Page 38 - 1958-04

rffîfflm; socialismului Wr. 10 34

jmn^Uan’Jum.^gBBCTS i ^ sgaE?EaaBassa ZB&DS«*!M>ÎSEÎIL-uUdDPL7-.OJA

P r i m u l om a Ib

printre indienii Krao

După cărţile sale, Erich Wustmann bului. Totuşi am reuşit să-mi realizez

ne era cunoşcul pînă acum ca explora­ pe deplin intenţiile oprindu-mă în mij­ >00©0v><*>o©0000000<z0< UMOR SOVIETIC
tor al Arcticii. Acest bărbat, în pre­ locul altor triburi paşnice. Eforturile
zent de aproape 50 de ani, şi-a pe­ mele au fost răsplătite prin cîteva mii Un om
trecut mulţi ani din viaţă printre la­ dp m etri.de film în culori, trei mii
poni şi eschimoşi. Aceasta o dovedesc de fotografii şi o valiză plină cu benzi

nu numai lucrările sale literare şi fo­ de magnetofon, precum şi de volume

tografiile, ci şi numeroasele înregis­ întregi de însemnări personale şi ob­

trări sonore aduse de el în Germa­ servaţii.

nia din aceste expediţii. „1000 de Deosebit de interesantă şi Importan­ Recent într-lun lăborator a .fost e- Acest strat de aluminiu a fost apli-X
mile cu sania trasă de reni“, „La tă din punct de vedere folcloristic a
hotarul gheţurilor" şi „isbjorn" — iată fost, fără îndoială, vizitarea unui sat fectuată o experienţă neobişnuită: un cat după acelaşi procedeu după care?
cîteva din titlurile cărţilor lui Erich de indieni' Krao, în care pînă la noi
Wustmann editate după război în nu păşise nici un alb. Indienii Krao om, îmbrăcat într-o salopetă uşoară, se fabrică oglinzile cele mai bune — O
R. D. Germană. Anul trecut radiodi­ sînt un trib de vînători care s-a sta­
fuziunea germană a transmis raportul bilit în centrul pădurii tropicale. Noi a intrat într-un cuptor mare, încălzit oglinzile pentru telescoape, reflectoa-,o
lui Erich Wustmann despre expediţia am trăit în acest sat cîteva săptă-
lui în pădurile virgine din Brazilia, mîni, ducînd acelaşi fel de viaţă ca şi la 650 grade, a stat acolo cîteva mi- re. Acest procedeu constă în trata-§
de unde s-a întors la mijlocul anu­ indienii înşişi. In felul acesta am
lui 1956. In expunerea vie, cu aju­ cîştigat repede încrederea lor, am reu­ nute apoi a ieşit liniştit.. .' . rea sticlei în vid cu vapori de alu-§
torul cîtorva benzi de magnetofon, el şit să filmăm scene din viaţa lor de
a făcut cunoscute auditorilor diferite toate zilele, să înregistrăm cîntecele Costumele ignifuge sînt cunoscute miniu. Ţesătura obţinută în acest felo
episoade din viaţa indienilor din ziua lor şi să-i întrebăm despre multe lu­
de astăzi. cruri pînă atunci necunoscute. A fost de multă vreme, dar de obicei' aces- reflectă razele incomparabil mai bineo
o perioadă de activitate rodnică şi de tea erau nişte „armuri" groase, gre- decît cea'm ai bună oglindă.
Cum a nimerit oare la tropice acest neuitat.
explorator al Arcticii ? Să-i ascultăm $ oaie, din azbest sau ¦din • alte. mate- In cuptoarele încălzite puternic< — Copilul In fala sta tu ii:
propriile declaraţii: Ziua, indienii Krao merg la vînă- riale refractare care stînjeneau miş- căldura se transmite în special pe< — Ce curaj!
toare, dar cum se apropie seara, în­
„Din păcate, nu mai sînt în mă­ cep dansurile. Vînătoarea şi dansurile cările omului. De data aceasta omul calea radiaţiei. Aceasta înseamnă căi W v \ <¦’
sură să întreprind călătorii în regiu­ sînt principalele lor îndeletniciri. Cîteo-
nile polare. Nenorocirea care mi s-a daiă cîntecele lor sălbatice răsunau a fost îmbrăcat cu o sâlcpeţă subţire ţesătura oglindată care reflectă a-J j# » . taftte - <.: — 4-0
întîmplat — mi-au degerat ambele noaptea întreagă fără întrerupere, fiind şi uşoară, dlntr-un nou - material re- proape toate razele emise de pereţii*
picioare — mi-a zdruncinat într-atît însoţite de tropăitul picioarelor iar
sănătatea, încît nu mai sînt în stare trupurile lor vopsite capătă în lumina frac.tar. Oricît ar părea de curios, a- incandescenţi ai cuptorului şi parlicu O
să suport toate lipsurile şi greută­
O cest nou produs a fost fabricat di ti lele de gaze fierbinţi ar putea să seŞ

