Page 36 - 1958-04

Pag. 4
DECLARAŢIA COMUNĂ
cu privire la rezultatele tra tativelor
sovieto-ungare
BUDAPESTA 10 (Agerpres). TASS
anunţă : N. S. Hruşciov, prim secretar lară Ungară declară în mod catego­
al Comitetului Central al Partidului ric că problema orânduirii de stat a
Comunist ai Uniunii Sovietice şi pre­ ţărilor democrat-populare, ca şi a ori­
şedintele Consiliului de Miniştri al cărui stat suveran, nu poate constitui
U.R.S.S., şeful delegaţiei de partid şi
guvernamentale sovietice, şi Janos
Kâdâr, prim secretar al Comitetului
Central al Partidului Muncitoresc So­
cialist Ungar, şeful delegaţiei de par­
tid şi guvernamentale a Republicii
Populare Ungare, au semnat la 9 a-
prilie declaraţia comună a celor două
delegaţii cu privire la rezultatele tra­ compatibile cu principiile cartei O.N.U.
tativelor care au avut loc între ele, la şi sînt un amestec inadmisibil în tre­
Budapesta, între 2 şi 10 aprilie.
Uniunea Sovietică şi Republica Popu­
lară Ungară, se spune în declaraţia
comună, subliniază că principala pro­
blemă a situaţiei internaţionale ac­
tuale continuă să fie realizarea unui
acord cu privire la măsurile concrete
şi urgente pentru micşorarea încordării
internaţionale, pentru încetarea cursei
înarmărilor şi înlăturarea primejdiei
izbucnirii unui război, oare în secolul
nostru implică consecinţe grave pen­
tru omenire.
Delegaţia Republicii Populare Un­
gare subliniază însemnătatea istorică
a hotărîrii Sovietului Suprem al
U.R.S.S. cu privire la încetarea în
mod unilateral de către Uniunea So­
vietică a experienţelor cu armele ato­
mice şi cu hidrogen.
Uniunea Sovietică şi Republica Popu­
lară Ungară — se spune în continuare
în dclaraţie — se pronunţă pentru
luarea de măsuri concrete în domeni­
ul dezarmării şi condamnă cu hotă-
rîre cursa înarmărilor şi pregătirile
de război desfăşurate de statele mem­
bre ale N.A.T.O.
In declaraţie se exprimă îngrijora­
rea serioasă în legătură cu hotărîrea
Bundestagului R. F. Germane, care a
acordat guvernului federal împuterni­
cirea de a înzestra armata Germaniei
occidentale cu arme atomice şi cu hi­
drogen, precum şi îngrijorarea în le­
gătură cu amplasarea pe teritoriul Ger­
maniei occidentale de baze străine
pentru arma atomică şi arma rachetă,
deoarece în urma acestei politici a
Germaniei occidentale, în Europa în­
cepe să se creeze o situaţie care se
aseamănă în multe privinţe cu situaţia
în care Germania hitleristă a început
pregătirile pentru dezlănţuirea celui de
al doilea război mondial.
Opinia publică
U.R.S.S. cu p riv ire la în cetarea
experienţelor cu arm a
JAPONIA
Două fetiţe din Hiroşima au adresat
lui N.S. Hruşciov o scrisoare de mulţumire
TOKIO 10 (Agerpres). Zia-
rele japoneze relatează că două
fetiţe din Hiroşima au adresat
o scrisoare emoţionantă preşe­
dintelui Consiliului de Miniştri
al Uniunii Sovietice, N. S. Hruş-
ciov, mulţumindu-i pentru hotă­
rîrea Uniunii Sovietice de a
opri în mod unilateral experien­
ţele cu armele nucleare. Cele
două fetiţe, Fitsuko Sewada şi
Kyo Okura, eleve la o şcoală
secundară din Hiroşima, arată
că rude de ale lor au murit în
cursul anilor trecuţi de pe ur­
ma bolilor provocate de radia­
ţiile radioactive. Ele subliniază
în scrisoarea lor că speră că gu­
vernele Statelor Unite şi Marii
Britanii vor urma exemplul Uni-
TAI LANDA:
„întreaga Asie saluta cu entuziasm această
hotărîre istorică"
BANGKOK 10 (Agerpres). —
Ziarul „Guanhuavanbao”, care
apare la Bangkok, în limba chi­
neza, menţionează că hotărîrea
Uniunii Sovietice s-a bucurat de
cel mai larg sprijin în -rîndu-
riie popoarelor diferitelor ţări.
