Page 37 - 1958-04

I _:
i VA PREZENTAM-.'
i MUNCITORI
' FRUNTAŞI
DE LA UZINA
.VICTORIA" - CÂLAN J
Anul X Nr. 1034
VASII.E V. VOI CA
topitor II la furnalul tinerelului
i oo
ISPAS STANIEA
« gitt, Ghelar, Telittc, Simeria şi Băcia. Aăicii interpreţi s-au stră­
¦ şef de echipă la staţia de epurare
* a gazelor de Ia secţia furnale.
*C-9--+S- 9 9
O CONSFĂTUIRE
in s de î n v ă
Am avut şi eu ocazia fericită de a
mă număra printre delegaţii din regiu­
nea Hunedoara care au participat la
consfătuirea pe tară a ţăranilor şi lu­
crătorilor din sectorul socialist a!
agriculturii, consfătuire care s-a ţi­
nut ia Constanţa. Nu am mai fost pînă
acum la asemenea consfătuiri şi nici
nu am avut posibilitatea niciodată să
aud atîiea lucruri frumoase, să ascult
păreri de mare valoare, să învăţ nlît
de mult. Consfătuirea de Ia Constanţa
a analizat şi a lămurit o serie de pro­
bleme de o deosebită importanţă pentru
dezvoltarea sectorului socialist al agri­
culturii, penlru sporirea producţiei dc
cereale, pentru dezvoltarea creşterii a-
nirralelor şi a altor ramuri ale agri­
culturii.
Expunerea prezentată de fov. Gh.
GheorgHiu-Dej are o mare valoare teo­
retică şi practică pentru agricultura
ţării noastre. Aseultînd aceasiă ex­
punere şi discuţiile care s-au purtat pe
marginea ei, am puţut să văd mai
bine ca oricînd realizările gospodăriei
no3slre colective şi ceea ce eslc mai
important, am putut să-mi dau seama
de lipsurile care se miai manifestă in
gospodăria noastră.
Asc.ullînd discuţiile ptiiTale în con­ auzite acolo şi împreună am început
sfătuire, mă gîndeain că de multe ori
în adunările noastre generale, proble­
mele sînf discutate în general şi din
această cauză nu pot ti trase conclu­
zii pracfice şi luate măsuri destii! de
corespunzătoare. Consiliul de conduce­
re al gospodăriei noastre colective va
căuia ca de aci înainte să organize­
ze în aşa fel adunările generale in­
cit, în cadrul lor, toate problemele să
se discute la concret, să fie analizate
în mod profund şi să se ia măsurile
cele mai potrivite.
Expunerea prezentată de Iov. Oh.
Gheorghiii.Dej ne-a ajutat* să cunoaştem
mai bine posibilităţile dc dezvoltare pe
care le are gospodăria şi care silit
ramurile rele mai rentabile înspre care
să ne îndreptăm atenţia în primul rînd.
Aseiiltînd expunerea şi discuţiile
n-am gindit eă gospodăria noastră
co'ec.tivă, pe lingă cultura cerealelor
are posibilităţi să dezvolte mult ra­
' Cabinrlului de Miniştri a! R. P. D. Co­
fiflA
Sj f ' t S &
IN PRIM A D E C A D A A L U N II
Schimbul maistrului
Andrăşescu
Z La uzina cocsochimicăilnic, fiecare schimb să dea peşin
plan 8 tone laminaţi / Acesta a
joşi laaradSmanicnithgnăaiomjaHacrbămueunel eanadntuomglaaCarjoiaaslm.umtrabuetGinlnurtaauidtfeluiclGuuamilhuefoonîsnsrcit­­­itori(ciţIia'oeaiCnbîdaonur,nclscetippnucrduiotevîucnilsnddainnnîenusgtplirunmoeiecr.iroerud.reeelaavsocplpBhuroimommrdnebuirutuicăcl-­
secţiei
derurgic
trecerii
depăşit.
ghe Andrăşescu, de pildă, a dat in
prima decadă a acestei luni 278 lene
laminate piste plan. In a eraşi pe.
rioadă, se himim! condus dc Alexandru
Sanu şi-a depăşit planul de producţie
rit 178 iotic, iar bilanţul pc întreaga
secţie arată că s-att produs in total
582 tone laminate pesie pluti.
