
calcar. Necesitatea acestei mate­
rii prime este cunoscută in spe­
cial de către furnalişti, care în
fiecare zi introduc în furnale
cantităţile necesare amestecului
pentru o fontă cît mai bună.
In urmă cu .cîtva timp, Combi­
natul siderurgic din Hunedoara
avea unele neplăceri din cauza
cantităţii reduse de calcar pri­
mit de la Bănită şi mai ales din
cauza granulatei necorespunză­
toare. Deşi cu cîteva luni în ur­
mă la această întreprindere se
lucra cu acelaşi număr de mun­
citori, cu aceleaşi mi jloace şi în
aceleaşi condiţii, existau dificul­
tăţi în îndeplinirea planului de
producţie şi în livrarea unui cal­
car de bună calitate. In scurt
timp însă colectivul întreprinde­
rii Bănită a reuşit să se redre­
seze şi să obfină rezultate îm­
bucurătoare în extracţia produc­
ţiei de calcar. La Bănită, lucră­
rile nu se efectuează în subteran,
aşa cum se întîmplă la minele de
cărbuni. Majoritatea lucrărilor se
desfăşoară în aer liber. Sorti­
mente, unul sin g u r: oalcar. Pro­
cese complicate de producţie nu
există. Artificierii sparg cu aju­
torul exploşivului bucăţi din dea­
lul de calcar, apoi oamenii, cu
ciocanele de mină, le fărâmiţea­
ză pînă la 0,75 cm. Calcarul ast-
fîesatisfăcătoare. Şeful sectorului şi
locţiitorul lui, doi iligineri tilieri, nu
erau în stare să organizeze munca, nu
se bucurau de simpatia minerilor, iar
producţia în sectorul acesta rămînea
în urmă. Cînd organizaţia de partid a
propus ca şef al sectorului să fie nu­
mit Ion Ungureanu unii au protestat:
„Cum o să numiţi un şef de gură
de mină în munCa de şef de sector?
O să se supere. Omul trebuie să aibă
satisfacţie în muncă 1“ Dar comuniş­
tii au socotit că Inginerul Ion Ungu­
reanu n-o să se supere. Nu poate fi
satisfacţie mai mare pentru un co­
munist decât să fie pus în luptă cu
greutăţile cele mai mari.
Şi, înlr-adevăr, inginerul Ion Ungu­
reanu nu s-a supărat. Ştia că lucrurile
la sectorul IV mergeau prost. Ştia că
sectorul IV, unul din cele mai mari
din Lonea, are un cuvînt hotărîtor în
producţia întreprinderii. Şi cînd i s-a
propus să conducă acest sector el a
răspuns simplu, ca un miner adevărat:
— Pentru încredere, vă mulţumesc !
Dar vă rog, totodată, să mă ajutaţi.
Dacă aţi socotit că e necesar ca şe­
ful de gură să vină aici Ia sector a-
tunci să-i daţi tot ajutorul ca să facă
treabă. E m usai!
Ion Ungureanu s-a pus cu nădejde
pe treabă. A luat problemele pe rînd.
S-a ocupat întîi de asigurarea condi­
ţiilor necesare producţiei: transport,
aeraj, aprovizionare. A luat măsuri
energice, de Ia început. A înlocuit pe
tehnicienii înapoiaţi, fără dragoste de
mină. Conducerea a dat ca locţiitor
pe un miner încercat, lancu Nicolae
al lui Mitruf. Şi împreună, tînărul in­
giner şi vechiul miner, alergau toată
ziua prin mină, prin galerii, prin a-
bataje. Vechile galerii, strimte, inco­
mode, cu rezistenţă slabă la presiune,
au dispărut acum din sector. Brigă­
zile de mineri nu se mai plîng de
lipsa goalelor sau a aerului. Şi în­
cetul cu încetul sectorul IV a început
să realizeze planul în mod ritmic.
Intr-o zi, cînd Francisc Gurski, se­
cretarul organizaţiei de partid a sec­
torului, l-a întrebat pe Ion Ungureanu
cum se simte în noua lui muncă, a-
cesta i-a răspuns.
