Page 35 - 1958-04

Nf. T'032 DRUMUL SOCIALISMULUI 3

^33i3SaSDîT^iWmW3Kl^r.': jgBSQBHIf!WW83SKBB» 6»«W* kt&LttăAtfft'l'tQPItZI ¦

P O R T R E T ..................” ,

*> ... de tînăr mineri Păduchele de San Jose —
¦
¦ un inamic periculos pentru livezile de nomi
oo?
Anghel Zorită n-are de . toc tiiţăţi- gadă de tineret, la sectorul IV... Cum *
o* Larai eroului literar" pe care ni-j a crescut ea 7 Cu atenţie, mare la o
<* zugrăvesc, citeodată, cărţile. N-are calificare, cu ochii şi urechile des- <>

<> nici trăsături dure, puternice, parcă chise la sfaturile minerilor mai bă- « pe an. O femelă naşte aproximativ 400
pui (larve) iar dintr-o singură femelă
oo sculptate intr-o efigie, n ic i, statură trini, ale inginerilor ale meşterilor. « Obţinerea unei producţii mari de dioate măsuri de agrotehnică pomicolă. pot rezulta în cursul verii pînă la
<» de Hercule, nici ochi vultureşti. Dim- L-am rugat apoi să-mi desene a- * fructe şi de o calitate superioară este In cadrul complexului de lucrări a- 200.000 larve. Larvele îşi înting ciocul
o sarcina de bază a tuturor celor ce lu­ în organele respective şi sug seva
<* potrivă. E un tînăr potrivit de înalt, bataful în care munceşte. e crează în sectorul pomicol, sarcină iz- gro-pomicole, un loc important îl de­ plantei. Pomii atacaţi tînjesc, încep a
<r vorîtă din cerinţele crescînde ale econo­ ţine acţiunea de combatere a bolilor şi li se. usca ramurile şi în cele dim urmă
<* miei naţionale. Realizarea acestui măreţ dăunătorilor. Practica pomicolă a de­ pier.
? cu un aer serios şi modest — ba — E un abataj cameră cu două « obiectiv este posibilă numai dacă se monstrat că fără combaterea acestor
aplică cu conştiinciozitate cele mai in- paraziţi nu reuşim să obţinem pro­ Cum îl putem combate
¦ poate prea m o d est' -r- îndeobşte iă- aripi. Larg, de patru metri pe. patru. « ducţii mai mari de fructe, chiar a-
tunci eînd aplicăm toate celelalte lu­ Unele livezi de pomi sînt în aşa
<oo5* cut şi- cu mişcări încete, leneşe la Ă sla.i 1grija. noastră:' front buit de o crări. Şi pomicultoril trebuie să a- măsură atacate îneît sînt ameninţate
primar vedere.'De l-di1întîlni pe stra- lucru, ca să. mu ne iirim ca ţie!cil... ¦ jungă la convingerea ia care au a- cu pieirea dacă nu se vor urgenta mă­
« juns viticultorii, care nu concep obţi­ surile de combaterea dăunătorilor. In
•* dă sau la cinematograf, itu l-ai deo- ci- sd ne putem mişca iii voie şi fără « nerea unei producţii bogate de stru­ primul rînd este necesar să se planteze
guri dacă nu vor duce lupta contra numai pomi care au fost proveniţi din
¦o sebi cu nimic de restul muritorilor, sd f]m ameninţaţi de presiune. o manei viţei de vie. Aceasta, cu atît pepinierele autorizate. In regiunea
: /., • '' O Sînt multe formaţii ar- ? CONSIDERAŢIUNl mai mult cu cît livezile de pomi au noastră, Staţiunea experimentală po­
? ajuns pradă unor periculoşi dăunători micolă din Geoagiu oferă prin pepini­
« Şi totuşi, Anghel Zorită e, cum Ultimul amănunt pe care am izbu- * care dijmuiesc anual procente ridicate erele sale din Orăştie şi Haţeg mate­
din producţia pomicolă. rial săditor sănătos şi de bună calitate.
