Page 33 - 1958-04

R e d u c e r e a r e b u t u r i l o rPROLETARI DIN TOATE TA RITE. TINIŢI-V*
Anul X Nr. 1032
dn lin ^ tea
M it: M
d e p e şantierul
noii oţeiării Martin
HUNEDOARA — (Prin telefon de
la , sabredcxfla noastră voluntară). Pe
şantierul oţelăriei noi de la Hunedoa.
ra se fac • ultimele pregătiri tn vederea
intrării In funcţiune a primului cuptor
. 'Martin; nr. 1 de mare capacitate, an-
gpfament pe care constructorii şi l-au
luat In cinstea zilei de 1 Mai.
In ciuda timpului neprielnic (ploios),
. zilele. acestea se ¦v a , trece la uscarea
cuptorului. şi apoi la etapa a ¦Il-a a
pregătirilor care constă în • începerea
încălzirii cuptorului, sudarea vetrei şi
apoi darea în producţie.
I n , vederea uscării cuptorului se fac
ultimele corecturi la zidărie, s-a pus
la punct instalaţia de inversare partea
mecanică, instalaţia de apă, aer com­
primat şi cea electrică şi. s-a făcut
'proba ‘ instalaţiei de răcire la cuptor.
Pentru alimentarea cu apă, pompele
pentru recircalarea apei prin turn îşi
încep >rodajul peste cîteva zile. Con­
ductele de gaz de cocs sînt în ' probă.
Gazul de cocs. deja a ajuns la cup­
tor. O grijă deosebită se acordă insta­
laţiilor termotehnice pentru automati­
zarea comenzilor cuptorului.
In momentul de faţă se revizuiesc
în" laboratorul I.C.S.H. pirometrele op­
tice de radiaţie, de la 0—1800 grade.
Instalaţia de aer comprimat se ra­
cordează la reţeaua magistrală.
Constructorii de pe acest mare şan­
tier au o singură dorinţă şi dintre cele
mai mart. Ei doresc din toată inima
ca eforturile lor să fie încununate de
succes şi ziua de 1 Mai să o sărbă­
torească o d a tă .cu prima şarjă de oţel
elaborată la cel mai mare şi modern
cuptor Martin din ţară.
.0 v NICOLAE NEGRU
Printre' muncitoţii fruntaşi
a i ' fabricii de cherestea din
Sebeş se:numără şi tov. Ana
Radu. Zi de zi, ea îşi depă­
şeşte norma cu 18-20 Ia sută. j
IN CLIŞEU: Tov. Ana Radu
Ia locul kău de muncă.
— D-
Expoziţie de inovaţii
şi raţionalizări
din industria minieră
Din iniţiativa Filialei raiona­
le A.S.f.T., la Petroşani se- va
organiza in cinstea zilei de 1
Mai o expoziţie a celor mai ver
loroase inovaţii şi raţionalizdri,
propuse şi acceptate tn ultimii
doi ani în Valea Jiului. Expo­
ziţia va', prezenta peste 100 de
prototipuri de . mecanisme şi
instalaţii din care unele , chiar
in stare de funcţionare. Obiec­
tele expuse la Petroşani, vor pu­
tea fi apoi vizionate în locali­
tăţile Petrila şi Lupeni, in stan­
duri special amenajate.
o chestiune de cinste
şi onoare pentru turnători
In secţia turnătorie a uzinei surilor luate în ceea ce priveşte
„Victoria" din Călan, se pro­
Vineri 11 aprilie 1958 4 pagini 20 bani Interviu cu tovarăşul reducerea rebuturilor ?