— Naiba ştie! încă nu-s destule
goale. Mă tot lăudaţi de la o vreme.
E drept, pe martie, de pildă, am dat
pînă acum o mie de tone peste plan.
Eu însă nu-s mulţumit. Voi sînteţi
mulţumiţi ?
Gurski i-a strîns mîna tînărului in­
giner :
— Totdeauna trebuie să năzuieşti
spre mai mult. Asta înseamnă să fii
comunist. Şi noi tocmai deaceea, pentru
faptul că eşti veşnic nemulţumit de
ceea ce faci, sîntem mulţumiţi de mun­
ca dumitale. înseamnă că ai înţeles cel
mai important lucru: îmbunătăţirea pro­
ducţiei e pentru noi, comuniştii, în pri­
mul rînd o sarcină de partid.
nici un articol, pozitiv sau negativ,
poate fi măsurat în luni de zile. Co­
lectivul de redacţie al acestui post
U.T.M. este inexistent aşa cum de
fapt este inexistentă, în această direc­
ţie şi activitatea celor 3 birouri ale
organizaţiilor de bază U.T.M. de la
staţia C.F.R. Simeria călători în frun­
te cu secretarii aceslora-tovarăşii Mla-
din, Mitran şi Gogea.
Se pune firesc întrebarea: pînă cînd
atîta delăsare ?
AUR IN VELEA
corespondent
- calcar de pitulaţie
corespunzătoare $iîn cantităţi sporite!
fel spart, se duce cu vagoneţii în
silozuri şi de aici în vagoanele
care-1 transportă. Simplu. Atunci
de ce întreprinderea Bănită nu-
şi putea realiza planul de pro­
ducţie cu cîtva timp în urmă ?
Secretul l-am aflat abia zilele
trecute cînd am stat de vorbă cu
tovarăşii din conducere şi cu oa­
menii care muncesc aici zi de
zi.
Trebuie spus mai întîi Qg pla­
nul de producţie a fost îndepli­
nit în luna februarie în propor­
ţie de 100,06 la sută, iar în mar­
tie, pînă în ziua de 23, cu 102 la
sută. In cursul anului acesta,
conducerea întreprinderii n-a pri­
mit din partea beneficiarilor nici
o reclamaţie în ce priveşte gra­
nulata calcarului. Lucru destul
de îmbucurător. Să lăsăm însă
pe tovarăşii din conducerea în­
treprinderii să-şi spună părerea
despre noul mers al întreprin­
derii. laiă ce ne-a spus tovară­
şul Cornel Bosa, inginerul şef.
— Sînt venit la Bănită de pu­
ţin timp. Cunosc felul cum se
desfăşura munca în trecutul a-
propiat şi cum se desfăşoară a-
DRUMUL SOCIALISMULUI p riT. 3
i S ¦MMdHihrt
Să-I într DECLARAŢIA COMUNA
T v rw a delegaţiei guvernamentale a R. P. Romîne
j Prin luna februarie, cind minerii care l-am cunoscut în Valea fiului ¦ şi delegaţiei guvernamentale a R. D. Vietnam
din brigada condusă de Timofte Spi- Un gen de politeţe, de eleganţă mo- i (Urmare din pag. l-a) Indochina. In legătură cu aceasta ele constată că Comi­
sia internaţională de supraveghere, şi control, prezidată
ridon de la. mina Uricani au aflat rală, pe care n-am întîlnil-o ta alte.
despre iniţiativa lill Tucaciub, au în­ medii unde ar fi fost poale mai fi­ pendenţă naţională şl pentru apărarea păcii. Cele două de india, a depus numeroase eforturi pentru a asigura
ceput să se sfătuiască intre ei, dacă rească dacă ne-am orienta după pre­ părţi susţin lupta de eliberare naţională a poporului executarea acordurilor de la Geneva cu privire la Indo-
pot să îmbrăţişeze şi ei interesan­ judecăţi care astăzi nu mai aii curs. algerian ca şi lupta dusă de popoarele arabe şi popoa­ china şi a contribuit într-o măsură apreciabilă la menţi­
ta şi valoroasa iniţiativă a mineru­ Tînărul brigadier Timofte Spiridon de rele din numeroase alte ţări din Asia şi Africa împotriva nerea păcii în Indochina şi în sud-estul asiatic.
