Page 31 - 1958-04

Nr. 1031 DRUMUL SOCIALISMULUI BBttaBaga— Baawap Pag, 3

MBHflHaBBWOSBBaBBMgBaMBBMBWaflBBBBMBI

Multe gazete de perete, PENTRU DEPĂŞIREA PLANULUI B U C U R IA

puţina activitate de producţie în fiecare zi, SUCCESULUI
PE FIECARE SCHIMB
In urina iniţierii de către tratează fapte petrecute anul Prima zi de primăvară. Ulti­ Maistrul Teofil Crişan îl mă­
ziarul nostru a concursului trecut. (Urmare din pag. l-a) în cantităţi mici, num ai pe un cantităţile angajate de fontă mele Sire de zăpadă s-au decla­ sură cu privirea şi adaugă :
schimb în timp de o lună repre­ peste plan. rat neputincioase în faţa razelor
„Pentru cea mai bună gazetă După multă alergătură, iată tehnicieni, secretarul organizaţi­ zintă zeci de tone. de soare. Pînă la toamnă, oa­ — Apoi din partea noastră te
ei de bază U.T.M., .preşedintele ÎNTREBARE : De cînd a în­ menii şi-au trecut o parte din poţi pregăti de drum. Piuliţa
de perete", multe colective ale în sfîrşit o gazetă cu articole comitetului de secţie sindicală şi Ideea de a economisi această ceput să se aplice iniţiativa şi hainele groase în rezervă. La lei dumitale înseamnă pentru noi
dispecerul planificator, care a ela­ fontă a venit de la muncitorii cum s-a extins ea ? au făcut şi ceferiştii simerieui. floare la ureche. Munca pentru
gazetelor de perete din regiu­ la zi. Cîţiva tineri care au tre­ borat un proiect de măsuri ce de la halda de zgură, care vă- De altfel, mecanicii care lucrea­ punerea ei la punct nu repre­
trebuiau luate, pe baza studiu­ zînd că mulţi oameni colectează RĂSPUNS : Iniţiativa lui Mi- ză la temperaturile înalte ale zintă nici 1 Ia sută din efortu­
ne şi-au îmbunătăţit activita­ cut in momentul acela pe acolo, lui făcut, pentru adaptarea şi a- de la haldă această fontă pre- hai Tucaciuc a fost aplicată locomotivelor, au rămas chiar rile pe care noi le-am depus
plicarea la specificul furnalelor dînd-o I.6 .M., au propus găsi­ pentru prima dată la furnalul în salopete. întotdeauna pentru pentru predarea a încă 8 loco­
tea şi au reuşit să oglindească s-au apropiat cu multă aten­ noastre a iniţiativei lui Tuca- rea unei metode de a recupera tineretului, începînd cu data dc ei venirea primăverii înseamnă motive de la 1 martie şi pînă
ciuc. acest metal la furnale. Şi, tine­ 8 martie, iar la furnalul nr. 1 un lucru mare. In această zi toţi în prezent.
cele mai esenţiale probleme .ca­ ţie şi au citit. „Refacerea", ga­ rii de la furnalul tineretului au din ziua de 9 martie. Aceasta, erau bucuroşi. Numai mecanicul
Analizînd posibilităţile brigă­ găsit o metodă de a economisi în urma prelucrărilor făcute pe Vasile Varga nu-şi găsea astîm- Cei care pînă acum ascultase­
re au interesat şi interesează zeta de perete a organizaţiei de zilor de furnalişti şi discutînd acest metal făcînd gropi (ca­ schimburi — încă cu cîteva zile păr. ră povestea piuliţei au trecut la
cu ele aceste posibilităţi, mun­ nale) longitudinale în jghiabu- mai înainte — referitoare la a- locurile lor de muncă. Pe liniile
atit conducerile întreprinderilor bază nr. 5 şi a comitetului sin­ citorii de la furnalul nr. I s-au rile de zgură inferioară. Fonta daptarea şi aplicarea acestei ini­ — Cum chiar la începutul de garare peste 10 locomotive
angajat să dea în fiecare zi, pe fiind mai grea decît zgura se ţiative la specificul furnalelor. sezonului să am un asemenea şi tendere stăteau nemişcate.
cit şi pe muncitori. Credeam că dical de secţie, publică într-un fiecare schimb cîte 500 kg. de depune în aceste gropi (canale) ghinion ! — spunea el tovarăşi­ Printre acestea se afla şi loco­
fontă peste plan, iar cei de la longitudinale de unde, după ră­ Iniţiativa s-a extins în foarte lor săi de muncă. motiva 40.045 a mecanicului Va­
şi despre Atelierele C.F.R. din articol angajamentele în cinstea furnalul nr. 2, al tineretului, cîte cire, este scoasă, curăţită şi se scurt timp la furnalul nr. 1, sile Varga. Dar. cînd oamenii