duceau multe rebuturi. Muncito­ Dumitru Bucur, RĂSPUNS i Rebuturile la sor­
rii, inginerii şi tehnicienii din
această secţie, sub îndrumarea timentul radiatoare au scăzut cu
organizaţiei de partid, au stu­
diat această problemă, au găsit inginer, 40 la sută fata de procentul ad­
multe din cauzele care dădeau
naştere la rebuturi şi au luat şeful secţiei turnătorie mis, aduoînd secţiei o economie
măsuri corespunzătoare, ceea ce de circa 70.000 lei lunar. De a-
•• a uzinei „Victoria* Călan semenea, rebuturile pe întreaga
a dus la reducerea simţitoare a
l. ; rebuturilor. Pentru a cunoaşte secţie, ca urmare a măsurilor
cum a reuşit colectivul acestei
VA PREZENTAM ; 1 secţii să reducă rebuturile sub buturilor sub procentul admis? luate, s-au redus cu 30 la sută
procentul admis şi prin aceasta
---------- ¦ ------ i să realizeze economii importan­ RĂSPUNS : S-au analizat a- faţă de procentul admis. ¦ -i
te la preţul de cost, am adresat
citeva întrebări tov. ing. Dumi­ mănunţit cauzele acestor rebu­ Prin aplicarea noului sistem
tru Bucur, şeful secţiei turnă­
muncitori fruntaşii torie. turi de către un colectiv şi s-a îmbunătăţit de salarizare s rau
constatat că amestecul de mo­ creat astfel şi posibilităţi de sti­
DE LA UZINA j del nu este corespunzător din mulare materială a muncitorilor
Simbolul hărniciei punct de vedere al permeabili­ care îmbunătăţesc calitatea pro­
„V ic to ria " C ălan ' tăţii şi rezistenţei şi s-a trecut ducţiei şi fac economii.
S irena nu anunţase încă acestea a contribuit în mare la înlocuirea lui. Astfel, au fost premiaţi în mod
'tetremr inarea primului schimb măsură schimbul condus de mai­
De asemenea, amestecul de excepţional maiştrii Aron Stan-
cînd laminatoriştii păşeau în strul Gheorghe Andrăşescu bri­ miez cît şi liantul au fost schim­ ciu, Ludovio Schwering, Florea
grupuri spre sala C.F.U. a Com­ gada de tineret în frunte cu Va- bate ca să corespundă cît mai Maga şi turnătorii Gheorghe
binatului siderurgic din Hune­ sile Sireschi, maistrul Petre ÎNTREBARE : La care din bine procesului de producţie. Vucsta, Viorel Grîşan, Gheorghe
doara. Aici s-au adupat lamina- Constantin şi alţii. sortimentele ce le executaţi se
produceau cele mai multe rebu­ S-a verificat reţeaua de turnare Lăscuţoni, Ludovic Gaşpar, Ma-
turi şi din ce cauză ? şi s-a adoptat cca mai cores­ ria Budu, Zamfir Nicurici, Ioan
torişti, maiştri, ingineri, ca să In sală s-a statornicit liniştea
RĂSPUNS: Gele mai multe punzătoare. Budu şi Mihai Juveţ, care au a-
participe Ia o ____________________________ cînd delegaţia de rebuturi din turnătorie se pro­
duceau (acum am reuşit să le împreună cu comitetul sindi-. dus o mare cinste secţiei turnă­
{sărbătoare deo- | TT c ~ muncitori şi teh­ punem în bună măsură capăt)
sebită: primirea J Unitate fruntaşa nicieni de la la sortimentul radiatoare. Pon­ cai de secţie, sub îndrumarea torie şi uzinei noastre, lucrînd
derea acestor rebuturi, datorită
drapelului de u- ' Uzinele „Repu­ faptului că radiatoarele sînt u- organizaţiei de bază, s-a trecut în luna martie şi cu zero la sută
nul din produsul de bază al sec­
nitate fruntaşă pe ţară pentru blica" din Bucureşti au predat ţiei noastre, era toarte mare şi la organizarea întrecerii socia­ rebut.
prin însuşi faptul ¦că procentul
rezultatele obţinute în semes­ drapelul de unitate fruntaşă pe admis de rebut este destul de liste pe bază de obiective con­ Acum colectivul secţiei noas­
mare ceea ce în valori reprezen­
trul II al anului 1957. Adunarea ta sume destul de mari (acum crete, întrecere ce se urmăreşte tre dă bătălia pentru a reduce
a fost deschisă de tov. Bălan nu mai este cazul) care se cif­
Viehente, preşedintele comitetu­ care l-au deţinut pînă acum. Din rau în fiecare lună la circa prin graiice în care se înscriu şi mai mult rebuturile sub pro­
lui de întreprindere de la C.S.H. grupul laminatorilor care au pri­ 200.000 Ici. Dacă rebutul trecea angajamentele şi realizările ob­ centul admis ş i ' unde este posi­
Au vorbit apoi tov. Martin Ko- mit acest simbol l-am recunos­ peste cifra admisă aceste pier­
vacs, preşedintele C.C. al sin­ cut pe maistrul Nicolac Dragotă deri creşteau simţitor. ţinute de fiecare echipă de tur-, bil să se lucreze fără rebut,
dicatului muncitorilor din meta­ şi pe prim-laminatorul Geza
Cosma. Cauzele principale care dă­ nători, atît din punct de vedere considerînd reducerea rebuturi­
deau naştere la rebuturi erau : cantitativ cit si calitativ.
lor o chestiune de cinste şi onoa­
— porozitate mare în zona ÎNTREBARE : Care sînt re­ re pentru turnători.
