Page 30 - 1958-04
P. 30
.2 DRUMUL SOCIA USMULUI Ban«BzaffinacwBffiaagapn 8BSBXZBassBOE&aauiiaB^^ N r 1031
wmmmmnBmKammmmaaa »&SE2SM!fc:52Ei; w.îfcoasrir-.isc'S'zb&bbi.¦xassimmizrqî ¦•x/RŢXT'M.ua
Şezători
ci femeii
Prin grijă comitetului comu
nal'al femeilor din comuna Sîn-
tămăria-Orlea se organizează,
în fiecare joi, şezătoare cu gospo
dinele. Aici, gospodinele vin cu
lucru de mînă în special bro
derii — şi îşi împărtăşesc una
E § P O N § A B IL ^ A c t i v i s t e a l e C r u c i i r o ş ii alteia modelele noi precum şi
modul de executare al acestora.
GRUPEI SINDICALE ZîTele trecute am asistat Ia Un moment impresionant însă Tot în cadrul şezătorii lor se
••3**^»•»•*o*•*•«»• lucrările conferinţei regionale a în timpul lucrărilor a fost prile citesc diferite materiale din zi
4 Pe muncitoarea Ludovica Comunista Ludovica Haţe- ?
iţ Crucii roşii. Aproape 80 la sută juit de înmînarca insignei „Evi are sau revistele „Femeia" şi
Hafegan de la Fabrica de in- gan este şi o bună activistă, din delegaţi erau femei. Numă denţiat în munca de Cruce „Săteanca". Femeile prezintă
0 călţăminte „Ardeleana“ din pe tărim obştesc. Propunerile* rul mare al acestora a dovedit roşie" acordată de Comitetul aici chiar şi unele programe ar
încăodată rolul important pe tistice formate din recitări, dan
6 Alba Iulia am găsit-o in plină făcute de ea, cit şi contribir ? care-1 au femeile în educarea Central al Crucii roşii unui nu suri etc. Acum, i’meile din co
sanitară a oamenilor muncii. muna Sîntămăria-Orlea, pregă
1ţ activitate. Lingă maşina ei de fia adusă la înfrumuseţarea« măr de 24 activişti ai acestei tesc o piesă de teatru şi o suită Pregătirea cadrelor viitoare este o sarcină, pe cît de grea, pe atit de
i rihtuit stăteau aranjate in stivă oraşului şi fabricii au făcut * Conferinţa a apreciat mult nobilă. De aceea, învăţătoarea Irina Radu de la şcoala maghiară din ora
contribuţia adusă în această di organizaţii din regiunea noas şul Hunedoara, se preocupă cu răbdare de pregăiirea elevilor.
$i zeci de fele din piele pentru să-şi ciştige simpatia unanimă î tră. Şi aici, majoritatea care au
încălţăminte, gata să ia dru-
a tovarăşilor de muncă. •
ot mul altor operaţiuni — mai Unele muncitoare ca Teodo- j recţie de femei ca Letiţia Dicu obţinut insigna amintită au de dansuri populare maghiare. In clişeu: tov. Irina Radu la o oră de curs.
de la U. M. Sugir, Elena Vodă fost tot femei. Printre cele dis
4 complicate. Trebuie spus că ra Bădilă, Avaria Man cit şi ? din Combinatul siderurgic Hu tinse se numără tovarăşile Fîr-
- rihtuitul este o muncă foarte maistrul Vasile Bădilă au po-\ nedoara, F.caterina Luca de la vonia Biscaru, Irimie Iuliana,
ţ U.R.U.M. Petroşani, Maria Ui- Magdalena Lazăr, Maria Mari- Realizări din oraşul Orăştie
migăloasă. Totuşi, comunista vestit tuturor muncitorilor bio- j vari din Alba Iulia şi altele. Colecfivisfă
« î
f Ludovica ITaţegan practică a- grafia shueiumată a acestei ?
¦ ceastă meserie de aproape 15 femei. Şi nu întimplător, c u ?