1.000 kg. de fontă. adună la vagonul cîntar de deoarece rezultatele obţinute la Totuşi nimeni nu înţelegea ce din echipa maistrului Crişan au
Simeria, se poate afirma ace­ lui 1 Mai, ale secţiei mecanic cocs. Introducînd metalul econo­ furnalul nr. 2, încă din prima vroia să spună prin cuvîntu! ghi­ început să roiască în jurul ei,
Aceste rezultate se puteau ob­ misit astfel pe cocsul din oala zi de aplicare, erau excepţiona­ nion. Apoi pentru a satisface acest peisaj mort, porni să se
laşi lucru. Dar nu. Să lăsăm şef, în altul se vorbeşte despre ţine, numai prin aplicarea con­ de cocs, se cîntăreşte şi se re­ le. Intr-adevăr e ceva mai mul­ curiozitatea tovarăşilor săi, în­ trezească (a viaţă în mod trep­
cretă a iniţiativei tinerilor de la introduce în furnal pentru reto­ cepu să povestească acestora. tat. Păfru Irinca monta cuzine­
mai bine faptele să vorbească. importanţa acestei zile etc. Co­ Reşiţa de a economisi metal, pire. tă muncă, dar printr-o bună or­ ţii, Ioan Mttrar făcea verifica­
respectiv do a topi metalul „Ştiţi, că pompa de aer este rea supapelor de siguranţă, Ni-
La Atelierele C.F.R. Simeria, lectivul de aici, (responsabil economisit. Şi la noi, sursa prin­ Acesta este mijlocul cel mai ganizare a muncii brigăzilor, sufletul locomotivei. S-a oprit, colae Ispas lucra de zor la etan-
cipală de a economisi me­ important pe baza căruia fiecare ai terminat şi cu locomotiva. şarea armăturii dc la cazane
nu există o gazetă pe întreprin­ Dorel Vladislav) se străduieşte tal s-a găsit a fi fonta schimb poate da în fiecare zi am reuşit să facem faţă şi ca­ Aşa mi s-a întîmplat şi mie cu iar vopsitorul Ioan Munteanu II
antrenată de zgură, care deşi locomotiva 40.045. Plecasem cu îi aranja locomotivei ultima toa­
dere. Se spune că prin luna fe­ să schimbe articolele la timp şi Ii i litatea muncii furnaliştilor să ea în probă izolată pînă la Să- letă.
i1s J u m s M fâ M vîrşiti. La pornirea din atelier
bruarie s-ar fi luat măsuri să să trateze aspecte variate. Dar... nu sufere. mergea ca ceasul. In Deva însă, Urmă apoi deznodămîntul
“i ÎNTREBARE : Care sînt re­ cînd să pun frîna, mă pomenesc muncii lor — proba. Pe coşul
se construiască una frumoasă. cu o floare nu se face primă­ fără aer. Era cît pe aci să de­ locomotivei îşi făcură apariţia cî­
zultatele obţinute pînă acum ca păşesc şi semnalul. Cobor şi fac teva firicele răzleţe de fum. A-
A trecut însă februarie, a trecut vară. o verificare amănunţită. Cînd poi, din ce în ce mai multe pînă
urmare a aplicării acestei ini­ colo ce să vezi. Filetu! piuliţei
şi martie şi gazeta tot nu a a- Cel mai indicat în a da unele ţiative ? de la pompa de aer dispăruse se transformară într-un sul gros
complect. Să fac apel la bază care începu să se învălătucească
părut. Există însă gazete de pe­ lămuriri în legătură cu activita­ RĂSPUNS: De la începutul îmi era parcă ruşine ! Atunci cu în văzduh. In pînteccfe cazanu­
o bucată de lemn şi cu ajutorul lui aburii căutau să evadeze.
rete la fiecare secţie. Fiecare tea gazetelor de perete de la A- adaptării şi aplicării acestei ini­ unei sîrme am improvizat etan- Mecanicul Vasile Varga împin­
se de maneta comenzii şi le dă­
are cite un colectiv format din telierele principale C.F.R. Si­ ţiative şi pînă Ia sfîrşitul lunii şarea piuliţei. Am pornit din du frîu liber. Aceştia acţionară
nou la drum. Din staţia Cîmpuri asupra pistoanelor şi locomotiva
mai mulţi oameni de nădejde, meria, este tov. Adam Moise, martie s-au obţinut rezultate de­ am remorcat un marfar pînă la se puse în mişcare. Pe faţa mais­
Simeria. Ajuns aici, am dat lo­ trului Crişan şi a ortacilor săi
fiecare cu o anumită activitate. responsabil cu propaganda şi a- osebit de însemnate. comotiva în primirea tov. Cri- se putea citi bucuria succesului.
şan. Acum aştept să văd ce o
La secţia I-a locomotive, sec­ gitaţia în comitetul de partid. Aşa, de pildă, muncitorii ce face cu ea“. I. MANEA