IONAŞCU MUNTEANU butucului ; zultatele obţinute în urma mă­ , - , :
maistru la furnalul tinerelului. ' N. ZAMFIR
— incluziuni de zgură şi ni­
lurgie şi electrotehnică, tov. Ni- Participanţii care au luat cu- LEONT1N V. PUŞCAŞ sip la reţeaua de turnare;
i topitor 11 la furnalul tinerelului.
colae Cătană, directorul general vîntul cu această ocazie s-au — miez rău .format;
i — formare şi turnare rău
al Combinatului siderurgic, in­ angajat ca prin noi rezultate în îngrijită.
Este evident că mai erau o
giner Iosif Pîrvu, şeful secţiei muncă să deţină şi pe mai de­ serie întreagă de alte 'pauze,
însă acestea pe care le-afn a-
laminoare şi mulţi alţii. Ei au parte această distincţie. Rezul­ mintit, formau 80 la sută din
cauzele care dădeau naştpre la
subliniat succesele deosebite pe tatele obţinute de la începutul rebuturi.
ÎNTREBARE : Ce măsuri au
care le-au obţinut laminatorii de acestui an şi pînă acum dovedesc fost luale pentru reducerea re-
la Hunedoara în cadrul întrece­ pe deplin că laminatorii combi­
rii pe ţară. In semestrul II ai natului din Hunedoara se ţin de
anului trecut secţia laminoare cuvînt. Pînă acum ei au dat
a dat 8.778 tone laminate peste peste plan 3.000 tone laminate,
prevederile planului de producţie depăşindu-şi astfel propriile an­
şi au realizat economii în va­ gajamente luate în cinstea zilei
loare de peste 2.000.000 Iei. La de 1 Mai.
lin important succes al minerilor ARĂTURI Pentru minerii din Petroşani, de curînd au fost date în folosinţă noi
blocuri de locuinţe muncitoreştii ¦
din Valea Jiului pentru însămînţările
de primăvară IN CLIŞEU : Aspect al blocurilor de locuinţe muncitoreşti din oraşul
H O n pj-imul trimestru al acestui' an, minerii Văii Jiului
m ^ au repurtat succese importante in lupta pentru continua La gospodăria colectivă din Petroşani. . i ...
g creştere a producţiei şi productivităţii muncii. Munca politică Draşov, raionul Sebeş, au înce­
g şi organizatorică dusa-pentru traducerea în fapt a hotărîrilor put de curînd lucrările din cam­ de latrio
g Conferinţei raionale de partid, precum şi entuziasmul cu care pania agricolă de primăvară. In
g au muncit toate colectivele exploatărilor carbonifere, a făcut decurs de numai cîteva zile trac­
g ca producţia de cărbune să ere ască in primul trimestru cu toarele S.M.T. Miercurea au a-
g 81.122 tone de cărbune faţă de nivelul producţiei extrase in rat o suprafaţă de 18 ha. la a-
g trimestrul 1 din anul trecut. In aceeaşi perioadă, productivită­ dîncimea de 22 cm. Arătura tă­
ţ i tea muncii a sporit, cu 14,9 la sută fată de cea din trimes- cută de tractorişti este de cali­
I t r u l I 1957. tate superioară.