I.a realiză: i c amintite cm conGibuit
şi lăcătuşii din secţie, care s-au ocu/xil ea, în scopul obţinerii unor rezid! de
de buna 'întreţinere, a instalaţiilor; lu- eîf mai mari în întrecerea socialistă
tiu Radu, toan Suciţi, Gheorghe Huni.
baru, Liviu Ciulinâ sini ciţiva dintre
fruntaşi.
Eforturile 'întregului colectiv au dus
nil numai Iu depăşirea planului ci
şi la reducerea procentului de rebut
cu cat. 40—5)0 la sulă sub cifra ad­
misă in cadrul schimburilor lui Savil
şi Andrăşescu.
In lupfă cu rebutul
O ţelarii de la cuploarele electri­
ce au dai peste planul primei
decade 101,7 tone oţel. I.a ofelâria e- crescut cu aproape 5 la sulă.
Primii la arai şi msămîniai
U Zilele hune de lucru au făcut ca şi ţăranii muncitori clin sa­
l t e l e de munte să incertpâ insă militările. In satiîl 'Cerişor raid-
m ni'l Hunedoara, primii au ieşit fa însăminlatul orzului, omizu-
M Ini şi griului de primăvară corn liniştii Nicolae Vineri şi Glwor-
ţkghc Vinca, urmaţi apoi de Poanta Heirit, Masa Petru, lienfeu
H Milut), Vinca Petru şi alţii.
Mtliiitllli
mura zootehnică. Toc. Ion Gîrceag pre­
şedintele gospodăriei colective din Hăt',
mau, regiunea Stalin, spunea că nu
poate fi vorba despre mărirea producţiei
ta ha., fără a dezvolta temeinic ra-
Iti urma consfătuirii
de Ia Constanta
wtirwwiiimju
mura zootehnică, pentru că pămîntul
are nevoie de îngrăşăminte naturale
în fiecare an.
Aceasta este adevărat. Dczvoltînd
termele de animale ne vom asigura
îngrăşăminle'e necesare care consti­
tuie baza sporirii producţiei ta ba. şi
în afară dc aceasta animalele vor aduce
venituri băneşti mari. putînd astfel
să împărţirii avansuri băneşti în fie­
care trimesiru şi să dezvoltăm simţi­
tor fondul dc bază al gospodăriei co­
lective.
După ce ni-am înTors de ta con­
sfătuire am povestit colectiviştilor cele
să analizăm, prin prisma celor discu­
tate acolo, situaţia din gospodăria noas­
tră colectivă. Din discuţii mi-ani dat
seama că ramura zootehnică la noi in
gospodărie nu este destul dc dezvol­
tată. Avem în prezent numai 18 cape­
le bovine din care 10 sînt vaci de pro­
ducţie, pc cită vreme In suprafaţa dc
150 ba. ce o avem putem ţine cel pu­
ţin 30 capete bovine din care 18-20
să fie vaci de producţie.
Dece nu s-a dezvoltat ramura zoo­
tehnică în cadru! gospodăriei noastre
pe măsura condiţii'or ce Ic avem? Iu
primul rînd nu s-a dezvoltat din cau­
ză că n-am acordai atenţia cuvenită
asigurării furajelor necesare şi îndeo­
sebi a furajelor îiisilozatc. Tov. Gh.