ţie de bază a atelierelor, gazeta — Sperăm că in viitor lucrurile deservesc furnalul nr. 1 au re­

de perete intitulată „Locomo­ să se îndrepte spune el. uşit să dea în fiecare zi, pe fie­

tiva" este aşezată la vedere. Ca Am vrea ca tov. Moise să care schimb 1.129 kg. de fontă,
la orice gazetă, este trecut şi aibă dreptate. Trebuie insă cu­
colectivul de redacţie. iar cei de la furnalul tineretului
noscut faptul că niciodată nu
Şi sub sticlă, articolele. se va duce o activitate bună, 1.24C kg. dc fontă. Şi luna apri­
Majoritatea tratează importanţa dacă colectivele gazetelor de
zilei de 16 februarie. Deci, o perete nu au măcar un plan de lie a fost începută, de asemenea,
gazetă rămasă în urmă.
muncă, dacă oamenii nu sint cu rezultate asemănătoare.
Ca importanţă, după secţia instruiţi la timp şi dacă nu sînt
I- a locomotive ar veni seccţioantrolaţi.
II-a cazangerie. Aici se repară Iar la instruire, să

cazanelc, aici se execută unele li se spună să scrie articole nu

din cele mai importante lucrări numai la anumite sărbători, ci

de reparaţii. Gazeta de perete să scrie mai multe despre mun­

este intitulată „Cazanul". Co-‘ ca şi viaţa oamenilor, a preocu­
Fctivul format din Ioan Cucu­ părilor lor zilnice, despre suc­
ta, responsabil, Vladimir Oprin- cesele şi neajunsurile lor. Nu­
că, Petru Hălălae, Cornel Ar­ mai in felul acesta gazeta îşi
delean şi Simion Florean, mem­ va atinge scopul.
bri, nu se poate lăuda cu ni­
mic in anul acesta. Articolele v. Al.BU

Concursul manierilor şi şcolarilor Is c u s ite le is p r ă v i a le p r e a iu b iţ ilo r fsrtaţi