BRAZILIA
„Un pas concrel pe calea păcii"
.MONTEVIDF.O 10 (Agerpres) Ştiinţe a Braziliei, prof. Arthur
Sub titlul „Un pas concret pe Mozes, a aprobat de asemenea
calea păcii" ziarul „Imprensa
Popular" a publicat declaraţiile
unor activişti pe tărîm social şi
oameni politici din Brazilia care
salută hotărîrea Uniunii Sovie­
tice de a înceta experienţele cu
arma atomică şi cu hidrogen.
Preşedintele Consiliului naţio­
nal de cercetări, profesorul Joro
Gristavo Gardoso, a arătat ca
el „ca om de ştiinţă salută în­
cetarea' experienţelor cu arma a-
tornio<3...“
Preşedintele Academiei de
Cedacfia şi adm inistraţia, ziarului ştr. 6 M artie nr. 9, Telefon: 1 8 8 -1 8 9 . Taxa plătită în num erar conform aprobării Direcţiunii G enerale I M .f .R . nr. 236.320 din 6 noienduie 1949. -
Uniunea Sovietică şi Republica Popu­
un obieot de discuţie la conferinţe in­
ternaţionale, deoarece a fost de mult
rezolvată de popoarele acestor ţări, care descoperite în partea egipteană
au păşit ferm şi definitiv pe oalea
construirii socialismului. Cele două
părţi consideră că încercările de a im­
pune discutarea problemei situaţiei din
ţările de democraţie populară sînt in­
burile interne ale unor state suverane.
Aflîndu-se în Republica Populară
Ungară — se spune în declaraţie —
delegaţia de partid şi guvernamentală
a Uniunii Sovietice a avut posibilita­
tea să ia cunoştinţă de marile reali­
zări obţinute de poporul ungar în pe­
rioada de după război, de succesele
sale în lichidarea urmărilor rebeliunii
contrarevoluţionare şi în întărirea pu­
terii populare în ţară. Delegaţia de
partid şi guvernamentală a Republicii
Populare Ungare subliniază, la rândul
ei, că sprijinul politic şi moral al U-
nîtinii Sovietice a contribuit într-o mă­ ducătorii a două federalii de me-
sură însemnată la lichidarea cît mai
grabnică a urmărilor rebeliunii contra­
revoluţionare, iar ajutorul ei econo­
mic a permis guvernului Republicii
Populare Ungare să înlăture Intr-un
termen cît se poate de scurt greută­
ţile economice, să înlăture pericolul
şomajului şi să evite inflaţia în ţară.
Mergând în întîmpinarea rugăminţii gu­
vernului ungar şi călăuzit de dorinţa
de a contribui la avîntul continuu al
economiei Ungariei, guvernul sovietic
i-a acordat un ajutor economic supli­
mentar pentru construcţia şi recon­
strucţia întreprinderilor industriale şi
a transportului.
In încheierea declaraţiei, Partidul
Comunist al Uniunii Sovietice şi Par­
tidul Muncitoresc Socialist Ungar su­
bliniază fidelitatea lor de nezdrunci­
nat faţă de principiile leniniste ale
internaţionalismului proletar şi declară
că cele două partide vor lupta şi de
acum înainte cu hotărîre împotriva în­
cercărilor duşmanului de a folosi naţio­
nalismul în scopul atîţării vrajbei şi
urii între popoare.
m ondială salută hotărîrea
unii Sovietice, oprind experien-
ţele cu armele nucleare, experien­
ţe care reprezintă un pericol
imens pentru întreaga omenire.
