Page 34 - 1958-04
P. 34

DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                                                         Nr. 1032

.2

                                                                                                                                                                                                                                                 Jn Bitwtm

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                1

                                                                                                                                                                                                                                                PREGĂTIRI

                                                                                                                                                                                                                                                la U.R.U.M. Petroşani

                                                                                                     Sondorii aplică iniţiativa O-O—O-O-O"O<                                                                                                        3 n întîmpinarea zilei de 1 Mai, colectivul de muncitori,
                                                                                                                                                                                            FRUNTAŞ!.                                                        tehnicieni şi ingineri de la Uzina de reparat utilaj mi-
                                                                                                     m inerului Tucaciuc                                                                                                                           nier din Petroşani îşi aduce d in plin obolul la realizările in­

                                                                                                        LCfPENI. Iniţiativa minerului Mihai       deaproape realizările brigăzilor de                ÎN M U N C A                                  făptuite de muncitorii Văii Jiu tui. Contribuţia sa la lupta mi­
                                                                                                     Tucaciuc de la mina Aninoasa este                                                               CULTURALĂ                                     nerilor pentru mai mult cărhu ne se concretizează prin repa-
                                                                                                     menită să contribuie la sporirea pro­        1sondori ţ i după un studiu bine docu­
                                                                                                                                                                                                                                                   rarea într-un timp cit mai seu rt a utilajelor trimise uzinei
                                                                                                                                                  mentat a ajuns la concluzia că, din                                                              de exploatări carbonifere, prin cit mai multe piese de schimb
                                                                                                                                                                                                                                                   şi prin o serie întreagă de alte construcţii metalice.

                                                                                                     D I N C O M U N A I H A iducţiei de cărbune în Valea Jiului. A- punct de vedere al forajului şi al mo­                                        Bilanţ — perspectivă             De aceea, pe lîngă obiectivul de
                                                                                                                                                                                                                                                                                    a prelucra mai multe piese de
                                                                                                     ceastă iniţiativă, găsindu-şi un cîmp dului de organizare a procesului de                                                                  O liantul muncii depuse de          schimb, la recomandarea orga­
                                                                                                                                                                                                                                                       colectivul uzinei în lunile  nizaţiei U.T.M. ei au stabilit să
                                                                                                     larg de aplicare, a fost, rînd pe rînd, producţie, iniţiativa este bine adaptată                                                                                               se întreacă şi pentru cel mai
                                                                                                                                                                                                                                                care au trecut din acest an         curat loc de muncă, pentru tit­
                                                                                                     adaptată la specificul fiecărei între­ la specificul locului de muncă şi că                                                                este destul de îmbucurător. Pe      lul de cei mai bun meseriaş!
                                                                                                                                                                                                                                                ianuarie şi februarie planul pro-   pe profesie, şi cel mai bun în
-                                             P:?-: - . ••%; .:*                                     prinderi şi aplicată şi în alte ramuri se poate aplica cu rezultate din cele                                                               ducţiei-marfă a fost îndeplinit     munca de organizaţie. Tinerii
                                                                                                                                                                                                                                                pe uzină în proporţie de 121        strungari sînt sprijiniţi şi îndru­
                                                                                                     de producţie.                                mai bune.                                                                                     şi respectiv 131 la sută, iar la    maţi* în munca' lor de inginerul
                                                                                                                                                                                                                                                producţia globală, în cele două     Şofronie Sîrbu şi de maiştrii
                                              ¦" Astfel, la întreprinderea de explo­ Metrii foraţi peste plan pe între­                                                                                                                         luni s-a înregistrat un spor de     Viorel Anghel, Alexandru De-
                                                                                                                                                                                                                                                peste 30 la sută faţă de produc­    meter şi Victor Oravetz.