lui de la Aninoasa. La început, con­ pildă, e sfios ca o fată mare, manie, colonialismului şi a ingerinţelor străine. Cele două părţi constată totuşi că acordurile de la
vorbirile au avut loc in mod neor­ ra't, prietenos. Şi atunci am dedus Cele două părţi se pronunţă totodată împotriva ori­ Geneva cu privire la Vietnam sînt încălcate în mod grav.
g a n iza t; la lămpărie, in sala de pon- cum e şi firesc, că munca fie ea cît căror încercări de amestec străin în treburile interne ale Autorităţile din Vietnamul de sud au respins de multe
taj, {n drum spre casă, după schim­ de grea, tui aspreşte caracterul, nu-l ţ Indoneziei şi susţin cu fermitate lupta poporului indone­ ori conferinţa consultativă menită să discute ţinerea de
buri. Cind şeful brigăzii a început face mai rău pe om, ci dimpotrivă J zian şi a guvernului său pentru apărarea suveranităţii alegeri generale libere în vederea reunificării Vietnamu­
să se consulte pe rînd cu fiecare îl înnobilează. Fără îndoială că via- ! naţionale şi integrităţii teritoriale. lui, aşa cum este prevăzut în acordurile de la Geneva ;
schimb în parte, hotărlrea minerilor ţa pe care o duc azi minerii, feriiă J Cele două părţi au constatat că cercurile agresive, în cercurile imperialiste americane uneltesc şă transforme
era ca şi luată. Intre timp, ei îşi de grijii accesul ta bunurile culturii, { ciuda eşecurilor suferite, continuă să se cramponeze do Vietnamul de sud într-o bază militară şi să-l atrâgă în
măsura seră forţele şi posibilităţile. Au cartea de literatură, aparatiţl de ra- J politica „de pe poziţii de forţă". Ele continuă uneltirile, blocul agresiv S.E.A.T.O.
ajuns la concluzia că organizlndu.şl dio, înrturesc fiziqnomia lor morală. ) ingerinţele şi acţiunile lor subversive în mai multe ţări, Delegaţia guvernamentală a Republicii Populare
mai bine munca, ar putea îmbră­ Iată de pildă pe Timofte Spiridon, fiu J refuză să accepte încetarea experienţelor cu arme atomice Romîne apreciază călduros eforturile repetate ale Repu­
ţişa cu succeş iniţiativa. de ţărani săraci din părţile Bacău- ţ şi termonucleare, intensifică acţiunile de întărire a blocu­ blicii Democrate Vietnam în direcţia reunificării paşnice
La una din aceste consfătuiri, şe­ lui, venit cu ctţiva ani în urmă în L rilor lor1t agresive, instalează în anumite ţări din Europa a Vietnamului, sprijină în întregime poziţia guvernului
ful de schimb Năsăleanu Miron, a Valea fiului să cîştige o bucată de j şi Asia rampe pentru lansarea de proiectile cu încărcă­ Republicii Democrate Vietnam, care acţionează pentru ţi­
sp u s: Dacă Tlwaciuc şi-a luat an­ pline ca miner. La început, munca i tură atomică. împotriva acestor uneltiri se ridică însă nerea conferinţei consultative în vederea discutării alege­
gajamentul să dea o tonă în plus s-a părut grea, viaţa de miner dură. tot mai hotărîte popoarele lumii, toate forţele iubitoare de rilor generale libere în toată ţara, ceea ce este în con­
pe post de miner, noi să ne străduim Dar el e dăltuit dintr-un material re­ p ace; ele cer renunţarea ia politica „de pe poziţii de formitate cu spiritul şi cu litera acordurilor de ia Ge­
• să-î intrecem. Să .ne luăm angaja­ zistent, a luptat şi a învins. Astăzi, forţă”, rezolvarea problemelor internaţionale pe calea neva. Delegaţia guvernamentală a Republicii Populare
mentul că vom da 1,200 tone pe posl nici o profesie din lume nu i se păre f tratativelor şi înţelegerii. Romîne susţine propunerile guvernului Republicii Demo­
de miner. mai frumoasă ca cea de miner. ţ In convorbirile ior cele două părţi au acordat o deose­ crate Vietnam formulate în nota din 7 martie 1958 adre­
Propunerea Şefului de schimb a Timofte Spiridon are 28 de ani şi j bită atenţie propunerilor Uniunii Sovietice referitoare la sata autorităţilor din Vietnamul de sud. Poporul romîn
fost primită de toţi ortacii din bri­ la această vîrstă rădăcinile Iui, sînt • convocarea unei conferinţe la cel mai înalt niveL susţine lupta justă a poporului vietnamez pentru reuni-
gadă. Pe vremea aceea, grupa avea adine ancorate în viaţă. Şi-a Interne- - Sprijinind cu hotărîre aceste propuneri părţile apreciază ficarea patriei sale şi îşi exprimă convingerea că această
un randament de 3,800 tone pe post iat o familie, ocupă în blocurile că o astfel de conferinţă va deschide calea pentru regle­ iuptă va fi încununată de succes.