Gheorgiiiu-Dcj a subliniat în expune­
rea sa însemnătatea deosebită pe care peraţie clin localihtle.
o au furajele însilozate în dezvoltarea
sectorului zootehnic si creşterea produc­ plauze realizările ariişTilor amatori
tivităţii animalelor. La discuţiile pc
marginea expunerii am auzit spunîndu-
se că sînt multe gospodării colective
care însilozeazâ câte 150-200 vagoane
de mitrei in fie.'.ire an si că aceasta j marca! in mod deosebii: Ion Mus-
PROLETARI DJN TOATE ŢĂRILE, UNITl-VAl Vizita delegaţiei guvernamentale
4 pagini 20 bani rom îne în R.P.D. Coreeană
Duminică 13 aprilie 1958 23 EBSKtaMîffSl PIIF.XIAX. De la trimisul special nistrul Apărării Naţionale a! R.P.D.
Agcrprcs. In dimineaţa zilei dc 11 Coreene, Eim Bea Dik, ambasadorul
aprilie, tovarăşa Tbhrvu Stoica, pre­ extraordinar şi plenipotenţiar al R.P.D.
şedintele Consiliului de Miniştri al Coreene la Bucureşti, şi de alţi inalii
R. P. Romîne, şi Emil Bodntîraş, vi­ demnitari, au făcut o virilă la Muzeul
cepreşedinte al Consiliului de Miniştri, războiului penlru eliberarea patriei. A-
însoţiţi ile Eim Ir Sen, preşedintele poi, înalţii oaspeţi romini, î‘nsoţiţi de
înalţi demnitari coreeni, s-au dus eu
reene, Nani Ir, vicepreşedinte al Ca­ maşinile la cooperativa agricolă de
binetului de Miniştri şi ministru al A- producţie din salul Sambon, care este
faccrilor Externe, Kim Hvan Ilobi, mi­ situat la 40 Icni. de Phenian.
Tratativele dintre delegaţiile
guvernamentale ra râ ă şi carasiană
PHENIAN (Agerpres) La lt aprilie făşurat într-o atmosferă amicală şi cor­
au avut loc tratative între delegaţiile dială a avut loc un larg schimb de
M M. — .MAGAZIN (pag. 2-a) guvernamentale ale Republicii Popu­ păreri asupra problemelor internaţio­
lare Democrate Coreene şi Republicii nale şi asupra unor probleme care in­
— Bilanţul unei munci rodii cc J Populare Romîne. teresează cele două părţi.
(pag. :1-a) ¦» In cadru! tratativelor care s-au des­
•>
— .Mai mult interes fain ri con* « Recepţia oferită de kim Ir Sen în cinstea
trădările tic cereale (P:hl :1a). %
lectrică nouă s-a obţinui in această conduse dc prim-lopitorii Glieorglie — Inraulâţ.’rca liluaţiei i \;;io- delegaţiei guvernamentale romîne
perioadă ce! mai mic procent de rebut l'urtiină, Hristos Cocnaris, Traian Iov,
cunoscut de la intrarea cuptoarelor in toan TSlăbim si Xicolac Veidai. J mice din ţările Americii I.aline
funcţiune. S-au evidenţiat echipele
V (pag. la ) . PHENIAN’ 11 (Agerpres). In legaţiei guoernamentale romîne
seara zilei de 11 aprilie Kim Ir in frunte cu preşedintele Con­
$<o• — Poporul polonez este profund Sen, preşedintele Cabinetului siliului de Miniştri, Chiuu Stoi­
ingruor it ele înarmai ea aurice:! a de Miniştri al R.P.D. Coreene, ca.
a oferit o recepţie in cinstea de-
* F. Germane (pag. u-a). (Continuare în pag. d-a)
o
<r
reuşit ca în prima decadă a lu­ ----------------------- 5 3 ---------------------------- -
nii să dea peste plan 1.612 to­
ne cocs. I.a acest rezultnt şi-a ••o* -a
adus din plin contribuţia schim­
.«. .0.
1“ '¦«ML MIM. mm mmmmmm - L» S ** V.
lil de cuptor, colectivul Uzinei bul tinerelului condus de ingi­ '¦¦ r#< •4—
cocsocliiuiicc din Hunedoara a nerul Gheoruhc Ardelean».