                                                                                                     rări Lupeni, brigadierul Dumitru Pifî- prindere, ca urmare a aplicării iniţia­                                                             ţia planificată. La preţul de cost
                                                                                                                                                                                                                                                planificat, in luna februarie s-a      Cu obiectivul de a realiza mai
                                                                                                     goi, după o analiză temeinică a pro­ tivei lui Tucaciuc, de către brigăzile                                                                obţinut pe uzină o reducere de      multe fitinguri de bună calita­
                                                                                                                                                                                                                                                peste 7 la sută. Pe martie nu       te şi un procent de rebuturi cit
                                                                                                     cesului de foraj, a găsit că şi aici se de sondori, de la 1 februarie şi pînă                                                              s-au făcut încă calculele. Ajun­    mai mic, se intrec in cinstea
                                                                                                                                                                                                                                                ge insă o raită, fie chiar şi de    zilei de 1 Mai şi brigăzile ti­
                                                                                                     poate aplica această iniţiativă, în urma la 20 martie, au dus la depăşirea pla­                                                            numai citeva ore, prin secţiile     nerilor turnători Mihai Mure-
                                                                                                                                                                                                                                                uzinei pentru a întrezări pers­     şan şi Vian Laurenţiu, recent
                                                                                                     căreia planul de producţie poate fi de­ nului de producţie cu 10 la sută. A-                                                               pectiva. Zumzetul neîntrerupt       primiţi in rîndul membrilor de
                                                                                                                                                                                                                                                al strungurilor de la mecanică,     partid, precum şi brigada de to-
                                                                                                     păşit/ pe obiectiv fizic: metru ferat. ceasta înseamnă că numai într-o lună                                                                calmul şi atenţia în lucru, ca­     pitori condusă de Ioan Panţa
                                                                                                                                                                                                                                                racteristică celor de la electri­   de la fitingărie.
      Gospodăria agricolă colec tivă „Drumul lui Lemn" din                                           Pentru aceasta trebuiau mobilizate toa­      şi 20 zile s-a forat cu 10 la sută mai                                                        că, zgomotul, internai pentru
llia, este bine pregătită pentru începerea lucrărilor de grădină­                                    te brigăzile în jurul lozincii lansate       mult. înainte de aplicarea iniţiativei,                                                       cei neobişnuiţi, de la construcţii      Uzina va îmbrăca
rit din anul acesta: paturile ca Ide au fost pregătite din timp,                                     de Dumitru Piţigoi „Omul şi metrul           pentru a putea obţine o asemenea de­                                                          metalice, vuietul cuptoarelor de      haină de sărbătoare
iar sămînia pusă în pămînt. Se aşteaptă să iasă răsadul de le­                                       forat pe lună peste plan“.                   păşire a planului întreprinderea tre­                                                         la turnătorie şi fitingărie, în­
gume şi zarzavat spre a-l plan ta în cele două hectare, rezer­                                                                                    buia să lucreze cu 4 şantiere şi nu cu                                                        treaga 1mişcare vădeşte entu­        1 n cadrul pregătirilor pen-
vate anul acesta legumelor.                                                                            Lozinca aceasta a fost primită cu          trei cîte au de fapt. Deci fără alţi oa­                                                      ziasmul de care este cuprins în­     * tru întîmpinarea lui 1
                                                                                                                                                                                                                                                treg colectivul în întîmpinarea     Mai, un loc important ii ocupă
                                                                                                     viu interes de fiecare brigadă de son­                                                                                                     zilei de 1 Mai.                     fără îndoială şi acţiunile gos­
                                                                                                                                                                                                                                                                                    podăreşti, precum şi reînnoirea
        In foto : grădinarul Miclă uş Partenie, ajutat de -Păscuta                                   dori de la cele trei şantiere ale exploa­    meni în plus, fără alte utilaje, mate­               ANA CR1ŞAN                     f          Suflul viu al întrecerii           agitaţiei vizuale din incinta u-
  Buştea şi şeful de echipă nr. 1 ele cîmp, insămînfînd ultima                                       tării. Şi rezultatele, în urma îmbrăţi­      riale şi cheltuieli suplimentare, s-au    învăţătoare la şcoala de 7 ani.