? zilia. fost senator, a cerut Stal
TOKIO 10 (Agerpres). Apro-
bînd hotărîrea Uniunii Sovietice
de a înceta experienţele cu ar­
ma nucleară, ziarul japonez
„Yomiuri" cheamă guvernul a-
merican să urmeze exemplul
U.R.S.S.
Intr-un articol de tond, zia­
rul „Mainiţi" scrie că hotărîrea
U.R.S.S. „a stîrnit în ţările lu­
mii un avînt fără precedent ai
mişcării pentru interzicerea ar­
mei nucleare". Ziarul cere de a-
semenea Statelor Unite să re­
nunţe la experienţele nucleare.
întreaga Asie, scrie ziarul, sa­
lută această acţiune umanitară
a Uniunii Sovietice ca o nouă
iniţiativă menită să destindă în­
cordarea internaţională şi să a-
sigurc pacea şi salută cu entu­
ziasm această hotărîre istorică.
Protestul Asociatei franceze a fontilor
combatanţi şi invalizi de război
PARIS 10 (Agerpres). La 9
aprilie ,,1'i liimanite" a publicat
rezoluţiile de protest împotriva
pericolului atomic şi a înarmării
Germaniei occidentale cu arma
nucleară adoptate în unanimita­
te dc participanţii ia recenta se­
siune a consiliului administra­
tiv :al Asociaţiei tranebze a foş­
tilor combatanţi şi invalizi de
•război.
DRUMUL SOCI ALJSMU Î.OT
Noi zăcăminte de petrol
a Republicii Arabe Unite
CAIRO 10 (Agerpres). Mi­
nistrul Industriei al Republicii
Arabe Unite, Aziz Sidki, a de­
clarat in cadrul unui interviu că
noi zăcăminte de petrol au fost
descoperite recent la Ras Bakr,
pe litoralul occidental al golfu­
lui Suez. Sidki a subliniat că
aceste zăcăminte au fost desco­
perite de o societate naţională
folosind experţi egipteni.
întărirea unităţii de acţiune
a sindicatelor din Franţa
PARIS 10 (Agerpres). In
Franţa se întăreşte unitatea de
acţiune a diferitelor organizaţii
sindicale. La 8 aprilie au avut
loc la Paris negocieri între con­
talurgişti afiliate la Confederaţia jinul revendicărilor metalurgişti-
Generală a Muncii şi ,,Confede­
raţia franceză a oamenilor mun­
cii creştini".
Intr-o declaraţie comună, a-
ceste federalii arată că în multe
întreprinderi administraţia a fost
nevoită să satisfacă revendică­
rile mptalurgiştilor cu privire ia
majorarea salariilor. „Această
majorare este însă insuficientă
şi departe de a compensa scă­
derea puterii de cumpărare pro­
vocată în primul rînd de răz­
De ce politia sud-viefnameză l-a arestat pe seoretaru I
de redacţie a! ziarului „Dan Ciun“ ?
SAIGON 10 (Agerpres). In­
tr-un editorial recent, ziarul sud- R. D. Vietnam în vederea nor­
vietnamez „Dan Ciun“, ziar
considerat ca exprimînd punctul
de vedere al unor largi cercuri
burgheze din Saigon salută e- 'răspundă favorabil cereriţpr, .d.e
nucleară
iniţiativa paşnică a Uniunii So­
vietice. Luis Jimaraes, preşedin­
tele Uniunii ziariştilor din Ric
de Janei.ro, a declarat că ho­
tărîrea adoptată de Sovietul Su­
prem constituie o uriaşă contri
buţie ia cauza păcii;
A. Chermont, preşedintele miş­
cării partizanilor păcii din Bra­
ior Unite şi Angliei să urmeze
exemplu) Uniunii Sovietice.