Zilele trecute au avut loc de transformarea socialistă a a- T eo d o f şi T e o d o r de pe apa JiuluiSatul Pîcllşa din raionul Haţeg are o veche tradiţie culturală. La faza
concursurile artistice ale pionie­
rilor şi şcolarilor. griculturii.
Pentru faza raională a con­
La Tofeşfi . . .
cursului au fost selecţionate ci- raională a concursurilor artistice, din 23 februarie a.c., formaţia de dansuri
Pe scena căminului cultural
din Toteşti, şi-au desfăşurat pro­ teva 'puncte din repertoriul ele­ populare romîneştl din Piclişa s-a clasificat printre fruntaşele pe raion. 30OOOO00-0000-00 OOOO00 00 oo oo OOOOOOOOOOOOO00 00 OOOO00 »
gramul elevii şcolilor elementa­ vilor din Toteşti, Cirneşti şi In clişeu: Echipa de dansuri populare din satul Pîclişa.
re din localitate. Din cintecele celelalte scoli. 8 A fost odată ca niciodată. Au fost ...Şi-au ajuns Teodor şi Teodot, tot el ceea ce se cheamă „anemie", §
prezentate, s-a remarcat due­ SSSÎSSfSfSÎSfiţV 8 urcind in sus pe apa Jiului, tocmai
tul „Car cu boi", interpretat de şi Sa Pur 8 odată — in jos, pe apa Jiului — departe, departe, spre miazănoapte, — Cum te cheamă, fiule ? — l-au g
elevele Maria Lata şi Ileana Va- peste munţi, într-un tîrg lingă care
siu din satul Toteşti, apoi cele 8 un moş şi o babă. Şi aveau doi întrebat felcerii, g
5 dansuri populare pregătite de
profesoara Elvira Sora, de la flăcăi, tare ascultători şi tare iubi­ Teodot t a zisTeodor, gindindS
aceeaşi şcoală. Cu vii aplauze
a fost primită şi piesa „Totul e Elevii şcolilor elementare de tori. Atit de bine se împăcau, încă apa rîului se înnegrea. S-au uitat că o slovă acolo (şi încă cea mai 8
bine, cină se sfirşeşte cu bine", pe raza comunelor Pui şi Riu
in rolurile căreia, pionierii Si- Bărbat au prezentat, in cadrul din leagăn, atit de mult se iubeau, ei în dreapta şi-n stingă şi le-a plă­ din coadă), nu-i mare păcat dacă §
minic Ştefani şi Marin Lata s-au concursului, un bogat şi variat
afirmat ca „artişti" adevăraţi. program. S-au evidenţiat elevii erau nedespărţiţi, Incit bătrînii le-au cut tîrgul acela, care se numea Vul. o să fie schimbată. Şi felcerii i.au
Piesa „Grădină şi florile" a fost Plorea Nistorescu, Elvira Con-
jucată cu multă gingăşie de ele­ droş din satul Hobiţa, in inter­ pus nume cît mai asemănătoare, ca can. Au rămas deci acolo, să caute dat o hîr/ie în care scria că Teodot
vii claselor I— IV din Toteşti. pretarea piesei „Scrisoarea", de
Pionierii şi şcolarii din Cirneşti Lucia Demetrius, dansatorii din să-t lege şi mai tare frăţia cînd vor comorile care, cică, erau ascunse în a lui Butcă ( aşa îi chema de acasă g
s-au afirmat apoi prin cîteva re­ Ohaba Ponor, corul mixt din sa­
citări şi dansurile: „Ţarina" şi tul Ponor cit şi elevii şcolii de t§ n §|Vvj •O-A 0 c fi mari. fundul păminiului. pe cei doi fraţi), poate pleca pentru §
„Ciobănaşul", iar cei din Mă­ 7 ani din Pui care au ]'prezentat >5
lai, cu piesa „Moş Ioan şi ale­ dansuri populare rnmineşti şi fe. # > W Pe unul Lan numit Teodor, iar pe Teodot, cum era voinic, a luat re- atUea zile la hălrinii lui, că tare-i 8
gerile clin trecut", in timp ce e- ale naţionalităţilor conlocuitoa­ &M f‘ «<V:
levii din Piclişa s-au prezentat re, coruri şi o piesă de teatru. fl - celălalt Tcodot. slab si bicisnic, săracul 8
cu recitări şi o scenetă legată Pentru măiestria interpretării Şi au crescut flăcăii, au ajuns 8
repertoriului, s-au clasificat tn fkxV I j b l K m Cînd a văzu1. Tcodot cel adevărat 8
în activitatea economică şi social- ordine elevii şcolilor din Pui, mari şi au rămas la jet de iubitori,
culturală din regiunea noastră, ca de Hobiţa, Ohaba-Ponor, Ponor, hîrtia, mai, mai să se crucească de g
altfel din întreaga ţară, iniţiativa cre­ Fizeşti. şi Galaţ.
atoare a oamenilor muncii, ajutată şi la jel de nedespărţiţi, ca doi buni mirare. Pe urmă a arătat-o firlafilor 8
stimulată de statul nostru democrat- VERA NISTOR
popular, scoate la iveală o sumedenie fraţi ce erau. gumai că, vezi minu- cu care lucra. S-au sucit şi aceia, g
de invenţii, inovaţii, raţionalizări, me­ şi ATANASIE MEDARU
tode şi procedee de lucru care, puse ne> tui ştiu cum se făcea că, în vre­ pede scalele în mlini şl a coborît mirindu-se unde-or fi văzut felceri g
în practică, uşurează efortul fizic al corespondenţi
muncitorilor, măresc productivii»'oa me ce Teodot creştea cît muntele, sub pămlnt, primind numele de nva­ slăbiciune şi bicisnicie la alita na- o
muncii şi contribuie la reducerea pre­
ţului de cost al produselor. Ca o ur­ Teodor rămăsese slăbuţ, firav, ca o gonetar", Jar Teodor cel firav, care milă de om. Dar, socotind că felcc- §
mare imediată a acestui fapt este a-
bundenţa de bunuri alimentare şi de domniţă. Dar pe cei doi, asta nti-i era, pare-se, mai învăţat ca frăţi- rii ştiu ei pe senuic ce fac şi c-o 8