? s.ar spune, „un nume". Un nume m să, i-l sm ulg: brigada tui se în. * • ii iT-ţ -1 " tistice la cămine,e cul“ • Pentru a combate acest periculos dău­
? I K Ş ) turale din regiunea noa- j O parte din cultivatori s-a obişnuit nător, mai este necesar ca atît în li­
O¦ tot mai des pomenit, în ultima vre- frece cu brigada altui tînăr m in er,* cu asemenea fapte şi ie consideră ca vezile nou formate cît şi în cele care
o«oO ine, în orăşelul minerilor din Lonea. pe nume Simion Heteu. Simion îi e* stră care valorifică mi- î asupra protecţiei fabricii „Nn fenomene naturale care nu pot fi evi­ se află în producţie să se efectueze cu
La panoul dS onoare al • exploatării, prieten vechi. Sînt consăteni... tate. Deşi consiată că din an în an regularitate stropiri. Stropirile se pot
¦ nunateie dansuri folclorice rom î-« livezile produc mai puţin şi în cele face atît iarna cît şi vara.
din urmă se usucă, totuşi puţini sînt
o pe graficele întrecerii socialiste, ori După care Anghel Zorilă a dai > | neşti. Intre ele, una deosebit de f apoi că chiar în aceste condi­ aceia care păşesc cu încredere la apli­ In timpul iernii stropirile pot fi a-
o i preţuită, este şi formaţia de călii- j, ţii de reprofilare a producţiei, carea măsurilor agrotehnice recoman­ pllcate cînd pomii nu sînt acoperifi
o<> in cadrul emisiunilor staţiei de ra- -de ci/eV(l ori djn anini, a murmurat > f şari a căminului cultural din Os-1 O dare de seamă, fie ea foar­ date, măsuri care au menirea să sal­ cu zăpadă şi cînd temperatura permite
? dioaniplificare, Anghel Zorită e tot- .n mare grajjd ceva, înghiţind cu- > te amănunţită şi voluminoasă, s-ar fi putut realiza lucruri fru­ veze livezile şi să ridice producţia de zvîntarea soluţiei pînă în seara zilei
t tro.v, raionul Haţeg. | nu poate da o imagine reală a- moase, dacă aprovizionarea cu frucle. în care se face stropitul. Aceste stro­
o deauna prezent, deschizând lista frun- vilde[ei % supra activităţii unei fabrici. piei ar fi fost asigurată ritmic şi piri pot fi făcute de toamna, de la
o Y IN CLIŞEU: Căluşarii din Os- < Ea poate furniza cifre şi fapte, în cantităţi suficiente. Tovară­ Pentru a veni în ajutorul pomlcul- căderea frunzelor şi pînă primăvara la
ba chiar şi nume de oameni şul director al fabricii afirmă torilor Ie vom face cunoscut în acest umflarea mugurilor cu unui din urmă­
oo taşilor întrecerii. ş- am rdmas singur în sediul * r trov. 1 1 fruntaşi. Puse cap la cap, în­ articol care sînt dăunătorii vegetali şi
w #4 şirate în rînduri şi pagini, a- acelaşi lucru. animali cei mai periculoşi şi care sînt toarele produse:
o L-am întrebat. comitetului de partid a! minei, doar * ceste cifre şi fapte nu vor spune — Sîntem puşi uneori în si­ mijloacele de luptă împotriva tor. — ulei horticol îii concentraţie de
^ {ovarăş,u Secrelar. Mi.am n o ta t* totuşi mare lucru. Şi ca să e-
$ - Căror fapte iţi daloreşti renii- tuaţia să reducem producţia din Unul dintre aceştia este păduchele 3-5 la sută( se pun 3-5 litri ulei la
Oo mele, tovarăşe Zorilă? xemplificăm, să cauză că nu a- de San Jose. Originar din America, 100 litri apă şi se mestecă bine),