Sub îndrumarea permanentă femei, femeile din oraşul O- şi deputată *
ani. Tot aici a făcut şi uceni- ocazia alegerilor sindicale, in- • In tot timpul lucrărilor, con nescu, Eliza Ordean, Fluvia a comitetului orăşenesc de par răştie au obţii,rut in ultimul
cia. Era pe atunci un ghemo- tregul colectiv i-a încredinţat | timp rezultate îmbucurătoare in
ferinţa regională a Crucii roşii Popa, Ana Enfer şi multe altele. tid si a comitetului orăşenesc de muncă.
toc de om. Umbla de la o ma- comunistei Ludovica Hafegan ţ a pus un accent deosebit pe Victoria Cioran este o femeie har
necesitatea atragerii în munca i mimuli i Astfel, a luat fiinţă un cerc nică şi bună gospodină. In ca.
şină la alta pentru a prinde funcţia de responsabilă a gru- f de Cruce roşie a cît mai multe de citit pe care il frecventează în drul gospodăriei agricole colective
femei. mod regulat un număr de 26 din oraşul Sebeş, a cărei membră
meseria, dar nimeni nu o lua pei sindicale pe secţie. $ gospodine din localitate. Aici, este, a muncit cu mult interes. La
pe lingă prelucrarea de mate toate campaniile agricole ea şi-a
în seamă... ¦^ r
Acum este o muncitoare 4 . »$. »$.• •»» •« ?•**¦•»* m>•
fruntaşă pe secţie. La graficul ?-
întrecerii socialiste, în dreptul J U N CO NCURS „E o doctori dicale. Ea discută cu multă răb riale din reviste, ziare sau bro adus aportul cuvenit, contribuind
dare cu bolnavii şi analizează şuri se ţin şi conferinţe pe dife
numelui ei, săgeata depăşeş-1 e îuf tig â ţă, conştiincioa în mod temeinic cauzele care au rite teme. De pildă, ultima con J astfel la executarea la timp a lu-
produs boala. Acest lucru a con ferinţă „Despre viaţa pe pâ- ţ crări'or necesare. Cele 160 zile rnuii-
te in fiecare zi plafonul plana- T eine sjie să şi modestă, tribuit mult la ridicarea nive mint“ a fost audiată de un ma ! Că pe care le-a efectuat in anul
lului său profesional în cei 11 re număr de femei. Participan [ trecut in cadrul gospodăriei co-
lui de producţie, ajungind pînă ţ preocupată me ani de muncă sanitară. tele au vizionat în continuare şi ţ lective, dovedesc hărnicia cotccti-
un diafilm cu tema „Originea 1 vistei Victoria Cioran Munca de.
l a ° * 120-130 laşD|.n ilniimtjbaătivma acgohmiairtăc.lullliRăisep.unsurile reu de cerinţele Munca sa pe linie de serviciu omului pe pămint“. | pusă i-a fost răsp’ălită din plm.
din ora?l,| A,ba « , s.a date au dovedit că femeile din este îmbinată cu studiul indi J Spiritul de bună gospodină şi
s M . BnhU ea lucra u, execu-, bolnavilor, pe vidual. întotdeauna caută să în La fabrica chimică, femeile ţ hărnicia sa au constituit motivele
.ets , flc ^urînodrauşnul coAnlcbuarsIulia citesc cu re veţe ceea ce aduce nou ştiinţa au prestat de curînd un număr
tul de LudomcaMegan tie cîstiL, r avînd ca te- gularitate publicaţiile femeilor care ii tratează medicală şi să aplice în practi de 480 ore muncă voluntară,
că. .Aceste cunoştinţe le aplică pentru înfrumuseţarea fabricii.