larg consum, precum şi creşterea ne­ împiedica să trăiască, mai departe, ne-su, a ajuns un fel de şef peste fi avind Tcodot vreo surpătură sau Ş
contenită a nivelului de trai al oame­
nilor muncii din oraşele şi satele re­ ca fraţii... o seamă de fîrtaţi, care-l ziceau lui vreo vătămălură pe dinăuntru, i-au g
giunii şi de pe întreg cuprinsul patri­
ei. Consumul de mărfuri industriale Şi an crescut astfel, Teodor şi „inginer". dat omului nostru drumul, ba încă g
(pînzeturi, stofe, încălţăminte, confec­
ţii şi tricotaje de tot felul etc.), pre­ La concursurile artistice ale căminelor culturale din raionul Haţeg Teodot, în linişte pe lingă casa pă­ Şi-an stat ei cît an stat tn tîrgul şi banii ce i.ar fi luat pentru vre- g
cum şi consumul de produse alimen­ s-au afirmat şi alte echipe de dansuri populare.
tare (carne, ulei, grăsimi, zahăr etc). rintească, pînă ce într-o zi, an ho- acela, pînă ce lai Teodot i s-a făcut mea muncită i-au dat pe deasupra .. 8
au crescut considerabil atît la oraşe In clişeu: Formaţia de dansuri populare roinîneşti şi maghiare din satul
cit şi la sate. Nălat. tărlt să plece în lume, să-şi caute dor de 'casă. Dar cum să plece, că Iar ci şi-au văzut mai departe de 8