B U L G A R IA
SOFIA 10 (Agerpres). — La
9 aprilie Consiliul naţional ai
Frontului patriotic din Bulgaria
a dat publicităţii o declaraţie în
care salută cu căldură şi spriji­
nă iniţiativa paşnică a Sovietu­
lui Suprem al U.R.S.S. cu pri­
vire la încetarea unilaterală a
experienţelor cu armele nucleare
A! BANIA
TIRANA 10 (Agerpres). Con
siliul Centra] al Sindicatelor din
R. P. Albania şi Prezidiul Uni­
unii Femeilor Albaneze au dat
publicităţii declaraţii in care
se arată că poporul albanez a-
preciază hotărîrea Sovietului Su­
prem al U.R.S.S. cu privire la
încetarea unilaterală a experien­
ţelor cu arma nucleară.
Subliniind primejdia gravă pe
care o prezintă continuarea pro-
ducţici şi a experimentării ar­
melor nucleare şi amplasarea de
baze americane pentru arma
nucleară în Europa, consiliul
administrativ condamnă pregăti­
rea unui nou război şi cere în­
cetarea ncîhtîrziată ă producţiei
şi folosirii armelor nucleare.
N. 1032
ju ilin v e le ş t i r i • .u lt im e le ş t i r i • ixLtim jeie ş t i r i
Miniştrii Apărării ai R.F.G., Franţei şi Italiei O nonă cucerire
s-au întîlnit la Roma
a forţelor
ROMA 10 (Agerpres). Presa din ţările participante la Uniu­
relatează că la 8 aprilie a avut nea vest-europeană". democratice din
Amintind despre dezvoltarea loc la Roma o conferinţă a mi­
pe care o cunoaşte acţiunea de niştrilor Apărării ai celor trei Reterindu-se la această confe­ Italia
prospectare a zăcămintelor de ţări participante la aşa numitul rinţă, ziarul „Unita11 subliniază
petrol în Egipt, ministrul Indus­ „Triunghi al înarmării11 — Fran­ că toate ziarele burgheze se stră­ ROMA 10 (Agerpres). TASS
triei a subliniat că provincia e- duiesc să asigure că pe ordinea a n u n ţă : Tribunalul constituţio­
gipteană a Republicii Arabe U- ţa, Italia şi Germania occiden­ ei de zi s-au aflat doar proble­ nal al Italiei a hotărît să anu­
tală. me referitoare la tipurile de ar­ leze dispoziţia care prevedea că
nite va putea in curind să-şi sa­ mament clasic. „Aceasta, conti­ poliţia trebuie anunţată în prea­
Nu există ştiri oficiale cu pri­ nuă ziarul, nu se impacă însă labil de ţinerea mitingurilor şi
tisfacă singură nevoile interne vire la problemele care au fost deloc cu acordurile oficiale şi adunărilor în locurile publice.
de petrol. discutate la conferinţă. Intr-o secrete franco-germane privind Hotărîrea adoptată se încadrea­
ştire transmisă de agenţia producţia armei atomice şi fa­ ză întrutotul în prevederile con-1
ANSA se arată doar că „a fost bricarea nemijlocită de către stituţiei şi anulează unul din ar­
confirmat principiul studierii francezi şi germani a primelor ticolele legislaţiei fasciste care
problemelor standardizării şi bombe atomice în cursul aces­ era folosit adeseori de către po­
boiul din Algeria", se spune în producţiei în comun (a arma­ liţie ca pretext pentru zădărni­
declaraţie. mentului —¦ NR) in cadrul U- tui an". cirea mitingurilor, conferinţelor
niunii vest-europene. Se preve­ şi altor manifestaţii publice ale
Conducerea celor două fede­ de ca in acest scop să se con­ „Participă oare Italia în mod organizaţiilor progresiste.