 răsadniţă.                                                                                          şării acestei iniţiative, nu au întîrziat    obţinut rezultate care au întrecut orice                                            jj               susţinută întrecere se des-  zinei, In aceste zile, o echipă
                                                                                                     să se arate. Pe luna februarie' planul       aşteptări, realizîndu-se în plus planul                                                               făşoară între cei de la
Ge lucrări se mr executa prin contribuţia                                                            de producţie al întreprinderii a fost        unui şaintier, numai prin simpla adapta­                                            {         mecanică şi cei de la turnăto­      de zidari şi zugravi execută re­
                                                                                                     îndeplinit, forîndu-se în plus 10,5 me­      re şi aplicare a iniţiativei minerului                                                        rie. Primii şi-au fixat ca obiec­
                                                                                                                                                                                                                                                tiv să realizeze cu 5 la sută       paraţii şi vopsesc interiorul ha­
tratatară in bani si în natură a cetăţenilor                                                         tri. Mihai Tucaciuc.                                                                                                                       mai multe piese de schimb faţă
                                               fo                                                                                                                                                                                               de sarcina stabilită prin planul    lelor, iar in curînd se va începe
               din raionul                                                                           Organizaţia de partid a urmărit în­                               GR1GORE GOANTÂ
                                                                                                                                                                                                                                                de producţie. Pentru aceasta ei     spoirea exteriorului uzinei. Pa­
   ILIA — Dragostea faţă de tot ce            tru cămine culturale, 29 localuri' de                  Se clădeşte o şcoală medie
este nou, faţă de gospodărirea şi în­         şcoli, se vor electrifica 11 sate, se vor                                                                                                                                                         au nevoie de mai multe piese        ralel cu acestea, un colectiv for­
frumuseţarea satelor, precum şi dorin­        podi 14 poduri, se va construi un dis­                  ILIA —- Locuiiorii comunei llia şi cei din  etc. — s-au prezentat nu de mult 22
ţa de a cunoaşte cit mai mult din te­         pensar medical la Almaş Sălişte şi                     şalele aparţinătoare, au holărit, încă                                                                                                     turnate şi livrate la timp de cei   mat din tovarăşii Şofronie Sir-
zaurul ştiinţei şi culturii, li îndeamnă      3 localuri pentru cooperative.                         din toamna anului trecut, să constru­        colectivişti de la G.A.C, „ Drumul lui                                                                                            bu, Mircea Pascu şi Gheorghe
pe ţăranii muncitori din satele raio­                                                                iască o şcoală medie in centrul de                                                                                                         de la turnătorie. Ca să le vină
nului llia, să participe cit mai activ           In adunările populare în care s-au                  comună. Această frumoasă iniţiativă,         Lenin" din llia, împreună cu camio­                                                                                               Pascu, se ocupă de confecţio­
la adunările cetăţeneşti pentru votarea       votat sumele necesare pentru diferite                  sprijinită de organele de stat, a înce­                                                                                                    în ajutor, turnătorii au hotărît
sumelor necesare executării diferitelor       construcţii, numeroşi cetăţeni s-au an­                put să prindă viaţă. La şantierul            nul „Mololov”. Alţi 25 ţărani munci­                                                                                              narea şi scrierea de lozinci mo­
construcţii social-cullurale.                 gajat să contribuie activ la termina­                  construcţiei, se prezintă zilnic nume­                                                                                                     să desfăşoare întrecerea în cin­
                                              rea la timp a lucrărilor stabilite în                  roşi cetăţeni: colectivişti, întovărăşiţi,   tori din satul Bacea cu 15 care au                                                                                                bilizatoare în cinstea zilei de 1
   Anul acesta, în cele 118 adunări           adunările populare. Aşa, de pildă, ce­                 părinţi ai căror copii vor continua                                                                                                        stea lui 1 Mai, avînd ca obiec­     Mai. De asemenea, se pregă­
populare, s-a votat suma de 421.530           tăţeanul Petre Crăciun din satul Ră-                   cursul mediu la viitoarea şcoală me­         prestat o zi de m uică voluntară.