de miner. In urma îmbrăţişării ini­ muncitoreşti din oraşul minerilor de mentarea paşnică a problemelor internaţionale importante
ţiativei, s-a obţinut un randament de la Uricani un apartament conforta­ la ordinea zilei. Cele două părţi şi-au exprimat, de ase­ Delegaţia guvernamentală a Republicii Populare Ro«
menea, acordul în legătură cu convocarea unei conferinţe mîne şi-a exprimat deosebita satisfacţie pentru succesele
5,260 tone pe post. Brigada şi-a de­ bil compus din 2 camere, baie bu­ pregătitoare a miniştrilor de Externe în vederea stabilirii obţinute de poporul vietnamez în opera de construcţie
ordinei de zi şi a componenţei participanţilor la confe­ paşnică şi convingerea fermă că aceste succese vor fi
păşit propriul angajament cu 0,260 cătărie şi dependinţe... rinţa la cei mai înalt nivel. Este însă necesar ca la sta­ , consolidate şi dezvoltate spre binele poporului vietnamez.
bilirea prdinei de zi să fie înlăturate orice probleme care
tone. Aru de mult şi-a cumpărat mobilă nu pot fi de competenţa conferinţei, care ar atinge suve­ Delegaţia guvernamentală a Republicii Populare Ro-
ranitatea şi independenţa altor ţări şi ar constitui un mîne şi delegaţia guvernamentală a Republicii Demo­
W cu 5.400 lei, aparat de radio. amestec în treburile lor interne. crate Vietnam constată cu satisfacţie că convorbirile care
au avut loc între cele două delegaţii constituie o bază
Ascultam pe brigadierul Timoflf La fel ca Timofte Spiridon, mi. IV. Ceie două părţi au avut un schimb de păreri asu­ trainică pentru dezvoltarea din ce în ce mai favorabilă
pra îndeplinirii acordurilor de Ia Geneva cu privire la a colaborării frăţeşti în toate domeniile intre cele două
Spiridon vorbind şi aveam impre­ nerii de azi din Valea Jiului solid î ţări. . 1
Hanoi, 27 martie 1958.
sia că ne cunoaştem de cînd lumea. instalaţi în viaţă, dat şi în stima şi f
Intre noi, parcă se durase o punte atenţia colectivităţii, dau pe zi ee
de înţelegere, de apropiere. Am re­ trece patriei mai mult cărbune.
marcat la mulţi dintre minerii pe 1. B.