raţii cheamă pe oamenii muncii voace între 15 şi 18 aprilie la
să intensifice lupta lor în spri­ Paris o conferinţă a miniştrilor direct sau indirect la aceste pla­ —O—
lor. nuri ?“ —'întreabă ziarul. Minerii italieni au
Conducerea. Uniunii generale Tratativele dintre von Brentano şi hotărît să declare
a federaţiilor funcţionarilor de ministrul de Externe spaniol, Castella
stat afiliate la 6 .G.M. a propus grevă generală
sindicatelor înrudite, care fac MADRID 10 (Agerpres). La mană a fostelor bunuri ale Ger­
parte din „Force ouvricre", ROMA 10 (Agerpres). La 9
„Confederaţia franceză a oame­ 9 aprilie a fost dat publicităţii maniei naziste in Spania. aprilie, reprezentanţii organizaţi­
nilor muncii creştini" precum şi ilor sindicale ale muncitorilor
federaţiei autonome a lucrători­ la Madrid un comunicat cu pri­ înainte de a părăsi Spania, din industria minieră din Ita­
lia au anunţat că, în urma eşe­
lor din învăţămînt, să organize­ vire la încheierea tratativelor von Brentano urmează să ai­ cului tratativelor duse cu privi­
dintre ministrul de Externe -vest. bă o întrevedere cu Franco. re la reînnoirea contractelor co­
ze acţiuni comune pentru a a- Agenţiile de presă occidentale lective ale muncitorilor, la 21
german, von Brentano şi mi­ subliniază că în afară de proble­ aprilie va începe în întreaga Ita­
păra interesele lucrătorilor din lic greva generală de scurta du­
nistrul de externe spaniol, Cas- mele referitoare la colaborarea rată a minerilor.
instituţiile de stat. telia Comunicatul aduce elogii militară dintre Germania oc­
Agenţia France Presse, care
legăturilor de prietenie şi cola­ cidentală şi Spania franchistă, relatează această ştire, aminteş­
te că în momentul dc faţă au loc
borare strinsă care există între von Brentano a discutat cu re­ pe rînd în diferite regiuni ale
R. F. Germană şi Spania fran- prezentanţii guvernului tranchist ţării greve turnante ale munci­
chistă. In comunicat se anunţă şi problenie privind contribuţia torilor din industria chimică.
încheierea unui acord cu privire economică a Spaniei la pregă­
tirile de război ale ţărilor atlan­
la restituirea către R. F. Ger­ tice. :
forturile repetate ale guvernului In C uba se intensifică acţiunile îm potriva
dictatorului Batista
malizării relaţiilor dintre cele
două părţi ale Vietnamului şi
cere guvernului de la Saigon să
acest fel fofmulate în mesaje
La Havana un grup de răsculaţi a pătruns în clădirea postului de radio
şi declaraţii oficiale de către ? Comunicaţiile telefonice şi telegrafice cu restul ţării au fost întrerupte
guvernul R. D. Vietnam.
HAVANA 10 (Agerpres). — al lui Batista. In cursul zilei de rios avariată de o explozie. E-
Relatînd despre această luare Toate agenţiile de presă occi­ miercuri, un grup de răsculaţi misiunile postului de radio Ha­
de poziţie a ziarului „Dan dentale relatează pe larg des­ a pătruns cu torţa în clădirea vana au încetat. Unităţi Impor­
Ciun", cotidianul francez „Le pre izbucnirea unor violente in­ postului de radio din Havana şi tante militare au fost aduse în
Monde" anunţă că ia scurt, timp cidente în Havana — capitala a lansat un apel adresat tuturor faţa edificiilor guvernamentale.
după apariţia acestui articol, insulei Cuba — şi în alte loca­ cetăţenilor din oraş chemîndu-i Spre seară, agenţia Associated
poliţia sud-vietnameză l-a a- lităţi din insulă, unde grupuri la grevă generală pentru răs­ Press relata că, deşi nu se mai
restat pe secretarul general de de răsculaţi au ridicat armele turnarea regimului dictatorial al semnalează împuşcături, situaţia
redacţie al ziarului „Dan Ciun". împotriva regimului dictatorial Iui Batista. Aproape imediat — se menţine „încordată" în oraş.
relatează France Presse — nu­
Deşi, datorită întreruperii etn
meroşi funcţionari de Ia între­ municaţiilor nu se cunoaşte si­
prinderile publice, de la bănci, tuaţia din restul ţării, agenţia
‘precum şi muncitori de la ser­ France Presse, anunţă, potrivit
viciile de utilitate ale oraşului unor ştiri retransmise de cores­
‘şi de la uzinele de gaz şi elec­ pondenţii din insulă, că la
tricitate au oprit lucrul. In Santiago, cel de-al doilea oraş
‘cursul după amiezii, în întreg al Cubei în ordinea importan­
unor colegi de a reduce tecată" (mulatri, etc) 'oraşul vechi şi în cartierele de ţei, situat în regiunea orientală
au avui drept de voi
Im New York există cheltuielile de înarmare, 29.0001 Din aceştia vvile din Havana nu a funcţionat a ţării, a început greva generală.
bande care numără a. a găsii un alu colosal. doar 60 la sulă s-au lumina electrică. Comunicaţiile Agenţiile americane, care nu
prdximativ 8.000 de a- Despre ce este vorba ? prezentat la voi. Negrii,
dolescenţi. Numai in In sediul Congresului care constituie majorita­ l telefonice şi telegrafice cu res- fac comentarii asupra extinde­
parcul central din New S.U.A exişiă un restau­ tea populaţiei, au fost ^tul ţării au fost întrerupte. rii acestor incidente, amintesc
York acestea au orga­ rant unde. pe cheltuia­ excluşi iolal de la voi. faptul că greva generală pare
nizat in ultima lună 40 la slutului penlru sena­ Spre prînz — relatează agen­ a fi primul pas din acţiunile a-
de atacuri armate im- tori să găteşte supă de „Democratismul” sus- nunţate încă de acum cîteva
potriva unor cetăţeni fasole. SusriumUul sena­ amintitului sistem nu ţiile dc presă americane — au săptămîni de Fidel Castro, con­
paşnici. Ştiri despre a- tor a propus ca subsi­ început să se audă împuşcături ducătorul răsculaţilor din Cuba,
semeneo lapte care o. diile alocate pentru res­ în diferite sectoare ale oraşului. care a chemat la intensificarea
glindesc creşterea crimi­ pectiva supă să fie sis­ luptei pentru răsturnarea regi­
tate pentru a reduce mai necesiiă comentarii. Citeva bombe au explodat în mului dictatorial al lui Batista.
Faptele enumerate sini' cartierele mărş'.iaşe, iar clădi­
edificatoare. rea postului de radio a fost se­
nalităţii in 'cel mai ma­ cheltuielile din bugetul Sfîrşitul
re oraş din S.U.A. apar S.U.A. miracolului
zilnic in presa ameri­ După un astfel de Pină de curind, presa
cană „sacrificiu" din partea
In statul Nebraska, celor ce votează enorme­ occidentală, in special
de pildă, tinărut Char­ le bugete mililare, con­ cea din Germania occi SIMBATA, 12 APRILIE 1958
les Siarkwiler. poreclit tribuabilului de rind a- dentală, elogia în una
„dinele turbat", împreu­ merican nu-i rămîne all- nimilaie faimosul „mi SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE.
nă cu prietena sa Ca- cevo de făcut decii să racol economic" vest DEVA . Pentru pace : PETROŞANI : Beremburg; HUNEDOARA: cinema
role, în vîrstă de nu­ renunţe şi el la supa lui, german. Deodată însă -uptătorul şi clovnul; Pătratul 45; „Maxim Gorki11; Legendă din Pole-
mai 14 ani a ucis zece „pentru prosperitatea A- înireaga presă a înce BRAD : Ciulinii Bărăganului ; ILIA : zia; SIMERIA: Ştrcngăriţa; BARU
oameni. mericii", cum se expri­ put să tacă. Nici un cii Prea târziu; SEBEŞ : Două lozuri; MARE : Gio-Cio-san ; ZLATNA: Fedra;
mă adeseori dl Dultes. vini despre miracol. Au ORAŞTIE: Trepte abrupte; HAŢEG: TEIUŞ : Lumea tăcerii; APOLDU DE
De unde îşi procură început să se intilnească Erupţia : ALBA IULIA : Povestea pri­ S U S : (Mănăstirea din Parm a; GO­
aceşti adolescenţi uci­ Dar milioanele de şo­ iot mai des titluri suin- mei iubiri; PETRILA: Poznaşii din NEA : Căpitanul din Koln.