lei, sumă necesară pentru construcţii         duleşti s-a angajat să contribuie la                   die.                                                                                                                                       tive : respectarea ritmicităţii în  teşte o lozincă cu litere forma­
şi reparaţii de şcoli, cămine culturale,      electrificarea satului cu suma de 500                                                               In munca de construcţie a şcolii,
dispensare, localuri pentru cooperative,      lei. Nicolae Andrei din Bretea Mure-                      Pentru căratul materialului necesar                                                                                                     livrarea pieselor turnate către     te din becuri electrice: „Tră­
reparaţii de poduri şl drumuri etc.           şană, Gheorghe Trifan din Mihăieşti şi                 — nisip, pietriş, cărămidă, cherestea        în mod deosebit s-au evidenţiat Gheor­
                                              mulţi alţi cetăţeni au urmat exemplul                                                                                                                                                             strungari, mai multe piese peste    iască 1 Mai“ pentru a ti aşe­
   Din sumele respective şi prin con­         acestuia.                                                                                           ghe Faur, Arcadi Băluţă şi Mihai Cri-                                                                                             zată într-un loc vizibil.
tribuţia în muncă a cetăţenilor se vor                                                                                                                                                                                                          plan de bună calitate, reduce­
construi şi repara 40 de localuri pen­                                                L. MARIA                                                    şan din salul Bacea. Din comuna llia,                                                                                                Colectivul de redacţie al ga­
                                                                                                                                                                                                                                                rea rebuturilor. La îndeplinirea    zetei de perete, îndrumat de bi­
                                                                                                                                                  familiile prof. lulius Luca şi I. Lucaci             TRAIAN CRIŞAN
                                                                                                                                                                                            secretar al sfatului popular comunal. !             acestui angajament participă        roul organizaţiei de bază, pre­
                                                                                                                                                  contribuie zilnic, în mod voluntar, ta
                                                                                                                                                                                            **-o-e-©-e-a-e c s-c o 3                            printr-o muncă rodnică brigă­       găteşte citeva ediţii speciale ca­
                                                                                                                                                  construcţia şcolii.
                                                                                                                                                                                                                                                zile de turnători de oţel, con­     re să oglindească realizările ob­
                                                                                                                                                  1¦ •             M. LAZAROVICI
                                                                                                                                                             . I, 81 l'tU'UO MII t'> >                                                          duse de Gavrilă Rus şi Ioan Tiţă    ţinute de muncitorii uzinei în

                                                                                                     Premii penfru brigăzile de mineri                                                                                                          şi întregul colectiv al secţiei     cinstea zilei de 1 Mai, să popu­

A.D.A.S.-ul în sprijinul iram 8or                                                                       ANINOASA. In întîmpinarea zilei de        la lărgiri şi beionări, inclusiv brigă­                                                       condus de inginerul Traian          larizeze pe fruntaşii in lupta
                 inu neitori                                                                         1 Mai, minerii din Aninoasa se stră­         zile din sectorul de investiţii, care în
                                                                                                     duiesc să obţină realizări de seamă          cinstea zilei de 1Mai, îşi vor realiza                                                        Ţecu.                               pentru îndeplinirea angajamen­
   ILIA = Inspectoratul raional               citor Mircn Luc.a, din comuna Zam,                     în bătălia pentru mai mult cărbune.          sarcinile de planpe cele 4 luni ale
A.D.A.S.-Ilia a plătit în anul 1957, în       pentru moartea urmi cal a fost despă­                                                               anului 1958 — ianuarie, februarie,                                                               De la mecanică, printre cei      telor.