186.000 kg. me Colectiviştii aşteaptă acum Un şef de secţie, trei maiştri şefi .Sţănciiilescu, Ţtţ şl Vioreanu rezidă ?
sosirea timpului prielnic pentru
peste plan în primul trimestru a putea începe însămînţatul de schimb, iţe i,şefi de echipe, şi trei mai mult. S-au obişnuit,
cartofilor şi porumbului.
echipe a cîie 1 6 -1 7 oame.ru. O hală După ce bara s-a subţiat îndea-]
MARIA MOl.DOVAN
Muncitorii de la laminorul mul trimestru al anului cînd nici înaltă, nici lungă, nici lată, li- juns, adică după ce a ieşit prin ul-\
trio, şi-au intensificat eforturile muncitorii acestui laminor au corespondentă
in întrecerea socialistă în cins­ prelucrat peste plan 166.000 kg. pită parcă de cea.a construcţiilor me- tirnul orificiu al cajei, e prinsă tot
tea zilei de 1 Mai. Datorită a- fier rotund, şine de căruţe şi
ialice şi tn care arar de iot îşi face cu nişte deşii de către priceri si, ’
cestui fapt, ei au reuşit ca in alte diverse profite.
DUMITRU JENARU drum macaraua-pod, e sediul secţiei, cu o mişcare zvîcnită, e alăturată (
perioada 1—7 aprilie, să obţină GH. MAR1NOVICI
* şef de echipă la furnalul tineretului In hală:' un cuptor mic, o cajă de celorlalte bare, pnee pnrriicmi r(a„eşa„ îni spun v>
o depăşire a planului de pro­ corespondent blocuri în miniatură, dulapuri multe,
* cîteva conducte, un aparat ife sudu­ cei de ta trio locului de depozitare f
* ră autogenă, ţagle şi curăţenie,
a produselor finite. >
O• ••• Ţaglelp vin la laminorul reversibil
de la cel mare. Aici sini din nou Pe Ungă aceştia mai lucrează şi
ducţie in proporţie de 12,7 la iiiii!i!iiu::iii! cup/oraşii, cei de la cuptor. Sini
doi.
sută. ' Printre schimburile care
s-au situat in fruntea întrece­ Timpul liber p e tr e c u t în m o d plăcut introduse in cuptor, din nou înroşite. înainte vreme ¦— spune acelaşi
înainte însă, flacăra albastră a ace- h an Vlad - încărcarea se făcea
rii, se numără cel condus de Hienei le taie in două. ^ de pe vagonet (se mai văd şi acum
June Anton care şi-a depăşit
planul de producţie cu 14,5 la La casa de odihnă din Bră- tămînal, se organizează aici se­ lie, cu ocazia întoarcerii Ia că­ — Sînt prea lungi — explică şeful şin ele; vagonetui însă lipseşte) în ­
sută şi cel condus de maistrul nişca, datorită preocupării con­ rate dansante şi aite manifestaţii minele lor a oamenilor muncii
Augustin Biro cu o depăşire de ducerii acesteia (director tov. care şi au petrecut la Brănişca de echipă loqji cărcarea cuptorului
13,8 la sulă. C. Cristea), sînt asigurate con­ similare.
diţii bune de petrecere în mod Pe cît de reuşit, pe atît de zilele de odihnă. Vlad — şi dacă era greoaie, sti-
Realizările obţinute se dato- plăcut a timpului pacienţilor
resc bunei întreţineri a agre­ veniţi aici. interesant a fost carnavalul or­ PETRU JURCONI le-am lamina aşa, vuirea ţaglelor în •
gatelor, aprovizionării din timp ganizat în seara zilei de 5 apri­
cu materiale şi unei bune orga­ Clubul este înzestrat cu cele corespondent ar ieşi nişte bare cuptor se făcea
nizări a muncii. Succesele ob­ necesare: şahuri, table, renii,
ţinute in această perioadă con­ iar biblioteca dispune de nume­ ce n-ar mai avea anevoios. Am scos >
tinuă şirul succeselor din pri­ roase cărţi literare şi de specia­
litate. Toate sălile, inclusiv clu­ loc în hală. vagoneiul afară,
bul, sînt dotate cu difuzoare. Intr-adevăr, din ţagla care n-are şi după ce reducem cuptorul, băgăm
Săptămînal — şi uneori bisăp- un metru, după ce trece de nuu bine ţagleie cu mina. Treaba merge mai
de 10 ori prin cajă, iese o panglică repede aşa. Aşa vor oamenii. ^
roşie, lungă, ca un şarpe şi subţire Să nu cumva să se creadă că ta f
de tot. Subţire tn raport cu groşi- irio se produc doar rafuri pentru ro- )
mile obişnuite de la reversibil. In ţne căruţelor. Nu /In funcţie de co- /
ziua aceea,, la trio se laminau rafuri menzl şt ln SpPClQi a comenzilor f,or- K?