gaşi armele? Răspunsul meri la ce să renunţe? bre: „Spectral anului
ni-l dă un anunţ publi­ Lor le lipseşte chiar şi 1929", „Un nou val de SELECŢ1UN1 DIN PROGRAMUL DE RADIO,:
citar apărut in presa a- modesia supă de fasole. sporire a preţurilor”
mericană pentru co p ii: ş.a.m.d. Faptele confirr Programul l : 6;20 Din activitatea cert de prânz; 15,00 Program de mu­
}>Se vind arme militare. „Alegeri" mă acpsle aprecieri: G.A.S.: 7,15 A sosit poştaşul; 8,00 zică populară; 16,30 Prin sălile de
Nu sînt necesare nici un Chiriile au, crescut cu 25, Materiale din presă; 9,30 Roza vân­ concert ale capitalei : 17,30 Muzică de
ţel d'e autorizaţii. ' Nu ' In provincia ¦ Capul la suia, eleclriciiaiea cu turilor; 10,00 Muzică de estradă; estradă; 18,05 Concert de muzică
are importanţă virsla Bunei Speranţe din U- 10 la sută, gazele cil 15 11,03 Muzică populară românească; populară românească; 19,00 Cântă
niunea sud.africană au Ia stijă, costul vieţii s-a 12.15 Goncert de prânz; 14,00 Cântă Luigi Ionescu : 20,30 Muzică de dans;
cumpărătorului".
După cile. sc vede, avut loc .priţnele „ale- scumpit.cu 30 la sută fa­ Ion Cristoreanu şi mandolinistul Gri- 21,15» Concursul „Cine ştie, câştigă'1;
Bhssinesttl cu arme îşi ¦geri" de ia instaurarea tă. de anul' 1-950. Astăzi 'gore Kiaziffl'-: 15,05 Mtţzica uşoară-; 22,00 Muzică de dans ; 22.30 La. sfîr-
arată din plin roadele regimului rasist'. Siste­ există în .R: F. Germană- 16.15 Vorbeşte Moscova ;• 17,25 De la şit de săptămână,, cântec, joc şi voi?
mul electoral al autori­ bună.
tr,Sacrificlu“ tăţilor r'asisle a asigdrai 1.325.000\ şomeri. Strămoşi pentru nepoţii 18,15 Gon­
un ¦„larg" drept de voi. BULETINE DE ŞTIRI
Inventivul senator a- Din cei. 1.200.000 d e .lo ­ Cu alte cuvinte,' „mi­ cert George Enescu ; 19,45 Răspundem 5,00; 6,00; 7,00; 11,00: 13,00; 15.00;
meneau Pani Dduglas, cuitori de „rasă. ames­ .17,00;. 19,00; 20,00; 22,00: 23,52:
pentru a evita ' punerea racolul economic" a dis­ ascultătorilor! 19,55 Noapte bună, co­ (programul 1), 14.00. 16.00; 18,00;
In aplicare ¦a părerilor. 21,00; 23,00 (programul II).
părui,- '.înghiţit- de alt pii • 20,45 Concert de romanţe j-, 21,15
miracol...,-criza. Cronica evenimentelor internaţionale;
• * T. O. / 21,30 Muzică de d a n s; 22,30 Muzică
•\S~ 5 de dans. Programul II: 14,03 Gon­
1.parul : intrepi linierea Poligrafică „1 M a i1' — DEVA.
i.' 1