Pen u a satisface din belşug ce­ norocul. . şi-ar fi rîs fîrtaţii ceilalţi de dtnsul, treabă. ®
rinţele mereu crescînde ale oamenilor
muncii, în faţa agriculturii stă sar­ oo oooooooo oooooo oo oo oo oo oo oo oo o o oA sau s.ar fi lepădat chiar de tovărăşia S-a întors Teodot peste o săptă- g
cina sporirii necontenite a producţiei
agricole, a lărgirii suprafeţelor desti­ lui dacă l-ar fi văzut că se ţine dc mină, aducînd tui jrăţîne-su brînză 8
nate producerii de legume şi zarza­
vaturi, a extinderii culturii plantelor Şirul exemplelor de acest fel este plimbări, cînd ei dădeau în brinci şi ţuică bâlrînească, ba mai rămi- 8
tehnice: floarea-soarelui, sfeclă de za­ foarte lung iar posibilităţile noastre muncind. Şi s-a dus Teodot cel voi­
hăr, tutun, in, cînepă ele., a măririi Cooperativizarea agriculturii de a produce mai multă pîine, mai 8 nic la Teodor cel în vă ţa t: nîndu-i ceva din cele aduse şi pen- 8
şeptelului de animale şi îmbunătăţirea mult lapte, mai multă carne, mai mul­ 8
raselor acestora. te grăsimi, mai multă materie prima 8 — Măi frate-min! — i-a zis Tu tru vinzare în tîrg, spre desfătarea °
pentru industria bunurilor de larg 8
Pentru realizarea acestei importante consum, sînt nenumărate. Exemplele si cîştigul lui. g
sarcini statul a venit în ajutorul dovedesc cu prisosinţă superioritatea
ţărănimii muncitoare, punîndu-i la dis­ calea belşugului şi bunăstării muncii în comun, dovedesc necesita­ 8 ai minte mai multă / Sfătuicştc-mă cum ...Asemenea iscusite isprăvi au%
poziţie mijloacele necesare. Bunăoară, tea trecerii de la agricultura rudimen­
producţia de îngrăşăminte chimice tară, parcelată, la o agricultură socia­ 8 să fac să plec netutburat, că ţi.oi mai făcut cei doi prea iubitori fe- 8
sporeşte de la an la an şi în curînd listă. Din toate acestea putem trage
vom ajunge Ia situaţia ca industria 8 aduce şi ţie, cînd m-oi întoarce, ceva ciori ai bălanului Buică, pină ce nu %
.chimică a tării noastre să satisfacă pe concluzia că posibilităţile de a pro­ 8
deplin nevoile interne cu îngrăşăminte şi tehnica înaintată, gospodăriile co­ vacă furajată, faţă de 1,200 litri cît duce mai mult, de a cîştiga şi de a 8 de-ale gurii şi dc-ale gîtlefului de la se şiie cine, şi care, a dai în vileag |
chimice. La dispoziţia ţărănimii mun­ lective din regiune au reuşit să obţină este producţia medie de lapte pe cap (răi mai bine trebuie căutate în agri­ 8 ăi bătrîni. tărăşenia. Şi atunci lare s-au mîniai g
citoare sînt puse de către stat tractoa­ în anul 1957 un spor de 324 kg. grîu de vacă pe regiune. Puse în condiţii cultura socialistă, în aplicarea metode­
re şi diferite alte utilaje agricole din la ha. şi 316 kg. porumb la ha. faţă asemănătoare cu cele din gospodăria lor agrotehnice avansate, în introdu­ 8 Şi s-a gîndit ce s-a gîndit Teo­ minerii, şi odată cu ei şi felcerii din g
cele mai moderne tipuri, care înlocu­ de sectorul individual. Raportînd a- colectivă din Miercurea, vacile din re­ cerea tehnicii noi în agricultură, în acel tîrg al Vulcanului. Iar Teodot g
iesc munca rudimentară, de slabă ca­ ceste plusuri de recoltă la întreaga giunea noastră ar putea da anual un generalizarea experienţei pozitive etc. 8 dor — şi pe urmă a sp u s:
litate a zeci de mii de animale şi bra­ suprafaţă cultivată cu grîu şi porumb plus de peste 45 milioane litri lapte,
ţe de lucru. In acest fel animalele anual în regiunea noastră, vom putea ceea ce este echivalent cu 1.800.000 De aceea organele şi organizaţiile de 8 —- Stai tu şi aşleaptă-mă, că vin şi Teodor s-au minunai foarte, in- 8
pot fi destinate exclusiv producţiei de vedea că, lucrînd în condiţiile agri­ kg. unt, sau 9.000.000 kg. brînză tele­ partid, sfaturile populare, organizaţiile
carne şi lapte, iar un număr însemnat culturii socialiste, pe suprafeţe întinse, mea. U.T.M. şi celelalte organizaţii obşteşti 8 îndată. irebîndu-se cum nu le e ruşine unor 8
de braţe de muncă pot fi economisite am putea cîştiga în fiecare an un spor din regiune trebuie să intensifice mun­
şi întrebuinţate în producţia din dife­ minim de peste 8.400 vagoane grîu şi Gospodăria colectivă din Cîlnic, ra­ ca politică de masă în vederea coope­ 8 Şi s-a dus deci Teodor ta un mai oameni în toată firea, ca minerii, si 8
rite ramuri anexe. Tot cu scopul de a porumb, adică un tren lung, cam cît ionul Sebeş, cultivînd în anul 1957 o rativizării agriculturii. Un factor ho- 8 mare peste felcerii tirgului, care a- unor bărbaţi atit de înţelepţi, ca fel- g