sectorul particular, pentru asigurări         gubit cu suma de 2.500 lei. Tot pentru                    Colectivele brigăzilor caulă să-şi or­    martie şi aprilie.                                                                            mai buni meseriaşi care se re­
facultative şi prin efectul legii suma        moartea a cîte unui cal au fost des­                   ganizeze munca din ce în ce mai bine,                                                                                                                                             Acestea sînt doar citeva as­
de 1.387.250,94 lei. In sectorul socia­       păgubiţi şi ţăranii Lcontin Miron din                  să iniţieze şi să aplice procedee cîf           Aceste premii se acordă în afara                                                           marcă prin numărul sporit de
list s-a plătit suma de 106.584,14 lei.       comuna Cîrjiţi cu suma de 2.150 lei                    mai bune de muncă, să aplice expe­           premiilor ce Ie primesc brigăzile pen­                                                                                            pecte care vorbesc de preocupa­
                                              şi Iosif Simedrea din comuna Burjuc                    rienţa brigăzilor fruntaşe, luptind pen­     tru depăşirea planului lunar.                                                                 piese prelucrate sînt tinerii
   In anul 1958, pînă la 1 martie a.c.,       cu 2.500 lei. Cu 1.800 lei a fost des­                 tru întărirea disciplinei socialiste a                                                                                                                                         rea şi străduinţa întregului co­
pentru mortalităţi la animale, s-a plă­       păgubită, pentru mortalitatea unei vaci,               muncii, ştiind că astfel angajamentele          Brigăzile care îşi vor depăşi global                                                       strungari Traian Ştir, Ioan Bişa,
tit suma de 84.261,37 lei, iar pentru         ţăranca muncitoare Eugenia T., din                     vor putea fi îndeplinite şi depăşite.        planul pe cele 4 luni ale anului cu 5                                                                                             lectiv al Uzinei de reparat uti­
calamităţi naturale au fost efectuate         comuna Roşcaţii. Sume asemănătoare                                                                  şi peste 5 la sută vor primi un pre­                                                          Ioan Nistorescu, Constantin Ke-
plăţi în valoare de 16.736 lei.               au primit şi alţi ţărani muncitori din                    Pentru a stimula şi mai mult iniţia­      miu de 800 iei fiecare, cele care vor                                                                                             laj minier din Petroşani pen­
                                              satele şi comunele raionului llia.                     tiva brigăzilor în sporirea producţiei       realiza o depăşire de 1-5 la sulă —                                                           rekeş, frezorii Ladislau Kan-
   Sume importante de bani au primit                                                                 de cărbune, comitetul de întreprindere       600 lei, iar cele care îşi vor realiza                                                                                            tru a întimpina ziua de 1 Mai
nenumăraţi ţărani muncitori care si-au                                                        L. M.  şi conducerea exploatării au hotărît să      planul vor primi cile un premiu de                                                            sony, Ioan Poienaru şi alţii.
asigurat vitele. De pildă, ţăranul mun­                                                              premieze toate brigăzile de mineri de                                                                                                                                          cu noi succese in muncă.
                                                                                                     la abataje şi preabataje, de la pregă­       400 lei.                                                                                      Toţi aceşti tineri sînt utemişti.
                                                                                                     tiri în steril şi în cărbune, pe cele de                                                                                                                                                                       T, TUFARU
                                                                                                                                                                        CONSTANTIN DAN1LÂ

qooo oo oo oo oo oo oooo oo oo oo oo oo oo oo co oo oo oo oo oo co oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo i oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo co oo oo o oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oc ;20000COOO00OOOOOOOOOOOOCOooococ co

g Iii viaţa lui unchea' Vasî' e pe            UNCHIA Ş UL VA SILE                                                                                                                           Iar unchea' Vasî' a începui iar să
§ cale să se producă o schimbare deo-                                                                                                                                                       rida şi să glumească, cum îi siă
§ sebită. De ciicva săptămîni, aşteaptă                                                                                                                                                     în fire.
o cu nerăbdare ca soarele să topească
                                              şi cei 14 ţapinari ai săi                                                                                                                        ...V-am spus Visă, la începui, că                   ,0 0 :
     zăpezile, piraiele să se umfle şi pri­                                                                                                                                                 in primăvara aceasta Vasile Senaio-
     măvara să se aştearnă din nou pesie      Vişeu. Dar acolo toată lumea se o-                     pe un biet brăduleţ? — s.a supărat           Auşel. Pe limbajul obişnuit, semica-      viei pare oarecum tulburat. Priveşte                   Clasamentul campionatului regional
     munţi. Primăvara o aşteaptă el, de       cupă cu treaba asia. Am plecat în                      el înlr-o zi, inţelegînd că felul cum-       large înseamnă lemne tăiate scurt,        peste munţii din jurul Alişelultii şi                      de fotbal după etapa a XV-a
     fapt, cu aceeaşi emoţie de ani şi ani    altă parte, unde era nevoie de bra­                    lucrau ei, de-a valma, nu-i chibzuit         trunchiuri îmbucălăţite, ca să poală      ascultă ctnlecii! apei care. aleargă
     de zile. Acum, însă în nerăbdarea a-     ţe de muncă. Am fost la Tg. Mureş,                     prea gospodăreşte. Auzise Senatovici         fi transportate mai uşor. Intr-adevăr,    iot mai veselă pe scoc, dus mereu
     ceasta, s-au ivit şi unele lucruri noi.  pe la Răscolită... Dar pe unde n-am                    că, în alte părţi, pădurarii lucrează        iransporlind mai uşor lemnul la vale,     pe gînduri.
                                              fost / Iar de vreo cîţiva anişori m-am                 în bandă, ca-n fabrică. Şi, după ce          dai producţie oarecum mai mare.
        Dar, în primul rînd o să se în­       înădit aici la Auşel.                                  s-a sfătuit cu maişlrii, Senatovici                                                       Astă iarnă, cind a fosl acasă, a                     1. Şurianul Sebeş               15 9 3 3 29: 14 21
     trebe cititorii, cine-i omul acesta cu                                                          şl.a adunat înlr-o zi brigada şi şi-a           — Dar nu asia ne interesează în        aflai că întovărăşirea diji Vişeu vrea                 2. Parîngul Lonea                15 9 3 3 4 7 :2 6 aonx 21
     un nume aiit de ciu d a ţi Ce înseam­        Se pare că, înlr-adevăr, Vasile                    împărţit băieţii după cum urm ează:          primul rînd pe noi! — spunea Se­          să înfiinţeze o brigadă de muncitori                   3. Minerul Aninoasa              15 9 2 4 37: 17 SC 20
    nă, la urma urmei, acest „unchea'         Senatovici s-a legal de pădurile din                                                                nalovici. — Producţie mare putem          forestieri. Lui Senalovici i-a Irecul                   4. Aurul Zlatna                 15 9 1 5 34: 29 = 19
     Vasî’" ?                                 jurul Petroşanilor. Nu pleacă acasă                       — Patru dintre voi o să se ocupe          da orieînd. Dar s-o dăm cu cap, ca        o săgeată prin inimă. întovărăşirea                     5. Corvinul Deva                15 8 2 5 28:24 18
                                              âecit o lună pe an şi (din cind in                     acum cu corhăniiul, doi vor rămine           nişte oameni deştepţi. Să nu ne scum­     asta de mult îl tulbura pe el. Se                       6. Minerul Vulcan               15 5 7 3 35: 21 =3X 17
        Pe buletinul lui de identitate un­    cînd) în cîte o zi de sărbătoare. în ­                 la aielaje, alţi pairii la tras, iar pa­     pim Ia iărîţe şi să ieşim în pagubă       născuse cam firavă şi unchiaşul Va­                     7. C.F.R. Simeria               15 8 1 6 38 : 23 17
     chea’ Vasî’ se numeşte sim plu : Va-     colo stă iot limpid cu băieţii din                     irii vor sta jos şi vor încărca lem­         la făină.                                 sile n-a prea avut încredere in ea                      8. Victoria Călan               15 7 3 5 29 : 27 “ 17
     sile Senatovici. Băieţii din brigada     brigadă (14 flăcăi vînjoşi, înarmaţi                   nul în vagoane. In bandă rulantă.                                                      ia început. Dar apoi crescuse, îşi                      9. Dina mo Orăştie              15 6 3 6 21 : 26 - 15
    sa, ţapinari, cu care lucrează împreu­    cu iot aiitea ţapine), sus, in munte,                  Dacă n-o merge „ţest" să nu-mi mai              Ce vroia, adică, să spună Sena­        cumpărase oi, împărţise membrilor                      10. Constructorul Huned.         15 6 1 8 20: 29 13
     nă de ani şi ani de zile, îi spun                                                               spuneţi mie „zaviţ".                         tovici ? Voia să arate că cei 14 ma­      venituri iot mai mari. Nevaslă-sa îl                   11. Unirea Alba Tuli a           15 6 0 . 9 17:32 — 12
     însă unchiaşul Vasile. Şi, după obi­     pe Valea Tăii şi a Brălcuşului. Au                                                                  ramureşeni din brigada lui au ho-         tot îndemna să lase naibii drumu­                      12. Minerul Ghelar               15 3 2 10 14: 32 - 8
    ceiul lor, maramureşenii (oameni har.     adus cu ci, din Vişeu, patru perechi                      „Zaviţ", iot în limbajul maramu­          iărîi să lucreze de acum înainte, pe      rile, să inire în întovărăşire şi să                   13. Metalul Cugir                15 3 1 11 16:40 =“ 7
     nici la Ireabă, dar cam economi şi       de cai să-i. ajute la căratul lemnului                 reşenilor, înseamnă brigadier de             cit se poate, numai caiarge. Să laie,                                                            14. C.F.R. Teiuş                 15 1 3 11 12:37 =* 5
     cam domoli la vorbă), îi prescur­        din pădure. Şi astăzi, brigada lui                     pădure. După cum vedeţi, Senalovici.         să corhănească, să transporte şi să       mai vadă aşa şi de gospodărie. Dar tui
     tează numele, aşa cum prescurtează       unchea’ Vasî’ e socolilă ca- definind,                 a pus ia bătaie însuşi iiilul lut de         încarce, nu bucăţi scurie de lemn         Vasile îi intraseră prea adine în sin-                                                  VIITOARE
     multe alte cuvinte.'                     fără nici o ptilinţă de tăgadă, locul                  cinste. Şi, credeţi-ne pe cuvint, nil        (care iui-s bune pentru aliceva decît     ge mirosul de răşină şi cîntecul a-
                                              permanent de fruntaşă a întrecerii                     şi l-a pierdut în această încercare.         pentru traverse şi pentru ars în so­      pelor de munte. El era pădurar, nu
        — Unchea‘ Vasî’, mergem azi la        pe exploatare.                                                                                      bă) ci trunchiuri frumoase, întregi
     Valea Popii sau în sus, pe Brăicuş?                                                             Organizată „ca-n fabrică", brigada           (caiarge adică) aiit de cântaie de        ţăran.                                                 Unirea Alba Iulia — Pa ringul Lonea
                                                 Bineînţeles, locul acesta n-a fosl                  a început să dea lemn din ce în ce           industrie. Fără să scadă cu nimic           Şi. iaiă că, deodată, a venit ves­                   Aurul Zlatna — Minerul Ghelar
        — Mergem noi unde-om m erge!          cucerit chiar aşa, cu mia cu două.                     mai mult. Nici o altă brigadă n-a            ritmul producţiei, Vasile Senatovici                                                             Minerul Aninoasa — Mi nerul Vulcan
     — le răspunde, vesel, Senatovici. Nu     Nu e vorba numai de faptul că Va­                      izbutit, multă vreme, să se mai a-           a izbutii să îmbunătăţească in            tea aceasta.. Ar puica să sica acasă,                  Constructorul Hunedoara — Corvinul Deva
     ăsla.i baiulf Să faceţi voi ireabă       sile Senalovici îşi depăşeşte regulai                  propie de cifrele care arătau produc­        schimb cil mult caiiiaiea şi să ridice    să împace agricultura cu pădiirăritui.                 Victoria Călan — C.F.R. Teiuş
     acolo, oriunde om fi, că nu v-am         sarcinile cu 50—60 la sulă şi că dă,                   ţia lui Senatovici.                          iolodată valoarea materialului produs.    Ce-i de făcut ?                                        Dinamo Orăştie — Şurianul Sebeş
     luat de acasă, tocmai din Vişeu, ca      de multe ori, chiar două norme. Sînl                                                                                                                                                                 C.F.R. Simeria — Meta lui Cugir.
     să vă întoarceţi înapoi fără un ban      la mijloc şi alte treburi, puţin mai                      Dar maramureşenii nu s-ati oprit             — In gospodăria lui taică-lu — a          Şi unchea' Vasi' cade din ce în
     în pungă.                                                                                       aici. Au începui să-şi bage iot mai          zis el unui flăcău care încerca să        ce mai des pe gînduri. Iar seara, în
                                              complicate. Vasile Senalovici se con­                  mult nasul in treburile exploatării.         prolc.sieze împotriva acestei inovaţii    cabană, înire cei 14 flăcăi vînjoşi
        Vasile Senatovici este, după ciim     sideră un om al viitorului. El aduce,                  Ba că aici nu e bine aşa, ba că              — să lucrezi cum ie-o iăia capul I        sprijiniţi cu bărbiile in 14 ţapine,
     spune toată lumea în exploatarea Au-     totdeauna cile ceva nou in exploa­                     dincolo trebuie făcut aşa. Şi se le­         Dar aici e gospodăria noastră, a          unchea' Vasî' (singurii! fără ţapină)
     şei, „stilpul'-' producţiei. Lucrează,                                                          gau, mai ales, de problema semica-           tuturor. Dacă tu lucrezi prost, nu        îi priveşte şi îi întreabă gindilor:
     cîteodată, cit două alte- brigăzi lao­   tare, stirnind discuţie şi tulburare                                                                pierzi numai tu, ci pierdem noi, cu
     laltă. Muncilor forestier vechi, cu                                                             i arg e tor.                                 toţii.                                      — Măi băieţii N-aţi vrea voi să                   * ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCŢII DRUMURI                                ¦
     experienţă, el nu cunoaşte nici o        printre celelalte brigăzi.                                                                                                                    lăsăm naibii hoinăreala şi să ne în­
     greutate pe care să n-o biruie pînă                                                                Semicatargcie astea au fost multă            Discuţia a fost astfel încheiată.      toarcem pe .la casele noastre ? Ştiţi...            *  Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 8                                   *
     la urmă,                                    — Ce iot ne moşmoghn noi aşa                                                                                                               /lşa, cu corint, nil mai face să um­                i ANGAJEAZĂ r
                                                                                                     vreme o mare pacoste pentru cei din                                                    blăm acum. Acuş se apropie socia­
        — Păi eu am umblat — spune el         şi lucrăm brambura, cile 7 găligani                                                                                                                                                               *st'eno’dactilogrată sau dactilografă perfectă, cu pregătire ş i ;
     — pe unde a înţărcat dracii' copiii.                                                                                                                                                   lismul.
     Am lucrat întîi în pădure, la noi, la                                                                                                                                                                                                      ; practică îndelungată. Salariul lunar lei 650—725.                    ?
                                                                                                                                                                                                     P. N, i
                                                                                                                                                                                                                                                   * *»••• • • • • j 9 c f t • i r 9 1 * i f » » 1 *

W-W-OOOOCOOOCOCOOOOO0000 00 OQCOOCOC00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 OOO ?¦- 00 00 00 00 :- 00 00 00 00 00 00 00 00 0000 00 00 00 00 CC'V. ÎOOOpCOOOO o: oc _ CCCCCCOCCC                                -'CCCCCCCCÎPCCCO-.
   29   30   31   32   33   34   35   36   37   38   39