6 două materiale care se tem de foc încălzească numai prin transfer dej

O luate fiecare separat: din sticlă ca căldură, iar schimbul de căldură întări

$ şi din aluminiu care arde atît de gaze şi corpul solid decurge foarte:
O frumos cu scânteile reci ale focurilor încet...

O de artificii de Anul Nou. Iată din ce cauză au trecut aiîteao

O Noua salopetă a fost confecţionată minute pînă cînd curajosul cxperi-<>
0 din ţesături de sticlă acoperite cu un mentator a simţit că începe să-i fieL

$ strat extrem de subţire de aluminiu, cald în cuptorul incandescent. O
X O

ţile expediţiilor în zona polară. Cu rugurilor aprinse o frumuseţe origi­ xyOOOOOOOOOOOOOOC'.yOOOOOOOCOOCOQCOOOOOO 'OOOOOOOOOC 0

toate acestea nu voiam să renunţ la nală. ŞTIAŢI CĂ — Doctorul: „1, 2, 3,... N-ai
pasiunea mea pentru explorări. De a- Ni s-au dat nume indiene, eu am O®0 nimic, pulsul este normal”.
ceea, în aprilie 1955, am plecat în prima
mea expediţie în America de sud... fost numit, de exemplu, Inlcu. Deşi ° Colectivul uzinei metalurgice din parţial topită, purtînd urme vizibile de Bolnavul: „Vedele-mi, vă rog, — Puterea unei bune obişnuinţe.
Mi-am propus să studiez traiul şi de­ noi ne preparam singuri mîncarea, e- Nikopol (R.S.S. Ucrainiană), a pus la eroziune eoliană. Monolitul de metal mina dreaptă, aceasta e prote­
prinderile cîtorva triburi indiene sud- ram adeseori invitaţi şi atunci eram punct producţia de ţevi al căror perete este puternic atras de magneţi. Com­
";mericane şi să înregistrez cele vă­ nevoiţi să mîncăm tot ce ni se dădea, este de două ori mai subţire decît pă­ poziţia chimică, structura şi forma lui z ă ”.
zute şi auzite pe un film în culori chiar dacă erau furnici prăjite şi alte rul omului. Asemenea ţevi rezistă Li permit să se presupună că este vorba
şl pe bandă de magnetofon. „delicatese". presiuni de pînă la 25 atmosfere. Ele de un meteorit care a căzut cu mulţi O fiter® isi achiziţie ic artă Fosile de srooasâil
sînt executate prin metoda laminării ani în urmă. a Muzealul regional icw®
'Am parcurs pe bordul unui mic a- Indienii Krao cred în zei şl spirite, la rece la laminoare cu role, care în Kazahstan
vlon distanţa de 1000 km. ajungînd în deşi nu au obiceiuri religioase deo­ şînt uşor de exploatat şi care au o 0 Cu prilejul unor prospecţiuni geo­ Intre multele lucruri din de- re în 1630, otrăvit, după cum sc
inferiorul ţării, pînă la fluviul Rio A- sebite. Ei îi consideră pe licurici drept greutate de două ori mai mică deci! logice efectuate în ultimii ani în R.A.S.S. pozitele subsolului Sfatului popu- crede, din gelo-zie de pictorii ; Oamenii de ştiinţă sovietici
raguaia, iar de acolo ne-am continuat sufletele celor morţi, iar pe zeul lor laminoarele obişnuite de laminare la lakută, s-au descoperit bogate zăcă­ Iar regional, direcţiunea muzeu- politani. au descoperit pe malul lacului
călătoria într-o pirogă indiană. Aceas­ principal, Buteble, îl socotesc atot­ rece. Laminoarele cu role au fost rea­ minte de diamante. Primul diamant a lui a dat întîmplăţor, cu cîtva Zaisan din Kazahstan un mare