• -o-y-*-»- o- -«-«i
I, C. R. A. şi CHIVU STOICA FAM VAN DONG
Primul ministru al Republicii >f
Preşedintele 'lonsjliului de Miniştri
al Republicii Populare Romîne Democrate Vietnam .t
In corespondenţa sosită pe a- lă a plătit locaţie suma de Ce are de spus conducerea
dresa redacţiei am întîlnit o 4.325 lei, e edificator.
scrisoare expediată de tov. Pe­ combinatului vor aştepta. La prima vedere
tru Botău, impiegat de mişcare „Această întreprindere nu vrea se pare că nu există ieşire din
în staţia Cugir. Conţinutul scri­ să înţeleagă că folosirea cît Am participat nu de mult la bării un răspuns afirmativ. In­ impas. Crearea unui nou atelier
sorii ne-a surprins plăcut şi ne­ mai judicioasă a vagoanelor de modern, implică investiţii mari
plăcut totodată. cale ferată este o problemă care conferinţa sindicală pe între­ stalat în hala secţiei construc­ şi timp. Chiar admiţând aceas­
trebuie să preocupe toate condu­ tă ipoteză, ce se va face pînă
Este vorba de sucursala cerile întreprinderilor care folo­ prindere a Combinatului side­ ţii metalice, atelierului respec­ atunci ?
I.C.R.A. din Cugir, unitate pen­ sesc asemenea mijloace de trans-
tru care plata locaţiilor a deve­ rurgic din Hunedoara. La dis­ tiv îi e afectat un spaţiu res- Şi totuşi soluţie există. O
nit o obişnuinţă. Corespondenţa port“. dau muncitorii: să se afecteze
ne informează că, deşi numărul cuţii, al 9-lea sau al 10-ea, nu­ irîns, relativ întunecos. Două atelierului încă 8-10 oameni.
vagoanelor sosite pe adresa Sînt cuvintele cu care tov.
I.C.R.A., sucursala Cugir e mic, Botău încheie scrisoarea şi că­ mi amintesc precis, sp înscrise­ strunguri., cîteva bancuri de lu­ Intenţionînd realizarea de
încă n-a fost caz în care vreun rora ne alăturăm întrutotul. E economii, direcţia generală a
vagon să scape nepenalizat. E- într-adeivăr timpul să înţeleagă se Gheorghe Sulică, şeful de­ cru, dulapuri, şi piese. Cîţiva combinatului a redus nu de
xemplul dat, şi anume, că în ul­ şi sucursala I.C.R.A. Cugir, ne­ mult numărul personalului ate­
timele trei luni această sucursa­ pozitului materii prime al muncitori, cu dălţi pneumatice lierului. Faptul, s-a repercutat
cesitatea utilizării judicioase a în reducerea numărului agrega­
parcului rulant. G.S.H. Printre altele, arăta că în mină, dăltuiau nişte pinioa- telor disponibile, lucru ce a im­
pus închirierea unor macarale
la mecanicul şef, la Atelierul ne. Strungurile bîzîiau nervos şi de la Trustul de utilaj greu.
utilaj greu, de nşai multe luni din cînd în cînd, semiobscuri­ Referindu-se numai la „De-
mag-ui" care lucrează în Peş­
In Editura de stat pentru literatură stau în faţa halei 3 macarale tatea era împrăştiată de flăcă­ ti? Şi pentru care combinatul
politică a apărut: plăteşte lunar 30.000 tei chirie
in timp ce ei n-au cu ce lucra. rile aparatelor de sudură elec­ (indiferent că lucrează sau nu)
„Corespondenţa Preşedintelui Consiliului de Miniştri al URSS şi comparînd această sumă cu
Pînă aici nimic deosebit. M-a trică. cei 10.000 lei, cam cît. ar în­
suma salariile lunare ale. celor
surprins însă replica tov. 11 caut pe tov. Cheran, îl gă­ 10 oameni, noi angajaţi, se
constată că numai economii nu
Schneider — şeful atelierului — sesc şi discuţia se înfiripă. realizează combinatul, prin a-
ceastă politică de economii.
care, după spusele tov. Sulică, „Mai mult decît am spus în Din păcate, „Demag-ull" nu e
singurul agregat închiriat...
cu Preşedinţii S.U.A. şi cu primii-miniştrj' ai Mani Britanii din ar fi zis, întrebat de soarta a- conferinţă ce aş avea de spus ?
timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei" (1941—1945) Se ridică întrebarea.: cu încă
cestor macarale: „să mai aş­ Vezi şi d-ta. Acolo, afară, ma­ 10 oameni atelierul ar putea în­
treţine in bune condiţiuni foaie
tepte, să-şi facă stagiul". caralele cu pricina. Trei... Nu le macaralele? Răspunsul condu­
cerii atelierului, al maiştrilor,
Şi mai mare mi-a fost sur­ putem face nimic. Atelierul e al muncitorilor, e categoric: Da!