se spori producţia agricolă se achi­ ar fi distanţa între Deva şi Teiuş. suprafaţă de 6 ha. cu tutun (suprafaţă tărîtor în convingerea ţărănimii mun­ cerii, să facă aiîta gălăgie şi să-şi g
ziţionează din import şi se produc în ce reprezintă 1,73 la sută din supra­ citoare de a păşi pe calea transformă­ OO vea puterea să dea dezlegare la ho.
ţară pe* scară din ce în ce mai largă Gospodăria colectivă din Pricaz, ra­ faţa totală a gospodăriei) a obţinut rii socialiste a agriculturii îl consti-
seminţe din soiurile de plante care ionul Orăştie, cultivînd în anul 1957 un venit de 74.000 lei. Dacă gospodă­ luie întărirea economică şi organiza­ 8 dină celor bolnavi. Şi cum era el fi­ tulbure minţite din pricina unei scir- g
în condiţiile pedo-climatice din ţara porumb hidrid a obţinut o producţie riile colective existente în regiunea 8 rav şi bolnăvicios, cum l-an văzul be de slove — şi încă şi aceea aşe. $
noastră dau producţii mari la ha. In medie la ha. de 4.900 kg. boabe, ceea noastră ar cultiva numai 2 la sută din torică a unităţilor socialist-cooperatist 8
ramura zootehnică au luat fiinţă pri­ sn afaţa agricolă cu tulun ar obţine agricole existente, prin ajutarea lor 8 felcerii şi cum l-au pipăit oleacă, zată drept la coada unui nume, ca 8
mele centre de însătninţări artificiale ce întrece cu peste 3.000 kg. boabe la să-şi îndeplinească planurile de pro­ 8 an şi hoiărît să-l sloboadă acasă,
şi combaterea sterilităţii la vaci, s-a ha. producţiile medii ce se obţin la un venit de 3.075.000 lei, ceea ce re­ ducţie şi bugetele de venituri şi chel­ 8 pentru hodină şi tămăduire, avind atîtea nume de om t 8
stimulat cointeresarea materială a ţără­ culturile din soiurile locale. Dacă am prezintă 30 la sută din veniturile bă­ tuieli din anul încurs. Posibilităţi
nimii în sporirea producţiei agricole cultiva porumb hidrid numai pe ju­ neşti obţinute de gospodăriile colective pentru a se realiza acest lucru există o 1. P. 8
prin fixarea de preţuri avantajoase şi mătate din suprafaţa destinată acestei în anul 1957. şi se poate afirma cu tărie că stă în
sigure la produsele vegetale şi anima­ puterea colectiviştilor şi întovărăşirilor 8
le achiziţionate de către stat etc. plante în regiunea Hunedoara, am ob­ In urma însămînţărilor artificiale la noştri, a cadrelor de ingineri şi tehni­ OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO00 00 00 00 00 OO00 OO00 OO00 OOO00 00 8
ţine un plus de recoltă de 105.000 tone vaci, numărul vacilor sterpe a scăzut
Folosind judicios aceste mijloace anual, cantitate cu care s-ar putea în comuna Teiuş de la 30 la sulă la BOLNAVII SUFERINZI (UB.TGMSA XB
gospodăriile colective şi întovărăşirile, creşte şi îngrăşa în fiecare an un nu­ 20 la sută, ceea ce înseamnă un nu­ DE REUMATISM SI AFEC­
precum şi o parte din ţărănimea cu măr de 210.000 porci Ia greutatea de ŢIUNI GINECOLOGICE, <N CAPI SC NAAl POT IUA
gospodărie individuală din regiunea 100 kg. fiecare. măr de 10 viţei în plus la fiecare sută CARE DORESC SĂ SE TRA
de vaci. In viitorul apropiat vom a- TEZE PE CONT PROPRIU N jr s*
Acordînd o aienţie deosebită dez­ vea toate condiţiile să extindem în­ LA
---- V
BĂILE OCNA SIBIULUI
PR EM II
pnt beneficia de cură hainea-,
răi, începînd de la 1. ianua­ SUPWMCNTARC
rie 1958, tot timpul anului.
UV,
Staţiunea acordă : cazare <
in pavilionul central ( came- OBSKCTE
re cu 2 şi 3 paturi), masăi
şi tratament in condiiiuni

noastră au reuşit să obţină în ultimii voltării fermei de vaci şi îngrijirii a- tr-un număr care reprezintă 70 la sută cieni şi a celorlalţi lucrători din agri­ bune. au. i
ani o serie de rezultate îmbucurătoare cestora, introducînd un sistem de fu­ din satele regiunii noastre metoda în- cultură, să facă din gospodăriile colec­ Locurile pot fi reţinute din
asupra cărora ne vom opri mai pe rajare raţională şi scutind vacile de sămînfărilor artificiale la vaci. Expri­ tive şi din întovărăşiri unităţi socialisto
larg. mată în cifre aceasta înseamnă să ob­ înfloritoare care să constituie mîndria timp prin plata anticipată.
jug, gospodăria colectivă din Miercu­ ţinem in fiecare an mai mult cu peste legiunii noaslre şi a întregii patrii. Pentru amănunte, cei in­
Intrebuinţînd pe o scară din ce în rea a obţinut în anul 1957 o producţie 5.000 viţei.
ce mai largă îngrăşăminfele chimice medie de 1.800 litri lapte pe cap de Ing. C. FUCli A teresaţi se vor adresa direc­
ţiei staţiunii.