tă călătorie n-a fost aşa de simplă, puternic şi răspunzător pentru tot ce lizate pentru prima oară în lume în fost găsit în 1954, urmat de numeroase timp în urmă, de o pictură în Domenichino, din ale cărui o- număr de fosile — oase de cro­
fiind chiar primejdioasă. Deşi persecu­ se întîmplâ. Uniunea Sovietică. alte pietre preţioase, printre care şi ulei, care a fost apreciată prin pere una a ajuns în muzeu! re- codili, ceea ce atestă faptul că
tarea indienilor a încetat acum în una de 54 carate. stilul şi tehnica execuţiei, ca o ginal din Deva, este socotit pe acum cîteva milioane de ani cli­
mod practic, totuşi mulţi dintre ei nu Indienii Krao au fost nevoiţi să se o Nu de mult, la o exploatare mi­ operă de valoare. drept ca cel mai valoros disci- ma acestei regiuni era caldă şi
au uitat încă suferinţele pe care oa­ strămute la mari depărtări pentru a nieră din apropiere de Magadan, pe 8 Institutul de cercetări al indus­ pol al importante' şcoli de pic-
menii albi le-au pricinuit pe timpuri scăpa de triburile duşmane. Intr-o zi litoralul Mării Ohotsk, la o adîncime triei farmaceutice din Moscova a rea­ Lucrarea ajunge în colecţia dc umedă.
triburilor lor. Astfel, de exemplu un de­ şeful tribului mi-a spus: „Noi nu ne de 32 metri a fost descoperit un bloc lizat un medicament de o deosebită artă a muzeului regional. Ea ră- tură Carracci, dr la începutul Expediţia paleontologică a In­
taşament de indieni din tribul temem de ci, Inku, dar ştim că fie­ eficacitate împotriva guturaiului. Noul mîne mai mult timp ca o Iu- veacului al XVIi-iea.
shavante din regiunea Mato Gro- care luptă aduce numai nenorociri şi monolit de metal, cîntârind 15 kg. medicament sovietic, numit „Kutizon", crare anonimă, cu observaţia stitutului de Zoologie al Acade­
.sso ne-a urmărit cîteva zile de-a amărăciuni". Aceşti oameni paşnici va fi prezentat şi la Expoziţia univer­ însă că ar putea face parte din- Opera pictorului italian Domc-
lungul malului pentru ca să nu ne trăiesc în bună înţelegere. Sînt bu­ După aspectul lui exterior blocui a- sală de la Bruxelles. Kutizonul lichi­ nico Zampieri — Domenichino,
dea voie să debarcăm pe teritoriul tri­ curos să fiu prietenul acestor oameni dează febra în numai 1 1/2 — 2 zile, proprietatea muzeului din Deva
care duc o viaţă atît de primitivă, dar minteşte de un bolovan cu suprafaţa
de la care se pot învăţa multe lucruri".

după care bolnavul se vindecă com­ tr-o şcoală de pictură a maeş- este cea mai veche şi totodată miei de Ştiinţe a U.R.S.S. a

plet. Numeroasele experienţe dovedesc trilor italieni, fără a putea aduce cea mai preţioasă lucrare de artă parcurs un drum de peste 10.000
că noul medicament poate fi adminis­ însă un argument mai convingă- din Colecţia de picturi a muze- km. pe urmele fosilelor de faună
trat cu succes şi în alte boli viretice. tor în ce priveşte epoca exactă ului.