peniru roţi. se laminează otel pătrat pentru ^
La stingă şt dreapta cajei de an- sape lQpM ofe, m/und dg ,a 2g \
Cresc rînHHrilc editorilor granare, in diagonală, de o parte şi ,a # mm pm{ru ^
alta, doi tineri saliă de cile ori apare fjer.ţ,efon
O latură a muncii cultural-e- le, care muncesc neobosit pen­ bara roşie, pirghia cârlig. Sini cîr- Munca oamenilor de la trio, neîn­
ducative o constituie şi munca tru realizarea obiectivelor con­ ligaşii — în limbajul tor strici pro­ semnată ln comparaţie cu cea a oţe-
cu carfea desfăşurată în rîndul cursului între biblioteci „Nici o fesional. Ioan Stan şi Pista Andrut lariior, jurnaliştilor, laminatorilor de
cititorilor bibliotecii raionale casă de ţărani muncitori fără sînt acei care fixează ţagla în drep­ la reversibil, e totuşi o muncă ne­
Ilia şi ai celor săteşti. In scopul cititori". tul orificiilor cajei, peniru fiecare ju­ cesară. Şi necesitatea muncii nu e
măririi numărului de cititori, mătate de bară de peste 10 ori şi justificată numai de existenţa secţiei
bibliotecarii folosesc cele mai In cadrul celor 240.de cercuri fac ace'st luepu de zeci, de sule, poale
variate forme de popularizare de citit din raionul Ilia, au'fost de mii de cri în cele 8 ore. Obişnuinţa, ‘in s^ne< c^ & de comenzile primite
a cărţilor dc beletristică şi de organizate lecturi colective des­
specialitate privind sectorul a- pre „politica partidului la sate“. repetarea aceloraşi mişcări, i-a înzes- de combinai pentru bunurile de larg
grozootehnio. „calea G.A.C. — calea belşugului
şi a bunăstării", recenzii asupra trat cu o rutină, cu o precizie a miş- c°nsum pe care le livrează; e o mân­
Astfel, numai în primul’ tri­ cărţilor agrozootehnice şi.altele.
mestru al acestui, an aii fost în­ Activitate rodnică desfăşoară in cărilor care impresionează. ce complectează pe cea din ce-
scrişi peste 6.000 de cititori, din special cele 16 cercuri de citit
care 2.182 de cititori permanenţi. conduse de cfte uri profesor sau Lingă ei, laminatorii. Intr.'o echi- secţii ale combinatului hune-
¦ Numai la biblioteca raională, învăţător din comunele Ilia,
in acest trimestru, au fost în­ Dobra, Pojoga şi altele. In pre­ pă sînt patru. Doi lucrează, apucind . doreant care valorifică ceea ce, oa-
scrişi 2.500 de cititori, din care zent biblioteca raională şi cele
600-cititori permanenţi, care au săteşti desfăşoară o rodnioă ac­ cu un cleşte ciudat ţagla ce se sub- Tecum., ar h sortit fierului vechi,
citit peste 2.000 de -volume. ’A- tivitate în sprijinul şampaniei
semenea exemple se întîlnesc şi agricole de primăvară. ţiază mereu şi fixind-o cu o mişcare Şi faplul că sfirşital lunii martie
la bibliotecile săteşti din satele
Pojoga, Gurasada, Dobra şi alte­ L’. MARIAN ruptă in. cajă, iar ceilalţi doi se odih- a .'găsit schimbul maistrului Binâu şi >
Corespondent nesc. v al şefului de echipă Vlad ca o de. ,
W ¦ P M IilS P Lucrează alternaliv din "cauza păşire a planului de 108,82 la sută
.Iv.
temperaturii. Ori 'cît 'de subţire ar ţi arată că la trio se munceşte la fel
Noua oţelărid ele lâ Combinatul siderurgic din Hunedoara.
IN CLIŞEU: Macaraua de şar jare a c i- - iu lu i noii oţeiării este bara de metal, la temperatura nece,- de bine, dacă nu chiar mai bine decît
qafa de funcţionare. Ea va începe să funcţioneze odaia cu prima şarjă a
noului . unfor. sa ră . laminării, emană nlîlra calorii in secţiile cu greutate ale combina-
incit un neobişnuit a.ar rezista mai tulul,
mult de 10—15 minute. A.mbroz’e, A. TURCA'