o*> pg carneft spnsg (jc dinsuţ, ultim ele* luăm o dare vem piei. între­ el a, pătruns în ţara noastră de mai
de seama de la prinderile fur­ bine de 20 de ani. Răspîndirea s-a fă­ — produse cu bază de D.N.O.C.
<*> Aici o faptă a murmura re<Ln2dri ale brigăzii lui Anghel Zo- * fabrica „Vidra" nizoare de piei cut cu ajutorul materialului săditor (selionon, sondolin) în concentraţie de
din Orăştie. Vom găsi acolo provenit din pepinierele îmbolnăvite 0,75-1,5 la sută, după indicaţia prepa­
•<fvc „eroul" încurcat. Au ştiu... /-//cî. Brigada lui e prima, la Lonea, « sumedenie de cifre. Că în ia­ nu-şi respectă întotdeauna con­ prin mlădiţele provenite de la pomii ratorului.
? N-a dărîmai muntele cu pumnul, cafg a rdspuns chemării la întrece- ¦ nuarie fabrica şi-a depăşit pro­ tractele şi nu ne livrează la bolnavi luate penlru altoi şi pe multe
ducţia la piei argăsite cu 3 la alte căi. In livezile puternic infectate este ne­
* ca voinicii legendei, mei n-a în- rga fansafă de Mihai Tticaciuc. Re- o sută, şi a înnobilat cu 5 la datele prevăzute cantităţile ne­ apărat nevoie să executăm două stro­
<• tors Jiul 'către izvoare, ci a muncit, ztl[fafn[ pe februarie şi m artie: L sută mai multe piei. Că în fe­ Acest periculos dăunător îl întîlnim piri de iarnă, una cu ulei horticol şi
bruarie îndeplinirea planului fi­ cesare de piei. la toate speciile pomicole. Daune mari cealaltă cu produse de D.N.O.C., la un
o pur şi simplu, ca orice miner, izbu- ^,660 tone pe zi, peste plan, de fie- % Realizări de seamă zic a suferit o scădere. La piei După ce ai stabilit cauza a- produce la măr, păr, gutui, coacăz, interval de 40 de zile. înainte de tra­
tind — cu mijlciace pe care el le argăsite sarcina de plan a fost piersic, cireş, vişin, cais, prun. tarea pomilor cu tratamente chimice
<- caj.g om dPl f,rigad ă l * Ca rezultat al sprijinului depăşită numai cu 1 la sută, cestor deficienţe în producţia de iarnă ei vor fi curăţiţi de cuiburi
* partidului şi guvernului nostru, iar la înnobilare cu 2 la sută. Moduî de atac de omizi, de ramurile uscate şi de
ţaranii muncitori din satele co­ Acestea s-au întîmplat în ciuda fabricii „Vidra", nu poţi să nu frunzele mumifiate. Se vor curaţi
*¦ denumeşte „simple" — să-şi depa- Aşadar, acesla era omul. Jnsemnînd % munei Almaşu Mare, raionul faptului că productivitatea mun­ te gîndeşti la direcţia genera­ Păduchele se fixează pe trunchi, ra­ muşchii şi lichenii de pe scoarţă cu
<• Alba, se mîndresc cu realizări cii în ianuarie a fost .îndepli­ lă de resort din Ministerul In­ muri, lăstari, fructe şi frunze. Exami- perie de sîrtnă sau cu razuri.
<?> şcască lună de lună planul, sa in- c,-jre/e a c’ esfca, mi-l reimaginam, ba % de seamă : unităţile şcolare s-au nită doar cu 98 la sută, iar în dustriei Bunurilor de Consum, nîrid cu atenţie aceste organe, recu­
? mită la zi tot mai multe vagone e parcdd cunoşteam mai 'bine decît a-% înmulţit la zece, toate îuncţio- februarie cu 114 la sută. care ar putea să „scuture" pu­ noaştem la suprafaţa lor numeroase In timpul vegetaţiei vom executa 2-3
<o grele de rodul negru-strălucitor al ^ ^ jusese [(j doi pa?i de mine. * nînd în localuri proprii, bine în­ ţin pe cei ce nu-şi respectă con­ ţeste (H g. 1) carapace circulare de tratamente cu unul din următoarele
<- treţinute, iar două din ele în Mai aflăm că în luna martie, tractele. produse:
subpămînlului. „Asta-i tot ce am fa- 4 ^ Gorilă In clipa aceea, cu $ clădiri noi (Almaş-centru şi lucrurile nu stăteau prea ' bine culoare cenuşie, cu diamefrul de 1-2
Glod). Cadrele didactice care la început. In cifre, acest lucru S-a^vorbit pînă acum nu prea mm. Dacă îndepărtăm aceste ţeste cu ecatox 20 în concentraţie de 0,2
cui!" - a dat din umeri Anghel ^ fruntea % predau aici sînt calificate, iar era exprimat prin îndeplinirea lăudabil despre producţia fabri­ ajutorul unul vîrf 'de' ăc, vom găsi la sută (200 grame la 100 litri apă):
numărul lor s-a mărit. Cele cinci planului la zi la argăsitorie în cii „Vidra". Asta nu înseamnă corpul păduchelui în formă de pară şi
Zorilă, grăbit parcă să curme o dis- ^ ^ licnriCjUi lămpii captiv în mî- % cămine culturale existente des­ proporţie de 92 la sută, iar la insă că muncitorii acestei în­ de culoare portocalie (Fig. 2). — nicotox în concentraţie de 0,4 la
făşoară o vie activitate. secţia de înnobilare în propor­ treprinderi n-au succese. Dacă sută (400 grame la 100 litri apă);
cuţie ced făcea să roşească. Wrî- mare, puternică, de om care se * ţie de 80 la sută. Cifrele privind ne gîndim numai la faptul că Păduchele se înmulţeşte de 2-3 ori
Viaţă nouă Iii satul iada productivitatea muncii şi preţul in anul trecut prin munca co­ — zeamă sulfo-ealc.ică de 28-30 B
Nici cu întrebările despre trecut ddruie cu pasiune muncii, se îndrep- * de cost, nu au fost încă cal­ lectivului de aici, preţul de cost în concentraţie de 3 la sută.
In anii puterii populare viaţa culate. al produselor a fost redus cu
/ lni -LaU/mU uauviutii 'm'‘a^i mult noroc. Are o I ijia fjp, robaVblill spre Vc'o-'il‘i^vi.eV-,^ nerăbdător* mădenilor s-a schimbat radical: 6,35 la sută faţă de sarcina pla­ Primul tratament îl vom aplica în
l biografie din cele mai sim ple; un sd şi îniplînie pichamerul în muntele ¦ satul s-a înfrumuseţat cu case Pe scurt, darea de seamă, nificată, că din pierderile plani­ perioada 10-ST0 iunie, iar celelalte din
¦- tablou pe care schiţezi din două-frei lmpietrit şi negru din străfunduri... * noi, frumoase, gospodăriile ţă­ complectată cu unele păreri ale ficate, 38.000 lei aii fost acope­ 15 în 15 zile după aceea.
l linii curate, drepte: fecior de ţăran ş . pQa{e peil{ru prima oară în ca- » ranilor sînt din ce în ce mai pli­ unor funcţionari, cam atît ar
ne de belşug, s-a înfiinţat o în­ putea să-'dea. Este aceasta o riţi din beneficiile fabricii, că Deoarece preparatele indicate sînt
[.» sărac din nordul Moldovei, îinpovă- rfera mea de reporter, am avut îna- ¦ tovărăşire zootehnică dc creşte­ imagine reală a activităţii fa­ fabrica a realizat 500.000 lei otrăvitoare, se recomandă ca folosirea
i rat cu o casă ele copii, a plecat în jn{e de a ccrccfa> dc a întreba — * re a oilor şi o cooperativă prin bricii „Vidra" ? Cu siguranţă economii şi că sporul cu care lor să se facă numai după indicaţiile
care se face un intens schimb de că nu. a fost suplimentat fondul de primite de la tehnicienii şl inginerii
l lume să.şi caute norocul. Aşa a ajuns ildllida c;^cctă a adevărului: * mărfuri cu centrele orăşeneşti. salarii a fost acoperit tot din agronomi.
De ce productivitatea muncii beneficiile realizate, atunci, si­
la Lonea (auzise că aicie nevoie de _ g membru de partid, nu-i aşa ?* Dar, pe lîngă toate acestea, diferă de la o lună la alta, tuaţia se schimbă. De asemenea, Centrele de combatere a bolilor şi
muncitori), a urmat cursurile unei ceea ce bucură mult pe mădeni' de ce producţia nu cunoaşte o dăunătorilor oferă pomlcultorilor în mod
_ A I — s-a mirai tovarăşul se. % este căminul cultural. Aici în- creştere ritmică constantă, de trebuie amintit faptul că mun­ gratuit aparatura şi materialele insec­
scoli de mineri a lucrat o vreme în .. — tîlneşti seară de seară zeci de ce planul la zi nu este îndepli­ citorii acestei fabrici prelucrea­ ticide respective. Datoria fiecărui culti­
'grupele unor veterani ai mineritului tineri şi vîrstnici. Unii citesc, nit decît în ultima perioadă a ză în afară de plan, piei de vator este să se adreseze acestor cen­
cretar de partid - vasăzică cu-* alţii vin aici pentru a afla nou­ lunii? Toate aceste întrebări vînat. Numai în luna martie, tre şi să execute Ia timp şi în condi-
tăţi din ţară şi străinătate, să vor căpăta răspuns dacă ne vom ei au prelucrat peste 6.000 de ţiuni bune stropirile recomandate. Nu­
ca Marian Adrian şi Caraşca, pe tir- noşleat mai dinainte ^p • asculte conferinţe, dar cei mai adresa muncitorilor. Maria Po­ piei de vulpe în imitaţii de bi- mai aşa vom putea scăpa livezile
mulţi vin să pregătească progra­ pa, vopsitoare, Zoltan Laszlo beret şi lutru. noastre de acest periculos duşman.
mă şi-a întocmii brigada lut. O bri- v ’' ¦ me artistice pe care le prezintă de la secţia ras, Eleonora Ar­
apoi duminica in faţa ţăranilor gint de la secţia înnobilare şi Desigur, aşa cum o dare de Ing. LEFTER GHEORGHE
te*»**********************'* din sat. Recent, la căminul cul­ alţi muncitori fruntaşi pot spu­ cercetător ta Staţiunea experimentală
tura! din Mada s-a prezentat ne multe lucruri de care darea seamă nu poate cuprinde toa­
piesa „Arvinte şi Pepelea" în de seamă este văduvită. Stînd tă realitatea unei întreprinderi, pomicolă din Geoagiu
care spectatorii au admirat pe de vorbă cu ei, afli că fabrica tot aşa nici un articol n-o poa­
actori ca Moţa Avram şi Bog „Vidra" este în plină transfor­ te reflecta în întregime. Faptele,
Parmina. In cadrul aceluiaşi oamenii care le realizează, fa­
program s-au jucat şi dansuri mare. Se reprofilează. Mai afli brica, toate elementele deci e-
populare specifice locului, s-au xistă, şi oricine le poate cu­
recitat numeroase poezii, mono- noaşte. Articolul de faţă poate
loage, iar tinerele Victoria Bog­ servi doar de introducere, celui
dan şi Sofia Pîştiu au cîntat care vrea să cunoască situaţia
doine. fabricii „Vidra". Viaţa, o va
putea găsi la fata locului.
V. P. OLEA
GH. PAVEL
corespondent

Institutul de mine din Petroşani

este înzestrat cu laboratoare dotate

cu utilaf modern care permit profe­ Sarcini sporite în organizaţiilor sindicale
sorilor şi studenţilor să efectueze
experienţe de toate geiuirile, De a-

semenea, studenţii au la dispoziţia Organizaţiile sindicale desfăşoară o nizaţiilor sindicale penlru îndeplinirea pentru o înaltă productivitate a mun­ Valea Jiului au dus nu numai la
lor o bibliotecă tehnică cu peste multilaterală activitate în mobilizarea integrală a sarcinilor de plan la toţi cii, pentru îmbunătăţirea calităţii mun­
58.000 volume de specialitate, săli largă a muncitorilor, inginerilor, teh­ indicii de către fiecare secţie şi între­ cii şi reducerea preţului de cost au creşterea producţiei, dar şi la uşura­
de lectură, cluburi, cămine etc. nicienilor şi funcţionarilor în întrece­ prindere în parte. Acest lucru este cu stat şi vor trebui să stea şi de acum
rea socialistă, pentru îndeplinirea pla­ atît mai necesar, cu cît unele colective în colo în centrul atenţiei. Probleme­ rea muncii minerilor. Mecanizarea
In clişeu: In laboratorul de ex­ nului de producţie, se preocupă în a- de întreprinderi din regiunea noastră le acestea se rezolvă cu mai multă
ploatări miniere, ing. Tamaşi Ioan celaşi timp de asigurarea unor con­ nu şi-au realizat sarcinile dc plan în uşurinţă acolo unde masa largă a muncii s-a extins mult, iar protecţia
predă la macheta unui puţ, săparea diţii cît mai bune de tnuncă şi de această perioadă. Datoria organelor muncitorilor şi tehnicienilor participă
mecanizată a unui puţ (graifăr). viaţă, de activitatea cultural-sportivă sindicale nou alese este de a îmbună­ la organizarea şi conducerea produc­ muncii ocupă un loc de cinste. In a-
de asigurări sociale etc. Rezultatele tăţi necontenit conducerea întrecerii so­ ţiei. •. ¦
- fruntaş obţinute în producţie de colectivele cialiste, de a sprijini tot ce este nou, ceşti ani s-au construit pentru minerii
pe regiune din regiunea noastră oglindesc şi a- înaintat, în vederea lichidării unor ast­ Propria noastră experienţă, ca şi ex­
portul organizaţiilor sindicale. fel de lipsuri, pentru obţinerea de noi perienţa altor ţări constructoare a so­ Văii Jiului, cîteva mii de apartamente, O e c h ip a artistica
S1MERIA — Conducerea întreprin­ succese. Organelor sindicale nou alese cialismului, ne-a dovedit că consfătu­
derii I.C.I.L. Simeria, analizînd activi­ După cum se ştie, în anii puterii trebuie să le fie clar că a conduce în­ irile de producţie constituie forma cea i:.r pentru siderurgiştii Hunedoreni un
tatea depusă în semestrul II al anului populare, aplicarea cu consecvenţă de trecerea socialistă, înseamnă a spriji­ mai adecvată pentru atragerea celor
1957, a atribuit oficiului raional Ilia către partidul nostru a politicii leni­ ni pe toţi muncitorii să cunoască sar­ ce muncesc la organizarea şi condu­ nou oraş.
fitiui de „oficiu raional fruntaş" pe niste de industrializare socialistă a cinile de plan, şi pe această bază cerea producţiei; Urmînd calea indicată
întreprindere, datorită îndeplinirii şi ţarii a făcut ca şi în regiunea Hune­ să-şi formuleze angajamente concrete. de Plenara G.C. al P.M.R. din decem­ Cu cît se va obţine o productivitate cu a c t iv it a t e bogată
depăşirii sarcinilor de plan ia colecta­ doara producţia să cunoască o pu­ Urmărind îndeplinirea acestor angaja­ brie 1956, plenara Consiliului Central
rea şi semiindustrializarea laptelui. ternică dezvoltare. mente, organizaţiile sindicale sînt che­ al Sindicatelor din ianuarie 1957 a a muncii mai înaltă, cu cît va fi re­
mate să organizeze o largă populariza­ lărgit atribuţiile consfătuirilor de pro­
In acest raion s-au colectat anul Hunedoara — această inimă care re a rezultatelor, folosind panourile ducţie. Ele pot lua hotărîri în acele dus preţul de cost, cu atît statul de-
trecut 11.467 hi. lapte, s-a redus con­ pulsează metal întregii noastre econo­ de onoare, gazetele de perete, staţiile probleme care pot fi rezolvate cu po­
sumul specific pentru produsele semi­ mii este de nerecunoscut. Dezvoltarea de radioficare etc. Organele sindicale sibilităţile proprii ale colectivului gru­ mocrat-popular va putea lua noi mă­ PETROŞANI (de. lă subreddeţia producţie. Ca ei mai sînt mulţi care
fabricate şi s-a îmbunătăţit calitatea unităţilor industriale existente, crearea nou alese au datoria să studieze cu pei, secţiei. Organizaţiile sindicale nou noastră voluntară). In raionul Pe­ au fost ţintiţi de brigadă şi... s-au
lor. unui număr de importante unităţi noi răbdare experienţa bună a muncitori­ alese trebuie să antreneze un număr suri în vederea îmbunătăţirii nivelu­ troşani sînt multe echipe, artistice, lecuit.
a făcut posibil prin eforturile depuse lor fruntaşi, a atelierelor şi secţiilor cil mai larg de membri de sindicat să dar printre cele mai active este cea
Pe locui Ii s-a clasat oficiul raional de oamenii muncii sub conducerea or­ fruntaşe, în scopul generalizării ei Ia studieze problemele producţiei, să facă lui de trai al oamenilor muncii. Orga­ a Cooperativei meşteşugarilor. Despre Am cunoscut cîţiva dintre cei mai
Hunedoara, iar pe locul III oficiul ra­ ganizaţiilor de partid, ca producţia toate locurile de muncă. In organizarea propuneri în cadrul consfătuirilor şi activitatea acestei echipe am aflat în- activi membri ai formaţiei. Am cunos-
ional Orăştie. Decernarea drapelului şi globală a industriei regiunii să creas­ şi conducerea întrecerii socialiste, ca în afara lor, pentru o mai bună organi­ nizaţiile sindicale sînt chemate să e- ir-o zi ascuUînd la difuzor programul cut-o pe Ioana Baban, înaltă, brune­
a premiului în valoare de 2.000 lei a că. Sarcinile care stau în faţa indus­ de altfel în toate problemele privind emisiunii locale. Apoi, am trecut pe tă şt cu ochi negri jucăuşi, pe Ma­
avut loc, înir-un cadru festiv, în ziua triei din regiunea noastră în acest an îndeplinirea planului de producţie şi zare a muncii şi a producţiei, pentru duce în acest spirit marea masă de la club. Tocmai se făceau repeiiţii. riana Scodeii, ceva mai mică la sta­
de 29 martie a.c. sînt şi mai însemnate. Astfel de sar­ în îmbunătăţirea condiţiilor de muncă Preşedinte al clubului este Aianasie tură, dar bună solistă, pe Mihai Co-
cini sporite stau şi în faţa S.M.T.- şi de viaţă a celor ce muncesc, orga­ o mai bună folosire a tehnicii în sco­ oameni ai muncii. Eie sînt chemate Dumitrescu, un om plin de viaţă şi pîndeanu, Gheorghe Rusu, Vasile Un-
CORNELIU STÎRCESCU nrilor şi G.A.S.-urilor din regiunea nele sindicale trebuie să acorde toată energie. Ajutor al lui, tot om activ, gureanu, iMtira Mesaroşi, Petru Pin.
cores pondent noastră. pul ridicării productivităţii muncii, pen­ să se îngrijească în continuare de sa­ este. iqp. Baban, conducătorul orches­ tea, Ipnescu Maria şi alţii. Dintre
atenţia verigii de bază a mişcării sin­ trei. împreună, ei compun texte, mu­ membrii orchestrei, trebuie să amin-
Sarcina organizaţiilor sindicale este tru economisirea materiei prime, îm­ tisfacerea cerinţelor materiale şi cultu­ zică şi fac orice, pentru ca treaba să lesa pe Ioan Niţă de la C.F.R., Giulu
să mobilizeze toate forjele pentru în­ dicale, grupa sindicală. meargă bine. Activitatea artistică şi-au Baneti tot de la C.F.R. Ioan Dochiţă
deplinirea şi depăşirea acesior preve bunătăţirea calităţii produselor şi re­ rale. Nu există o sarcină de mai mare început-p odată cu naşterea brigăzii şt alţii. Prezenţa celor doi ceferişti
deri. In adunările sindicale de dări de artistice de agitaţie în 1957. se explică aici prin faptul că ceferiş­
ducerea preţului de cost. cinste pentru oricare activist sindical tii încă nu duc nici un fel de viaţă
Rezultatele primelor trei luni ale seamă şi alegeri problemele îndeplini­ Primul program era in titu lat: „ Drept culturală în unitatea lor.
anului indică cu precizie necesitatea Partidul şi guvernul se îngrijesc decît grija pentru îmbunătăţirea con­ la ţintă" şi într.ddcvăr s-a tras di­
rii ritmice ă sarcjnjlţy, Jfe: plan, luptă rect în {inia lipsurilor. Exemple : Au­ Printre membrii formaţiei se numără
unei lupţe continue din partea orga­ fără răgaz de ridicarea bunăstării diţiilor "de trai a muncitorilor, ingine­ rică Coţofan, şeful 'secţiei încălţămin­ familii întregi ca Nicolae Baban, Ma­
te, eră mereu absent de la atelier. In ria Scodetl şi Ioana Baban, toţi trei
celor ce muncesc. Iată de pildă inves­ rilor şi tehnicienilor. urma 'criticii făcute, deşi s-a supărat din aceeaşi familie. Ca ei, mai sînt
atunci, 'el a licliiţlat cil absenţele. Ni. fraţiil Ioanei şi 'Adalbert Marton etc.
tiţiile de multe ^ dnilioaţie făcute în Acum, o dată cu pregătirea dărilor colab Cazaca 'de la cooperativa „Par­ Activitatea 'culturală ce' se desfăşoară
tizanul", venea 'adesea lă 'serviciu în la 'cooperativa meşteşugarilor se dată-
de seamă şi alegeri, în întreprinderi, stare de 'ebrietate. Şi el s-a supărat, reşle întregului colectiv că şi iov.
dar, 1-a. îndreptat, Rppcscu Ioan, I era 'A. Dumitrescit, N. Baban şt Artenie
G.A.S.-uri, S.M.T.-uri se semnează şi
Wi- W M J M Vasiăti.
contractele colective pe anul în curs.
, Y M.
Datoria organelor sindicale este să

urmărească aplicarea înlocmai a pre­

vederilor contractelor colective, să tra­

gă ia răspundere pe acei conducători

de înheprindori care ar încerca să ne­

glijeze aplicarea unor prevederi cu

privire ia îmbunătăţirea condiţiilor de

muncă şi dc viaţă, *•

Organizaţiile de partid au datoria

să îndrume zi de zi activitatea orga­

nizaţiilor sindicale în întreprinderi şi

instituţii, să acorde un ajutor; concret
comitetelor sindicale nou ~j ‘ VA ‘