ireproşabilă Acest lucru d y u - j J revistelor „Femeia" din ţara noastră. cu multă răbda cu succes şi în cadrul subfilia Cu această ocazie ele au ame
Opreau.}D o|goz5N r. NCumeleăruml aimabruehe răspunsuri au lei Societăţii ştiinţelor medicale najat rondouri de flori, zone
ne ş, maistrul Vasile Badtlăi . calapodkurente fosftosot xdaamteill—al in ordine — de gos re şi bunăvoin unde a prezentat numeroase re verzi etc. In fruntea acestei ac
ţă “. Aceste cu ferate ştiinţifice. ţiuni s-a situat tov. Elena Dima,
şi tovarăşul Nicolae în limba rornînă cît şi în podinele Viorica Neagu, Elisabe- < ma . care este şi fruntaşă în produc
Pe lingă munca profesională,
ta lonescu, Valeria Gonstanti- - v. doctoriţa Comăniţă, contribuie ţie, obţinînd zilnic o realizare
in mod activ şi la activitatea ce
şeful secţiei tras pe vinte le auzi de la toţi cei care lorlalte organizaţii de masă, ca medie a planului în proporţie
sindicat, femei, etc. Ca respon de 212 la sută.
şi tot colectivul fabricii. . a t î t au fost sau sînt îngrijiţi de tov. sabilă a comisiei de femei pe
spital, se străduieşte să educe Tot la fabrica chimică pentru
Maria Comăniţă, medic la secţia cadrele medii sanitare cît şi fe
educarea tinerelor fete, care lo
nescu, Ecaterina Gomboş, Mar interne a spitalului unificat din meile de serviciu, insuflînd a-
gareta Preda şi Ana Ţîrău. Ele cestora simţul răspunderii per cuiesc în cămin s-au organizat
Sebeş. Aşa o caracterizează şi sonale pentru cauza sănătăţii
6 cercuri de citit.
au fost declarate cîştigătoare conducerea spitalului şi toţi to
ale concursului şi au primit Rezultatele acestei munci nu
varăşii ei de muncă. Dar con
drept premiu diferite lucruri fo au întîrziat să .se arate. Astfel,
ştiinciozitatea faţă de îngrijirea
lositoare în valoare totală de sănătăţii oamenilor este însoţi
1.200 Ici.
tă in munca doctoriţei Maria
ik
Comăniţă şi de modestie.
Este bine ca această iniţiati
vă să fie folosită şi de alte co Punctualitatea în serviciu este
doar o latură a conştiinciozităţii
sale.
mitete de femei întrucît aseme Interesul profesional faţă de
nea concursuri contribuie foarte
mult la ridicarea nivelului lor sănătatea oamenilor muncii se
cultural.
reflectă, şi in modul de întoc
mire a tiselor de observaţii me-
oamenilor muncii. Pentru rezol la acţiunea de înfrumuseţare a 2 pentru care cetăţenii din cirr.um-
fabricii, organizată de comitetul
CU INIMA TINARA varea acestei probleme a iniţiat de femei, aproape 80 la sută J scripţia electorală regională nr 75
din participante au fost din rîn- * au ales-o deputată in sfatul popular
chiar întreceri privind curăţe J regional. Siguranţa alegătorilor că-i
nia in spital, îngrijirea atentă
O analiză medicală cere, pe lîngăo bună calificare şl o atenţie deosebită. • va reprezenta cu cinste în sfatul re-
Aceste calităţi îi sînt proprii şi tova rasei doctor Antoneta Simionescu de In ziua cînd comunista Iulia Fie preocupată de activitatea a bolnavilor, respectarea reţe dul fetelor. De asemenea, în pro •î gional a fost confirmată de fap'e.
la spitalul unificat din Hunedoara. In laborator ea depune mult interes, dînd na Irimie a ieşit la pensie, s-a bibliotecii volante sau de cură telor prescrise de către medici, cesul de producţie se simte a- | Propunerile făcute de alegători, to
dovadă de o înalt ă calificare. adresat tovarăşului Ioan Henţiu, ţenia străzii şi a împrejurimii ridicarea nivelului profesional şi portul tinerelor fete, multe din ii varăşa Victoria Cioran s-a străduit
preşedintele Sfatului popular al caselor, fie ascultînd. inerentele altele. tre ele devenind fruntaşe pe fa | şi se străduieşte să le rezolve.