Succese ale aglomeraîoriştilor comunei Vtnţu de Jos
Hl'NEDOARA (dc la snbredaojia Printre colectivele fruntaşe care şi-au Este dovedii faptul că atunci cînd ma celor din consiliul de conducere Petraşcu), împreună cu comitetul exe­
noastră voluntară). Colectivul fabricii adus aportul la acest succes se numă­ organizaţia de partid nu acţionează, al cooperativei „Plugarul", din comună, cutiv al sfatului popular au organizat
de aglomerare a minereului din Com­ ră brigada II l-a condusă dc Iov. Si- nu conduce concret o acţiune, treburile şi a lucrărilor din unităţile cooperati­ un număr de 12 echipe de agitatori
binatul siderurgie Hunedoara a rfii.it mion Armas, caic a reuşit ca în pe­ merg slab, rezultatele nu sini cele vei. Organele care erau menite să des­ formate din comunişti, lucrători din
să-şi organizeze la un nivel înalt num­ rioada 1-10 aprilie să-şi depăşească sconta*te. O continuare a acestui Iu- făşoare o muncă politică susţinută, res­ cooperaţie, de la sfatul popular şi ţă­
planul cu I 1 procente, îndeaproape ur­ cru ne-a oferit-o situaţia contractă­ pectiv comitetul comunal de partid, rani întovărăşiţi, pe care i-a instruit
ma tă de colectivul brigăzii a Il-a con­ rilor din comuna Vinţu dc Jos, raionul organizaţiile de bază şi Comitetul execu­ temeinic asupra acestor probleme şi
ce se desfăşoară în cinstea zilei de dusă de inginer Gheorghe .Mnleescu, Alba. Aici, pînă pe la sfîrşilul lunii tiv al sfatului popular, nu au făcut i-a repartizat pe circumscripţii şi pe
I .Mai. cu o depăşire a planului dc li la sută. martie, rezultatele obţinute în acţiunea pînă atunci aproape nimic. Aceasiă fiecare sat ce aparţine comunei. Aces­
de contractări erau cil se poate de stare de lucruri a dat însă de gindit te echipe au desfăşurat şi desfăşoară
Astfel, din angajamentul care a fost Merită evidenţiată munca maistrului slabe. Se contractaseră cu cooperativa celor în cauză. Drept urmare, s-au luat o muncă politică temeinică în rinrlui
luat. de a da pînă la I Mai f2.000 şef dc ta atelierul mecanic, Aurel din comună abia 2.0(10 kg. griu, 2.500 unele măsuri care au făcut ca în mo­ ţăranilor muncitori explicîndii-Ic pentru
tone aglomerat peste plan şi de a \ laicii, care a reuşit să realizeze o kg. porumb şi 3G5 kg. cartofi deşi po­ mentul de faţă situaţia să se prezinte
spori productivitatea muncii cu 3 !a inovaţie în urma căreia s-au înlocuit sibilităţi existau şi există pentru a se cu totul altfel. In primul rînd, comite­ V. P.
sută, s-a reuşit ca piuă la dala dc contracta cantităţi mult mai mari. tul comunal de partid (secretar toan
HI aprilie să se livreze furnalelor, rulmenţii de import de la maşinile (Coniinuare in pag. 3-a)
pesie plan, 11.739 tone aglomerat. Cauza pentru care rezultatele au fost
Totodată productivitatea muncii a dc aglomerare cu rulmenţi lip R.P.R., -8 0 -
slabe a fost aceea că problema con-'
si s-a îmbunătăţit sistemul de ungere PRIMUL CONCURS
al acestor rulmenţi. trac*arilor a fost lăsată numai pe sea­
GH. .MARIXuV ICI
-es-
ra io n a l a l p io n ie rilo r
Cu ocazia şi în cinstea inaugurării gospodăriei agricole co­
lective „Dr. Petru Groza“ dtn Băcia, care a avut ioc duminică,
Comitetul raional de partid Hunedoara şi Secţia raională de in-
văţămînt şi cultură a raionului Hunedoara au organizat un
concurs raional al pionierilor. La acest concurs au participat
elevii şcolilor elementare din comunele Călan, Strcisingior-
duit să aducă proaspetei gospodării agricole colective, îti dar,
un minunat buchet de cîntece şi dansuri.