0 La Budapesta a apărut un manual a realizării ei şi fără a cunoaşte Proî. CCTAVIAN ELOCA si floră străveche.
de limba arabă al tînărului lingvist numele artistului care a execu­
ungur Istvan Boga. Un alt manual tat-o. Aur din plante
de limba arabă, editat în Ungaria, a
apărut în anul 1887. După insistente cercetări, ta­ Plantele au unele proprietăţi humil Nemec împreună cu cola­
bloul fiind supus unor repetate despre care noi n-am ştiut în­ boratorii săi. In prezent această
© In R. P. Ungară s-a elaborat un examinări şi prudente curăţiri, totdeauna. Aşa de pildă planta problemă a devenit din nou ac­
proiect privind construirea magistratei s-a putut constata urmele unei criptogramă „barba-ursului" (E- tuală. Nu că s-ar putea îmbogăţi
de gaze care va lega oraşul Sztalin- semnături, şterse parţial, dar, quisetnm arvenso) este o plantă cineva prin această metodă !
varos de Budapesta. Cu ajutorul aces­ totuşi, descifrabilă: D0A4ENI- joasă şi spongioasă. Ea este Pentru o jumătate de kilogram
CHINO. Constatarea scoate din
tei conducte, Budapesta va fi aprovi­ anonimat preţioasa lucrare. Ea

zionat zilnic cu 450.000 metri cubi se dovedeşte a fi opera mare­ foarte atrăgătoare şi aceasta de metal preţios ar trebui cam
lui pictor italian DOMENICO pentru că conţine aur curat pe 20 tone de plante — dar acum
de gaze.

1J ZAMPIERI, cunoscut în operele care-1 absoarbe din pămînt în aurul îşi cîştigă în lume o nouă
de artă sub semnătura DOME- cantităţi considerabile. Dar ea glorie. In timpul cînd la Institu­
In ultimii ani, industria R.P. ! NJCHINO. Artistul s-a născut nu este singura în această pri­ tul pentru fiziologia plantelor
la Bologna, în anul 1587 şi a vinţă. din Praga s-a constatai că plan­
Chineze a înregistrat succese! murit ia Napoli, în anul 1641. tele primesc din pămînt unele
Are în oraşul său natal ca prim Plantele în general absorb din clemente, venea adeseori la F ra­
deosebite. | îndrumător în artă pe Dionysius pămînt şi alte elemente ca : cu­ gă întemeietorul geocbimiei. a-
Calvaer; se formează apoi în pru şi bor, mangan şi zinc eic, cademicianul sovietic V. I. Ver-
Uzina de motoare de auto- J vestitul atelier al Carravacci- de care au nevoie pentru ca să nadski. Acesta a luat cunoştinţă
lor. Astfel ajunge el ca pe la poată trăi. dc cercetările profesorului 13.
mobile nr. 1 din Cliangchun t anul 1602 să colaboreze cu Ha- Nemeo şi a lucrat împreună cu
uibal Carracci la pictarea renu­ Pentru prima oară s-a găsit el în laborator.
— nord-cstul R. P. Chineze I aur în boabele de porumb la
mitului Palao Farnese din Ro­ Oslandîi Nikransko şi apoi ei a Oamenii de ştiinţă sovietici
şi-a mărit în ultimul timp j fost identificat şi în alte plante. pregătesc pentru pavilionul in­
ma. Domenichino lucrează Ia Plantele studiate au fost arse ternaţional al ştiinţei din Bruxel­
-imţitor producţia. Ea va pro- j în cuptoare electrice şi cenuşa les o secţie în care vor fi expu­
a fost supusă unei analize chi­ se lucrări ale acestui institui, de
duce pînă ia 1 octombrie \ mice şi speGtroscopice. S-a con­ exemplu elemente preţioase e x ­
statat că dintr-o tonă de cenuşă trase din plante. La aceasla va
1958, 18.000 automobile de j de „barba-ursului“ s-au extras colabora şi acad. Bohumil Ne­
meo care va prezenta materiale
diferite tipuri. 576 grame de aur. la expoziţia universală dc la
Bruxeles.
IN LOTO : Se lucrează Ia j Acest fenomen l-au observat