In clişeu : tov. dr. Antoneta Si mionescu în laborator în timpul lucrului.
oraşului Deva ; cu emoţie şi re şi micile necazuri ale oameni
gret. lor. Pentru fiecare are cîte un W. UHRBţA brică. O-Q-d-G-«-(
Despre nefrita gravidelor — Deşi am mai mult de 60 sfat folositor ; o mînă de spri lllllillllll
Nefrita gravidică (glomcru- poi progresiv. Criza cclamptică de am şi-s bătrînă, totuşi mai jin şi nu rareori cîte o dojană P femei ef de gară
lonefroza gravidică) este o in- poate apărea fie in timpul sar pot fi de folos. Să nu mă uitaţi cînd e cazul.
cînd mai aveţi treburi de făcut
Deseori a fost văzută cu hîr-
flamaţie a rinichilor care apare cinii, fie în timpul naşterii, fie pe la sfat. De fapt voi mai veni leţul în mînă, în fruntea feme
pe aici. Vreau să mai fac, după ilor, pentru a sădi pomi. Nu înainte de revoluţia din au sufletul său, ea era pătrunsă de
la femei în cursul sarcinii. Este după terminarea naşterii. După terminarea liniei ferate
o boală destul de frecventă care In ultima fapă a eclampsiei puterile mele, cîte ceva. mai într-una din zilele trecute, gust, foarte puţine femei vietna cuvintele cunoscutului cînteG al Yen-bay-Iao-cai tînăra Kim a
apare începînd bolnava îşi pier ...Deşi părul îi este argintiu, din iniţiativa şi cu sprijinul ci, meze ar fi crezut că vor putea Uniunii Tineretului Muncitor din fost numită şef de gară la Phu-
de conştinţa pre- purtînd povara celor 64 de ani, pe străzile Mihai Viteazu şi Ti- ajunge să participe la viaţa po Vietnam :
Am u Jj). zintă febră şi tovarăşa Iuliana Irimie a res tu Maiorescu au fost sădiţi lor litică, economică şi socială a ţă „Nu există nimic greu. lang-thuong. De obicei, postul
de şef de gară era rezervat băr
ales la prima apoi urmează pectat întotdeauna cu sfinţenie de pomi decorativi. rii. Părinţii lor le spuneau în tot Singurul lucru de care tre- baţilor. Se întîmpla pentru prima
oară ca o femeie să ocupe acest
sarcină şi la gravidele între 30 moartea. cele spuse de ea cîndva, într-o Şi cîte alte lucruri frumoase deauna: „Treburile publice nu OO OOXX)OOOO OO CO OO-OO OO OO OO OO 0 0 0 0 « o post. Iată pentru ce personalul
dimineaţă, preşedintelui de sfat. n-a mai făcut... sînt pentru femei, al căror loc o8 staţiei nu i-a acordat la început
şi 40 de ani. Evoluţia acestei nefrite este este în bucătărie". toată încrederea cuvenită. A-
Deseori a fost văzută intrind Recent a participat la lucrări |Fem eia în R.D. VietnamS tund cînd ea a expus planul
Boala începe în luna Vl-a de în strînsă legătură cu tratamen la sfatul popular orăşenesc. De le Conferinţei Naţionale a Fe După revoluţia din august pentru primirea trenurilor şi
meilor şi, întoarsă de acolo, s-a 1945, situaţia s-a schimbat ra O§ încărcarea vagoanelor, un vrehi
graviditate printr-un uşor edem tul instituit. fiecare dată se interesa ce mai angajat ca, prin munca ei, să dical. membru al personalului gării a
trebuie făcut prin oraş, ce sar contribuie la realizarea hotărî n OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO CO OO c
(umflarea picioarelor, pleoape întreruperea sarcinii la timp rilor luate acolo. In cursul celor 9 ani de re murmurat: „Nu-i nevoie sâ-mî
cini noi mai sînt în activitatea zistenţă şi al celor trei ani de buie să ne temem este lipsa de spui acestea, le ştiu pe de rost".
lor sau degetelor prin reţinerea este urmată de cele mai dese comisiei de femei. Pleca apoi Ca membră de partid şi ca ¦ reconstrucţie paşnică, femeile stăruinţă". Alţi muncitori spuneau: „Dacă
cu carneţelul în buzunar pe ale cunoscută activistă pe tărîm ob vietnameze au făcut paşi mari o femeie poate deveni şef de
de apă la acest nivel) sau o ori de o vindecare complectă a cărui file erau notate o parte ştesc, nu încape nici o îndoială înainte pe calea progresului. In consecinţă, ea s-a hotărî! gară atunci poate deveni ori
din viitoarele ei preocupări, că tovarăşa Iuliana Irimie, se să devină fruntaşă în noua sa cine". • Dar ea nu s-a descura
creştere în greutate a unei gra leziunii renale. Dintre complica va ţine de angajamentul luat. In prezent, femeile vietname profesie, păstrîndu-şi încrederea jat şi după un timp remareînd
Pe stracţa Mihai Viteazu — ze, se află în întregime la ace în succesul ei final. sîrguinţa ei personalul gării şi a
vide. ţiile de temut ale boli este he unde e deputată în circumscrip PETRU JURCON1 laşi nivel de egalitate cu bărba putut da seama că tînăra Kim-
ţia electorală orăşenească nr. 15, ţii. In Adunarea Naţională a In afară de orele de practică, cra tot atît de capabilă să sc achi
Alteori nefrita gravidică de moragia cerebrală. c mereu în mijlocul femeilor. R. D. Vietnam există 10 femei împreună cu tovarăşii săi mai te de sarcinile sale ca şi oi ice
deputaţi. Şcolile superioare şi-au vîrstnici, ea studia cu grijă, bărbat.
butează prin creşterea tensiunii Tratamentul bolii este preve deschis porţile pentru fetele din diagramele circulaţiei, observa
toate păturile sociale. In pre în amănunt regulile care trebuie Ea acordă o mare atenţi;; asi
arteriale. nit în primul rînd, deoarece în zent, 8.122 femei activează în respectate la plecarea trenuri gurării trecerii fără piedici a
domeniul sanitar, 108 dintre ele lor, precum şi cele privitoare la trenurilor prin această gară.
De obicei, în cursul sarcinii, afară de prevenirea eclampsiei 111,'PHI!¦ fiind medici şi surori medicale. circulaţie în general. După o înainte de sosirea trenului ea
există, mai de grabă o scădere împiedică agravarea leziunilor scurtă perioadă de timp ea a personal iese pe peron spre a se
a tensiunii arteriale îneît cea renale şi evoluţia lor spre scle M O DA In toate ramurile de activita reuşit să se achite cu cinste de convinge dacă acele macazului
mai mică creştere a ei, deasu roză renală. Aceasta impune un te culturală şi tehnică, femeile sarcinile încredinţate. au fost schimbate corect. Noap
pra cifrei de 10-14, trebuie să control periodio al fiecărei gra / sînt de asemenea bine reprezen tea, chiar cînd plouă sau este
constituie un indice de apariţie vide, atît la începutul sarcinii tate şi în prezent există nume Iat-o în camera ei de lucru frig ea îşi continuă aceeaşi ac
a nefritei. cît mai ales în a 2-a jumătate 1. Rochie tinerească dintr-o sto fă subţire. Mineca trei sferturi, fusta roase femei fruntaşe în cele mai din clădirea acoperită cu foi de tivitate minuţioasă. Tînăra Kim
a ei. Acest control impune exa largă. Cordonul lat din piele întregeşte modelul. diferite domenii de activitate. palmieri a unei gări de la mar este foarte atentă şi politicoasă
Alteori, boala debutează prin menul urinei, a tensiunii arteri ginea pădurii Tral-Hut. Tînăra cu călătorii, iar faţă de tovarăşii
albuminurie (prezenţa albumi- ale, cîntărirea bolnavei etc... Se 2. Deux.pieces din stofă de lină subţire. Jacheta încheiată la patru nas ? Kim marca pe diagramă linia ei de muncă are o atitudine co
nei în urină). Deci, nefrita gra- va da o importantă deosebită turi este dreaptă. Fusta are o cută adî ncă la spate. Printre acestea se remarcă pe care aveau s-o urmeze tre legială.
vidică apare în luna Vl-a prin durerilor de cap Gare pot fi ex tînăra Kieu Thi Kim prima fe nurile. Telefonul suna fără în
hipertensiune, albuminurie, iar presia creşterii tensiunii arteria 3. Dcux-pieces din pichet de bumbac. Jacheta încheiată la două rîndurt J meie vietnameză şef de gară. cetare. Dar rămînînd tot timpul In afara orelor de muncă şi
apariţia acestor simptome în pri le, apariţia de albumină în uri ţ de nasturi se îngustează puţin jos. Fusta dreaptă. calmă ea răspundea cu amabi de studiu Kim participă Ia a-
mele luni ale sarcinii pune pro nă, edeme, creşterea în greutate Kieu Thi Kim, în vîrstă de 20 litate la toate întrebările ce i se dunările secţiei locale a Uniunii
blema unei nefrite de altă natu mai mult de 2 kg. în 4 săptă- de ani, a inceput să lucreze în adresau prin telefon, fiind toto
ră şi nu de o nefrită gravidică mîni, impune o seric de măsuri sectorul căilor ferate ca simplu dată foarte atentă ca să m.iche- Tineretului Muncitor. Oriunde
cauzată de sarcină. de tratament în vederea împie salariat feroviaf în gara Hanoi. ze corect linia de încrucişare a
dicării eclamptice şi vindecării Datorită sîrguinţei sale |a învă două trenuri şi dînd instrucţi ar lucra Kim acelaşi lucru se
Pentru prevenirea bolii este bolii de rinichi. unile necesare staţiilor vecine
bine să i se facă periodic, orică ţătură şi eforturilor depuse în aflate de-a lungul liniei ferate. spune despre dînsa: Tînăra Kim
rei gravide, un examen de uri Aceste măsuri constau din muncă ea a fost aleasă să par
nă, să fie ©întărită şi să i se ia repaus absolut la pat, regim a- ticipe la un curs de calificare ; La începerea noii sale activi este un luptător activ care în
tensiunea arterială (tensiunea limentar în care se suprimă sa în urma acestui fapt ea a fost tăţi ea s-a adresat impiegaţilor
sîngelui). rea complect şi lichidele se re numită dispecer pe linia ferată şi şefilor de gară pentru ca prin totdeauna caută să-şi îmbunătă
duc 600-800 cmc. în 24 de ore. Yen-bay-Iao-cai. îndrumările acestora să cîştige
In rare cazuri începutul bolii Se indică cu rezultate bune cura experienţă în muncă. încetul cu ţească munca. Desigur, putem
se face printr-o criză cclamptică de foame şi de sete, emisiunii In faţa noilor sarcini ea era încetul vocea ei plăcută deveni
care se caracterizează prin som foarte îngrijorată : „Voi fi oare cunoscută tuturor celor care o să aşteptăm şi mai mari reali
nolenţă, durere de cap, apoi bol de sînge, medicamente care scad
nava devine agitată şi delirează. tensiunea arterială, sedative ner în stare să duc la bun sfirşit auzeau pe linia telefonică 'din a- zări din partea ei.
Simultan apar contracţii intense, voase etc. Cînd cu tot tratamen aceste sarcini grele" — se în
de obicei Ia întreaga musculatu tul aplicat fenomenele clinice nu treba ea cu nelinişte. Totuşi, în ceste regiuni păduroase. (După „Viet-Nam Bulletin").
ră a corpului. Criza convulsi
vă generalizată durează în me se atenuează se indică întrerupe
die 1/2-1 minut, după care con rea sarcinii. Criza eclamftică se
tracţiile rămîn limitate la cîţi- poate trata numai Ia spital.
,va muşchi, pentru a dispare a- Dr. N. BERIAN