GHEORGHE p o a n t a
In cadrul acestui concurs, pionierii care alcătuiesc corul
corespondent şcolii din Gălan au interpretat „Povestea unui ciobănaş", iar
cei din Ghelar „Cîntec tineresc de sărbătoare". Tot din Ghelar,
a fost şi pioniera Crăciunescu Delia, care a recitat minunat
poezia „Nu, nu-1 luaţi pe tata". Jocurile căluşarilor din Chitici,
ale dansatorilor din Ghelar şi Călan au tost de asemenea plă­
cute.
!e.a ajutat să mărească numărul dc n- mmDIN FRUMUSEŢILE Pentru faza regională a concursului pionierilor s-au califi­
nimalc şi să sporească simţitor pro­ cai : corul şcolii de 7 ani din Ghelar, soliştii vocali Elena Pu-
ducţia de lapte. Aseultînd aceste discu­ REGIUNII NOASTRE păzan din Telittc şi Lucian Căpăţan din Strei, recitatorii Gră-
ţii m-nm gindit la gospodăria noastră diinescu Delia şi A1ic Golit din Ghelar şi Mihat Elisabeta din
care arc construită de mai urniţi ani JREGII NEA NOASTRĂ V g g } Călan. S au mai calificat căluşarii din Gliitid, echipa de dansuri
din Ghelar şi echipa de rine uri maghiare dtn Călan.
o groapă dc siloz din beton cu o ca­
pacitate dc 3 vagoane, dar in loc să fie ION MARINESCU
folosită în scopul pentru care s a eon- corespondent
-® © S © 8-
ION Cl.EJA DISPUNE DE LOCURI
preşedintele G.A.C. „23 August" MINUNATE, CARE, Ei! IARNA, de mare mă Rime
din Obreja, raionul Alba EIB VARA ATRAG NUMEROŞI
VIZITATORI.
( Cnminuarc in pag. 3-a ) IATA. IN CLIŞEUL NOSTRU, •i j f a••»-e *•>*•© ..a»«o-**»*«o‘ ^
O VEDERE DIN VAIT \ .HUIT I.
A şa-mi trebuie dacă n-am avui cai ptiic-c a unui „Eirov" ra să a-
de lucru si m-um hiat după to­ duca la locul ei piesa care lonsli. ării să ne dea unele lămuriri. ¦
varăşul Predes’ii Tilus să-mi arate Inie p.irlea superioara a statorului u-
ŞTIRI CULTUR A! E citeva Io: uri dc mumă din şaniie- — Ne.a dai destulă bălaie de. cap T
ru! O.C.M.M, ui maşinii de extrac­
ţie celei noi de la Aninov sa. instalarea maşinii. Una, că loalr pic- *
din P e tro ş a n ...Priveam acum cilvu iun,a la stră­ scie asii a au aproape 60 de tone )
daniile unui grup de muncitori care
îşi uniseră forţele lor cil forţa celor 140 greu laie, a doua, că cea mai mică |
neatenţie, cea mai mică lovitură ia J
rotor sau în seifurile statorului ar t
RECITAL talii, in rolul Spira: ’u , Claildia Reda, fi adus pagube enorme I *
ton V îuţ şi alţii.
ta i 3 aprilie a avui loc în sala “>• ¦»1», ¦»¦•»1.»¦ • ¦<• rinsei maşini. Cu toată opinteala Cc-i drept, să aşezi la locul său. j
Teatrului de Stal, recitalul sopranei T. I3RADESGU trac torului, uriaşa piesă dc v c o l i
Teodora V. I.ucaciii, deţinătoarea a tone nu se clinica mai nulii di 10 un asemenea colos dc rotor care nu 1
trei premii internaţionale: Geneva,, cm. Deodată văd că vine cineva că­ arc nici mai mu!i nici mai puţin |
Moscova şi Toulouse. In program : tre mine. dec.it vreo 27 tone, la o distanţă dr ;
Scitliberi, Rahmaninov, Schunuiit, nici un nn , lingă sluto", mi-i ;/ *
Vcrdi, Enrscu, l ’uccini ele, la pian — Ce mai faci, tovarăşe ?
Suzana Carusso. dc glumă Szckchi-baci imprciină cu •1
Binder Ion, cu Tiln riu Tonta, Iubii t
Călduroasele aplauze cile publicului
— Iaca, privesc, la oamenii aşlia I Gali, Ion Plugarii si ceiIu:li mont cri ¦
din Petroşani au marcat interpreta­
rea de o înaltă ţinută artistică a Teo­ — Nu vrei să vezi şi uite iocuri din echipa sa, au o bogata txncncn- î
dorei V, Lucaciii. , ¦
de muncă din şantierul nostru ? — ţă. Anim citeva mm au termina: ţ
mă întreabă tov. Tilus Pridcscu, doar montarea maşinii de extracţie »
pricinuit meu, Am primii. dc la un aii pui la mina Vulcan. ?
In încăperea undi se aflu di a- j"% in casa maşinii, apărat d ¦
ra- j
cum instalat motorii! C edru• si rea­ c le soarelui, roţi pri- • la nr'4- j
PREMIERĂ la Koepc, dacă n- ir fi fost înso­ retia iumu lui de extracţie 'tnatt dr •
ţilom! mai ră mă pierdeam. Ze/i dc numai 26 uniri. Sus in virfiil lui, o j,
De curinei a avui loc la Petroşani
fsliipi de la schelărie, rcd'lwi pe lumină puie ' a. urmată imediat dr
premiera piesei „TiIonic vals" de Tu- jos, macarale, guri de poslamtnt des­ o jerbă de srînlii, indică locul unde
dor Muşaicscu, prezenlală pe scena
Tealriiliii de Sloi, de către uriiştii a- chise larg şi o forfotă de oameni... sudorii isi exercit meseria. Omul nu
malori ai sindicalului comerţ şi coo­ ca-nir-un şantier, ce mai I Pe tăiuri,
zidarii ierminatl dc aşezat ultimele se vede, contopii i imenşi!atra ru- •
rînduri de cărămizi, iar lnlr-un colţ,
trăgeau de lanţul unei macarale, ginic di armături de fier. i>
vreo pairii oameni. „Sini din echipa
— Mergem ai oloi î întreabă >
Publicul numeros a răsplătit cu a- puţin ironic, nelipsita ca.auza. ţt
Iui Szekehj-baci, iar şeful, îi omul -— Mergi m, ii răspund Cil jumiî- *
Depănătoarca Maria Vaivara de Ia fabrica de tricotaje ăla blond", îmi dă indicaţii tovară­ Ude gură. Gindul ia va Irclun s ă ,
„Sebcşiil“ din Sebeş, işi depăşeşte în mod regulat sarcinile de
rare ajutaţi de iov Alexandru feles plan cu 10 Ia sută. şul Prrdcscu. Maistrul Szckehj losif (i. CRETUI.ESCU '*
de la Teatrul ile Sicii, an realizai mo­
mente de aiileni 'ă comedie. S-au rc- IN CLIŞI U : Dcpiinăioarea Alaria Vaivara la locul de simţi că despre cl este vorba. Lăsă
muncă.
lucrul si veni către noi. Era min­ (Continuare în pag. 3-a)
i * » r » i » t i fi i o- . I j > I • i fi. 5 7 e •s »• o- •a