> maşină de 5 locuri. I prin 1930 biologul ceh acad. Bo-

, ' ••• '-i ‘ ’.&K Roma apoi la Napoli unde moa-

OCOOOOO00,00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00co 00 O00 00 00 00 CO00 00 00 00 00 00 00 00 00 000000 00 00 o:. 00 00 OOOO00 00 OO00 00 X)00 00 00 000000 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 OOCOCO00 00 oo oo

de carborund (un aliaj zgrun­ cutate, ci şi frumuseţea natu­ re cane, înainte de a se re­ b
ţuros cu piatră de polizor). De rală a pietrei.
ii peilness îndată ce a fost tăiat, arago­ întoarce în patria lor, ţin să g
nitul scoale la iveală splendi­ In ţara noastră există o ma­
dul său colorit şi desenele de re tradiţie în prelucrarea ara­ cumpere, să ducă cu ei ca 8
forme fantastice. Din plăcile gonitului. Meşterii romîni e-
xecută obiecte de o fineţe u- amintire un obiect de aragonit 8

romînesc. 8

§ /f > u aproape 50 de ani în importante zăcăminte de ara­ CE ESTE ARAGONITUL? In magazin se găseşte o "

o urmă, un profesor ceh, gonit gri, foarte puţin cunos­ obţinute se prelucrează obiec­ luitoare, fapt pentru care şi carte de impresii, în care mulţi g
8 pe nume Knopp, poposi în oca aceasta, un carbonat tele plate, ca farfurii, scru­ astăzi obiectele de aragonit vizitatori, din străinătate îşi g
8cut în lume. Frecvent, ara-
miere, servicii de birou, pu- romînesc sînt cerute în străi­
® Transilvania în satul Corund, gonilul are culoarea galben- C 03Ca, este înrudită îndea­ driere. Dar din piatra aceasta nătate. Noi exportăm tot felul notează impresiile. Am ras- § — Multe şi WMM
g penlru a face o cură balneară, roşcat, dar roca aceasta e proape cu marmura. Durita­ se pot face şi altfel de obiec­ de obiecte de aragonit în foit această carte şi mi-am 8 numeroase sînt SăftS»
g In această splendidă regiune, foarte rară, iar în Europa nu tea ei este însă mai mică S.U.A., Austria, Anglia, India, copiat cîteva din însemnările 8 animalele care
8 cu munţi bătrîni, acoperiţi de se mai găseşte — în afară (3,5—4) şi de aceea poate fi te ca vaze de flori, veioze Republica Federală Germană înserate acolo: „Nu ştiu cum jj formează „in­ TAS
8 păduri, se găsesc numeroase de Spania şi Romînia — decît mult mai uşor prelucrată. A- şi plafoniere, bibelouri, tăvi, şi în multe alte ţări. să-mi exprim admiraţia pen- g ventarul viu" al
8 izvoare calde, ape minerale în Siciiia. In Romînia ara- ragonitul se găseşte în depo­ fructiere. Ca să poată fi as­ tru frumuseţea aragonitului g Circului de stat -xT-'X-.-..:-.'vţ-x^yă-? a ..T- .¦
gonitul galben se extrage de zite de izvoare calde sau în tfel prelucrat, blocul de arago­ UN MAGAZIN şi a formelor în care e pre- g din Moscova.
acidulate cu conţinut de fier lingă Luncani. Culoarea gri fisurile rocilor eruptive, unde nit este băgat într-o maşină lucrai", scrie un oaspete din o Printre acestea m m m **'
g8 şl iod. Pasionat geolog, pro- şi apele' variate, diferitele se cristalizează în sistemul UNIC IN LUME Chile, Fernando Osţornel. Alt 8 se află şi foca
g fesorul Knopp îşi petrecea toi nuanţe ale aragonitului de rombic. Adesea, în compoziţia care-1 taie în formă de cilin­ htino-american, uruguainnul 8 Liuba, pe care mm*
g timpul liber colindînd îtnpre- Corund se datoresc izvoarelor sa mai intră puţin plumb şi dri de diferite dimensiuni. Ci­ O e una din străzile cen- Jose Fr. Totedo, adaugă : „Aci o