Cele două volume ale Cores­ de sub jugul fascist. priza cînd tov. Toma Cheran, încadrat cu 44 oameni, din care Cu 10-12 oameni, într-o lună
pondenţei constituie o contribuţie Primul volum cuprinde docu­ de zile, atelierul, utilaj greu ar
de o deosebită însemnătate pen­ de ia atelierul cu pricina şi-a lăcătuşi, 20. Trebuie să deser­ reda exploatării una din cele
tru înţelegerea cauzelor care au mentele care fac parte din cores­ trei macarale. Salariile s-ar ri­
dus la izbucnirea celui de-al doi­ pondenţa lai I. V. Stalin cu W. început expunerea cu cuvintele: vim întreg combinatul, care are dica ia cel mult 10.000— 12.000
lea război mondial, a elementelor Churchill şi C. Attlee, iar cel de­ lei. „Demag-ul", înghite lunar
care au determinat desfăşurarea al doilea volum — coresponden­ „Bine a spus tov. Schneider. Ma dispersate pe tot terenul cam 30.000 lei. E clar că s-ar reali­
şi rezultatul lui. Ele vin să res­ za economii I
tabilească adevărul istoric cu ţa cu F. Roosevelt şi H. Truman. caratele să mai aştepte, să-şi 19 macarale. Ce să faci ?! Spa­
privire la rolul hotărîtor al U- Ce spune conducerea combi­
Culegerea este însoţită de scurte facă sta g iu l:". Abia pe urmă ţiu după cum vedeţi, nu-i. Dar natului? 7 Ce părere are?!.
niunii Sovietice în salvarea ci­ adnotări cu caracter informativ.
vilizaţiei şi eliberarea popoarelor m-am dumirit. Reieşise din spu­ asia mai treacă-meargă. Lip­ A. J.
Preţul celor două volume este
de 25 lei. sele tov. Cheran că atelierul sesc însă oamenii. înainte, a- CUMSÂNUJOCI DEBUCURI!
respectiv a rămas în urma dez­ telierul era deservit de 53 mun­ o ÎM d CM,
voltării altor secţii din combi­ citori. Acum, după cum am 2300
nat, că nu poate face faţă co­ mai spus, am rămas 44. Puţini. I / PLATA
menzilor. Nu putem face faţă" lO ttR lA
Să aibă oare dreptate ? Situ­ Omul întinse mîna ca spre a SATEASCA’ 4 PE LOC
aţia de la faţa locului dă între- îmbrăţişa întreg atelierul şi
ffilM ifi
continuă: „Şi dotarea. Avem 2
strunguri. Deşi lucrăm într-un
singur schimb, 8 ore adică, li­
Pînă la ora prînzului împreună nul din cele două funcţionează
cu oamenii din echipa sa, dăduse 24 de ore.. Altfel n-am putea
16 vagonete calcar şi avea de face faţă deloc. N-avem timp
cum. Avem unele rezultate bune ducţia stă în- loc. De pildă, în gînd ca pînă la sfîrşitul zilei să nici să le reparăm. Piesele de
cu care ne putem rhîndri. N-am ziua de 18 martie, trebuiau tri­ dea în total 30. N-a uitat să spu­ schimb de asemenea lipsesc.
făcut însă totul. Mai avem mult mise vagoane pentru transpor­ nă că tinerii contribuie şi ei la Am trimis spre frezare cinci pi-
de lucru. Totuşi se poale vorbi tul a 333 tone calcar, dar au îndeplinirea planului. Tineri ca nioane mai acum doi. ani. De
de o nouă orientare în munca fost trimise numai pentru 70 Nicolae Roşu, Puşcaş Gavrilă, curind ne-au sosit înapoi nefre­
noastră. Dacă cu puţin timp în tone. Asemenea exemple se mai Vasile Şchiopu, Gheorghe Stră- zate, iar noi ne chinuim cu dal­
urmă tehnicienii erau subapreci­ pot da încă. ia.
aţi, acum nu se mai întîmplă aşa. inu şl alţii, se achită cu cinste
Căutăm să le cerem concursul Tov. ing. Teodor Buică, şeful de sarcinile de producţie şi ob­ Spre a fi folosite, pinioanele
atunci cînd există unele lucruri serviciului tehnic, a vorbit mai şteşti. uzate ie acoperim cu' sudură şi
care trebuie îndreptate. Am mult despre granulase. pe urmă le dăltuim. Muncă de
luat şi o serie de măsuri tchnico-
organizatorice importante. Cea — După cîte se pare, combi­ Ultimul cu care am discutat sculptor nu alia. Şi durează o
mai eficace s-a dovedit a fi or­ natul este mulţumit de granula-
ganizarea oamenilor pe echipe, ia tia calcarului livrat de noi. Da­ a fost tov. Vasile Jitea, maistru dăltuire din asta şăpiămîni şi
spart calcarul. In felul acesta torită măsurilor luate în ultimul miner, preşedintele comitetului chiar luni."
sînt mult mai interesaţi în mă­ timp, s-a ajuns ca în bună par­
rirea producţiei. O altă măsură a te să fie înlăturată şi această sindical. Intr-adevăr, tov. Cheran avu­
fost introducerea transportului deficientă. Ce măsuri am luat ?
cu două locomotive pînă la va­ S-a stat de vorbă în modul cel — Altfel se lucrează la noi sese dreptate in conferinţă.
mai serios cu pontatorii şi cu
goanele C.F.R. Un rol pozitiv l-a toti muncitorii ca aceştia să în­ chiar şi pe linie sindicală. Pînă Cele trei macarale din faţa a-
ţeleagă bine ce înseamnă granu-
avut şi sistemul îmbunătăţit de latie pentru furnale, iar la siloz la alegerea noilor organe, n-a telierului, trebuie să aştepte, şi
s-au luat măsuri serioase privind
salarizare care a dat un nou existat nici măcar un plan de
imbold muncitorilor noştri. receptionarea. Noi creăm munci­
muncă. Acum, oamenii muncesc
In timp ce ne relata măsurile torilor condiţii tot mai bune de
mai cu tragere de inimă. Ne BOLNAVII 1
luate, tov. Bosa ne-a arătat silo­ lucru şi viată. Chiar zilele aces­ mîndrim cu muncitori ca Gheor­
zurile care erau pline. tea vom pune în funcţiune o ba­ ghe Cric, Constantin Calotă, re- suferinzi de boii carcliovas-i
cepţionarul Viorel Costea şi cu cutare şi endocrine care do-<
—- Intîmpinâm greutăţi din ie, un cămin cultural etc. Pe mulţi alţii.
• resc să se trateze pe eoni)
partea C.F.R.-ului, care nu ne tînărul Alexandru Gheletiuc, se­
Şi tov. Jitea a ţinut să amin­ 'propriu la Băile Borsec, p o t}
trimite vagoane suficiente. Din cretar al organizaţiei U.T.M.,
tească despre faptul că ar trebui * beneficia de cură balneară tot j
această Ccju.ză de multe ori pro­ l-am găsit la loctil.de muncă.
să fie ajutaţi mai mult de C.F.R. >timpul anului. j
cu vagoane.
ţ Staţiunea acordă cazare)
Hotărîrea colectivului de la
: în camere cu 2—3 paturi, ^
întreprinderea minieră Baniţa, de
a da calcar în cantităţi sporite [masă şi tratament in bune)
şi de granulaţie corespunzătoare
condiţiuni. J
> Reţineţi locuri din timp
> adresîndu vă la Direcţia
este îmbucurătoare. Rămîne doar >Staţiunii balneare Borsec,¦
ca ea să fie tradusă în fapt şi >regiunea Autonomă Ma-j
astfel să se ajungă la rezultatele >r ohiarâ. t
cele mai bune.
AJsJ *