8 jurimile, de unde aduna tot termale din această regiune. — uneori — zinc. lindrii sînt ulterior prelucraţi ® trale ale Bucureştiului — (în magazin — n.r.) se poate o vedeţi in foto­
8 felul de pietre, pe care apoi la un strung special, cu rota­ pe Dobrogeanu Gherea — e- aprecia o dată mai mult fru- 8 grafia noastră
8 le cerceta. Intr-o zi, găsi o După 12 ani de la desco­ Avînd un colorit admirabil, ţii mici, după desenele exe­ xiştă un magazin unic în felul museţea artei poporului ro- g
perirea sa, profesorul Knopp cu ape, desene şi nuanţe ex­ cutate de sculptori. Odată lui în lum e: aici se vînd nu­ mîn, care înfloreşte în orice * alăturată. In
piatră cenuşie, cu nervuri de ieşi la pensie, se stabili la traordinar de variate, arago- strunjit, obiectul este îndelung mai obiecte de aragonit. O vi­ colţ al acestei minunate ţări", g
culoare mai închisă, asemă­ Corund, unde înfiinţa o mică nitul romînesc lasă în urmă polizat, lustruit cu o piatră zită în acest magazin este cîl Iar vîenezul Fr. Doppler a- 8 momentul de fa­
nătoare oarecum cu marmura. întreprindere de extragere şi pînă şi cunoscutul onix de specială — spumă de mare. se poate de interesantă. Pe daugă la cele de mai s u s : 8
prelucrare a aragonitului. 0 - Maroc. rafturile şi în vitrinele elegan­ „Sînt îneîntat de frumuseţea 8 ţă ea se află...
u biectete făurite aici deveniră Prelucrarea aragonitului este te sînt aşezate numeroase o- produselor dumneavoastră din g
Aragonitul se extrage — ca foarte dificilă, deoarece se biecte, care nu seamănă unul aragonit, de bunul gust al ° in audienţă la
g Reîntorcînclu-se acasa, o cer- repede cunoscute peste hota­ şi marmura — în blocuri întîmplă ca blocul să aibă cu altul: natura capricioasă formei lor şi de călitălea lor. o
8 ceia cu amănuntul şi îşi dă­ mari care, apoi, sînt tran- în interior fisuri, imposibil de a desenat în rocile din care şeful adminis­
re şi fură cerule mal ales în sportate la atelierul de' prelu- ghicit dinainte şi obiectul — au luat naştere cele mai in­ Obiectele cumpărate aici şi g
du seama că prezintă aceleaşi ajuns pînă în starea de fini­ teresante combinaţii de linii, pe care le duc cu mine în o trator al circu­
Statele Unite ale Amerlcit. De crare. sare — să se fărîme. Şi a- astfel că par învăluite într-o Austria, îmi produc o mare 8
caracteristici cu o rocă ce fu­ Am vizitat acest atelier, ca­ poi, nu din orice bloc se pre­ fină dantelă. bucurie şi mă vor f&ce să-mi q lui, P. A. Pen-
altfel, cererea de aragonit în lucrează obiectele, căci ceea amintesc cu drag de Romînia". o
sese descoperită în 1775, în re se găseşte în centrul Bucu- ce le dă valoarea esie nu nu­ Adesea, în magazin, poţi diurin.
S.U.A, deveni atît de mare reştiului. Blocurile enorme de mai migala cu care sînt exe­ întîlni oaspeţi de peste hota­ DAN LĂZARESCU 8
Spania, la Aragon, şi care aragonit sînt tăiate la gatere, O
îneîţ se exporţau acolo nu nu­ ale căror fierăstraie au dinţi
era cunoscută sub numele de
mai obiecte, ci şi blocuri în­
aragonit.
tregi, neprelucrate.
Knopp se reînlorsese cîteva

§ veri la rînd la Corund, între-

8 prinse cercetări şi descoperi

8 x oo 00 OCOC00 ooOO00 CCOCOCOCOCco 00 00 00 O00?oo oo cc oo oaivnwBftoo MMâo oo oo oo o oo oo oo oo im oo oooo oo oo oo oc oo oo oo oc oo oo oo 9
CO00 00 00 00 00 00 OC00 OC00 00 00 OCX OC00 OC0000 00 00 OCOC00 CCco c: