Page 39 - 1958-04
P. 39
Nr. 1031 ' DRUMUL SOCIALISMULUI PdLT. 3
xss3seinas-vsr>tesiaa ust'smuBSbontmifi^i
V IA T A D E P A R T ID M R A IO N U L . H U N E D O A R A O CONSFĂTUIRE
nstisai inselor MULT INTERES plină de înv
n atenţia Comitetului raional csBtractăriie de cereale (Ormaro din pag. l-a) vac: de la 10 la 15 capete şi hrănin-
du-le cu nutreţ însilozat vom crea
de partid Flaţeg Deşi în raionul Hunedoara un soi de oameni care, puşi în tre realizările obţinute şi pu siruit, rămîne goală în fiecare an. posibilitatea ca în anul ce vine să
au fost obţinute unele rea ţaţa unor sarcini, încep să dea terea economică a comunelor Noi sîntem hotărîţl să lichidăm a- dublăm cantitatea de lapte livrată sta
Recent a avut loc o plenară măr de peste 2.000 tineri şi lizări in problema contractă deservite de cooperativa „For-* tului.
a Comitetului raional de partid vîrstnici. Corurile, dansurile rilor de cereale, trebuie ară din colţ în colţ şi să se văică nica“ din Simeria, vedem cîă 6eastă lipsă, Incepînd din acest an
Haţeg, în caie s-a discutat pro populare, soliştii vocali şi instru tat că ele sini încă nesatis- rească. există o mare disproporţie. Şi a- vom pune o mare bază pe sporirea pro In consfătuirea de la Constanţa s-a
blema educării patriotice a oa mentişti, piesele de teatru pre făcăîoare fală de posibilită ceastă situaţie se datoreşte In ducţiei de furaje lă ha. In afară de a- vorbit mult şi despre posibilităţile ce
zentate cu această ocazie au fă ţile existente. — Nu pot tovarăşe 1 Sînt în ceasta vom mai construi 6 groapă-siloz le au gospodăriile colective pentru a
menilor muncii. cut cunoscute spectatorilor, ca cărcat cu alte probleme. Să ve mare parte dezinteresului ma cu b capacitate de trei vagoane, dar spori producţia la ha. Mulţi preşedinţi
In referatul prezentat la a- lităţile artistice ale ţăranilor din Pentru a impulsiona acţiu deţi că ţăranii noştri... Ştiţi, a- nifestat de fosta conducere a mi penlrti a rămîrie goală cum a ră de gospodării colective au subliniat
raion. nea de contractare a produ vem inventar... cooperativei, cit şi de unii ges mas cealaltă pînă acum j vom însiloza în discuţiile lor, avantajele mari pe
ceastă plenară de către tov. selor agricole am organizat tionari de filiale ca, Alah Ale în acest an cel puţin 6 vagoane de care le au în urma contractărilor de
Aiirtli Francisc, secretar al co In bibliotecile săteşti şi cea Şi, îndrugînd astfel de scuze xandru şi Lungu Lucreţia din nutreţ,iar în anii viitori cantitatea de cereale cu statul. Am auzit că sînt
mitetului raional de partid, a raională au fost organizate re un raid în unele comune ale şi multe altele, gestionarii Fur satul Uroi, Ungureanu Silvia nutreţ însllozat va fi sporită. Acest lu gospodării colective care contractează
fost oglindită munca însufleţită cenziile diferitelor cărţi ca „Ciu ca Francisc şi Vintilă Silvia de din satul Săuleşti şi alţii. In loc cru ne va permite ca în anul 1958 să zeci de vagoane de cereale, încasînd
a oamenilor muncii din raionul linii Bărăganului", „Povestiri raionului Hunedoara. Redăm la cooperativa „Furnica" din să lupte pentru intensificarea mărim sectorul zootehnio la eel puţin sume mari de bani. M-am gîndit că
Haţeg, conduşi de către organi despre Doîtana” etc., au fost or CrTstur, cit şi gestionarul Kara ritmului de contractări, gestio 22 capete bovine, din care 16 să fie dacă ar fi să iau cuvîntul în consfă
zaţiile de partid, pentru obţine ganizate expoziţii de cărţi pe te mai jos cîteva din constată Nagy Ladislau de la filiala narii se preocupă mai mult de vaci de produoţle. tuire, eu nu aş putea vorbi despre
rea de noi succese în produc mele ; Sadoveanu şi operele sa Bircea Mică, au lăsat acţiunea realizarea planului de desfa aşa ceva. Ar fi trebuit să arăt că
ţie şi agricultură, pentru înfăp le, Puşkin şl operele sale. rile făcute pe teren. de contractare a produselor agri ceri şi încasări. In prezent avem o fermă cu 13 gospodăria noastră a contractat pu
tuirea politicii partidului. cole pe seama sfatului popular scroafe de producţie. Ţinfnd seama de ţin faţă de posibilităţile ce le are. La
Activitate frumoasă şi educa Colectiviştii comunal. Dar ce te faci însă Lipsiţi de spiritul răspunde suprafaţa gospodăriei noastre putem noi mai există încă la unii colecţii
Din referat a reieşit că suit tivă a fost desfăşurată şi în rîn- şi întovărăşiţii vînd că nici cei de la sfatul popu rii Iată de sarcinile ce le revin spune că stăm bine. Dar la consfătuire vişti tendinţa de a împărţi la zi-tnun-
îndrumarea Comitetului raional dul femeilor din raion. statului mari cantităţi lar nu s-au prea grăbit să spri şi a controlului din partea con am auzit spunîndu.se că gospodării că tot ce se produce şi de â nu se
de partid Haţeg, organizaţiile jine aşa cum ar fi trebuit pro ducerii, majoritatea gestionari colective tot atît de mari ca şi a noas vinde cereale pe bază de contract sau
de masă şi instituţiile social- Cu ajutorul femeilor, la de cereale blema contractărilor de cereale. lor au preferat să-şi vadă mai tră livrează în fiecare an statului pe să se oprească pentru dezvoltarea fon
culturale din raion, au iniţiat o Haţeg s-a amenajat, în cursul bine de treburile lor personale, bază de contract peste 30 porci graşi, dului de bază. Ga urmare, în gospo-'
serie de acţiuni frumoase în sco lunii februarie, o expoziţie In dorinţa de a răspunde a- E drept că tovarăşii de la lăsînd ca acţiunea de contrac contribuind în felul acesta la aprovizio daria noastră, veniturile băneşti sînt
pul educării patriotice a cetă de artă decorativă popu jutorului primit din partea sta sfatul popular nu suferă de boa tare a cerealelor să se desfă narea oamenilor muncii de la oraşe mici, ceea ce face să nu putem îm
ţenilor. Astfel, organizaţia UT/Vl lară. In cadrul acesteia au tului, şi convinşi fiind de avan la văicărelilor asemeni gestio şoare la voia întîmplării. cu carne şi sporindu-şi totodată veni părţi sume însemnate de bani la zi*
din Sarmizegetusa, a fost îndru fost expuse un mare număr de tajele ce le oferă sistemul de narilor. In schimb, promisiunile turile băneşti. Considerăm că în a- muncă.
mată să ia în patronaj amfitea costume populare, dantelării şi contractări, colectiviştii şi înto lor că vor face şi drege credem -----C O N C L U Z I I ------ ceastă privinţă gospodăria noastră co
trul şi muzeu! „Ulpia Traiană", vărăşiţii din raionul Hunedoara că nu constituie garanţia succe lectivă a stat slab pînă acum. Deşi a- Ţinînd seama de învăţămintele des
unde tinerii au şi făcut curăţe alte lucruri de mînă confecţio au contractat cu organele sului. Asta cu atît mai mult, cu Cu toate că acţiunea de contrac vem o fermă cu scroafe de producţie prinse din consfătuirea de la (Boff*
nie, au amenajat şi pus iu ordi I.C.S. „Recolta" mari cantităţi cit pină acum în comuna Cris- dezvoltată, în anul trecut nu am vîn- stanţa, consiliul de conducere, îndru
ne piesele istorice. nate de femei. de gnu, porumb şi alte produse tur s-au contractat cantităţi tare a produselor agricole prezintă dut, de pildă, decît 5 porci pe bază mat şi ajutat de către organizaţia de
agricole. Astfel, pină acum s-a foarte mici de cereale în raport de contracte. E puţin faţă de ceea ce bază, va căuta să combată astfel de
In şcolile de 7 ani se orga Cu toate acestea, plenara Co reuşit să se încheie contracte cu posibilităţile existente. o deosebită importanţă, totuşi s-a putem. In anul acesla vom face tot tendinţe greşite, arătînd colectivişti*
nizează ghicitori pe teme patrio pentru 180.000 kg. griu, 142.000 posibilul pentru a îngrăşa şi livra sta lor că este în interesul lor şi al dez
tice, „Să ne cunoaştem patria1', mitetului raional de partid Ha kg. porumb şi 7.700 kg. floarea- Nit se vor lăsa bătuţi constatat că ea nu se bucură de a- tului pe bază de contract cel puţin 20 voltării multilaterale ă gospodăriei co
se ţin conferinţe pe teme ştiin soarelui. de porci. La consfătuire am aflat că lective, să vindem cantităţi diii ce în
ţifice, iar în cadrul cercurilor ţeg a constatat că nu s-a făcut Acţiunea de contractare a pro tenţia cuvenită din partea tuturor multe gospodării colective hrănesc por ce mai mari de cereale şi alte produse'
„Tinerii naturalişti” se organi Printre unităţile care au con duselor agricole nu se bucură organelor şi organizaţiilor care cii cu porumb însilozat şi obţin rezul şi să dezvoltăm fondul de bază al
zează loturi demonstrative, se îndeajuns, după posibilităţi, în tractat cele mai mari cantităţi de atenţia cuvenită nici in co tate bune. Vom face şi noi acest lu gospodăriei.
colecţionează materiale ce re de cereale, se numără gospo muna Sîntandrei. Aici, unii ges sînt chemate să-şi aducă contribuţia cru în anii ce urmează.
prezintă fiora, fauna şi structura ceea ce priveşte educarea patrio dăria agricolă colectivă din sa tionari de cooperativă cum ar la asigurarea fondului centralizat Ne-âm gîndit că este bine să ana
geologică a localităţilor respec tul Simeria Veche şi întovără fi, Cobjîlă Gavrilă din satul In ceea ce priveşte producţia de lizăm chiar acum posibilităţile ce le
tive. Au fost organizate cu c- tică a maselor. De aceea, plena şirile agricole din Tîmpa, Bisca- Bircea Mare, precum şi unii de al statului. Atît comitetele executi lapte, am putea spunecă nu am stat avem pentru a vinde cereale pe bază
îevii excursii în diferite locali ria, Sfntandrei, Petreni. Bîrcea putaţi ca Visirin Albuţ, Tetea prea slab pînă acum. In anul trecut de contract şi să sporim cantităţile
tăţi din ţară, la întreprinderi ra a luat în discuţie şi a apro Mare, Cinciş şi altele. Bunăoa Solomon, Haida Dragomir, etc., ve ale sfaturilor populare comuna am realizat în medie 2.200 litri lapte contractate în raport cu aceste posl-'
mari, G.A.S., G.A.C., precum şi ră, membrii întovărăşirii agri au „uitat" că în faţa lor stau pe cap de vacă furajată. Am auzit bilitaţi.
în diferite locuri istorice şi la bat cu acest prilej un nou plan cole „Viaţă nouă" din satul sarcini de mare răspundere în le, cit şi organele cooperativelor însă pe mulţi delegaţi spunînd că prin
cabanele turistice. Tîmpa au hotărît să vîndă sta ce priveşte sprijinirea sistemu hrănireă vacilor cu nutreţ însilozat Membrii gospodăriei noastre ooleo-'
dc măsuri concrete privind in tului 10.218 kg. griu, 12.000 kg. lui de contractări. De aceea, ei de consum, nu desfăşoară o susţi aii reuşit sa obţină un spor la pro tive îşi vor da silinţa să muncească
O acţiune frumoasă a fost în porumb şi 2.000 kg. fîoarea-soa- nu depun aproape nici un tel ducţia de lapteîntre 800— 1.000 litri cît mai bine pentru ca şl gospodăria
treprinsă de către Secţia de in- tensificarea muncii patriotice a relui. de muncă in rîndul producători nută şi permanentă muncă de lă pe cap de vacă anual. Dacă am in noastră să-şi aducă din plin contri
văţămint şi cultură a sfatului lor agricoli pentru a-i lămuri troduce şi noi hrănireă vacilor cu buţia la sporirea cantităţilor de ce’reă*
popular raional, care a organi maselor, Ia care trebuie să-şi a- Ţărani muncitori fruntaşi pe aceştia să-şi valorifice sur murire în rîndul producătorilor a- furaje însilozate, am obţine un spor le, carne, lapte, lînă şi alte produsa
zat în ultimele Juni un concurs plusul lor de cereale prin coo de cel puţin 800 litri lapte anual pe agricole, necesare ridicării continuă
artistic pe raion, la care an par ducă contribuţia toate organiza la contractări perativă. O slabă activitate de gricoll pentru a ie arăta acestora căp de vacă furajată. Aceasta ar în ă nivelului de trai al poporului nostru
ticipat echipele i: ror cămine pune în acest scop şi achizito semnă că de la vacile care le avem muncitor.
lor culturale cup.inziud un nu ţiile şi instituţiile educativ-cuî- Rezultate bune la contrac rul Artean Trăian, cit şi mem de ce avantaje se bucură atunci îri prezent să realizăm cu circa un
tări cu statul, au fost dobîndite brii comitetului executiv. Dato vagon de lapte mai mult decît în a- Ne vom strădui de asemenea sâ fa
turale, organizaţiile IJ.T.M. şi şi în cadrul sectorului indivi rită acestui fapt, pină la data cînd îşi valorifică surplusul de ce riul trecut. In anul acesta am contrac cem din gospodăria noastră o unR
dual, acolo unde s-a depus o de 1 aprilie a.o., in întreaga co tat pentru a livra statului două va tate socialistă model .capabilă să â-'
sindicale, conducătorii de între muncă intensă de lămurire în mună Sîntandrei s-a contractat reale prin cooperativele de consum. goane de lapte. Dezvoltînd ferma de tragă pe toţi ţăranii mnncTTbrî din
rîndul producătorilor agricoli aFia 8,8 la sută din planul pen sat şi din satele din jur pe drumul
prinderi şi instituţii, astfel in pentru ca aceştia să-şi vîndă tru griu şi 5,7 la sută din cel Faţă de ritmul lent în care de agriculturii socialiste.
surplusul de cereale prin inter al porumbului.
cit pe viitor rezultatele obţinute mediul cooperaţiei de consum. curge acţiunea de contractări, mal
pe tărîiruii educării patriotice a cu seamă îri sectorul individual, se
maselor să fie şi mai bogate. cere intensificarea muncii ~ politice
CORNEL VINŢAN în rîndul ţăranilor muncitori, ast
activist al Comitetului raional de fel tncîf aceştia să contracteze cu
pariid Haţeg statul cît mai mari cantităţi de
I I I —I: m *» cereale. Comitetele de partid de lă
* .J B t
sate şi comitetele executive aie
sfaturilor populare, au datoria de a
lua toate măsurile necesare care
să asigure realizarea în întregime
a planului de contractări a pro
duselor agricole.
Spre exemplu, ţăranii munci — Intr-adevăr — ne-a spus Echipa He mare în ă lţim e
tori Vişoiu Lazăr, Draia loan, preşedintele sfatului, tovarăşul
Angliei Fronim, Groza F.ronim Mariş Aurel — noi stăm cam
şi alţii, din comuna Streisîn- prost cu contractările de cerea (Urmare din pag. l-a) să se numească, ne-a iniimpinat iro şanTler, muncind de zor fie la suda
giorgiu, au încheiat contracte le. Să ştiţi însă că noi nu ne
pentru a vinde statului canti lăsăm bătuţi... mă caţăr pină colo sus rui-l deloc nici. rea plăcilor, fie la prinderea lor in
tăţi de cereale între 800 şi plăcut, dar totuşi... — Bine aţi venit in împărăţia vul
1000 kg. De pildă, numai ţăra Aşa să fie. baloane. Pas cu pas, iurnul de ex
nul muncitor Vişoiu Lazăr, ca Pe scări am mers cum am mers, turilor !
re este şi deputat comunal, a Posibilităţi există, dar cînd am ajuns pe podul pale *— Bine că v-am găsit şi in ţările tracţie se apropia de faza finală,
contractat 700 kg. griu şi 300 telor şi, fără să vreau, am privit
kg. porumb. dar... nu şi interes jos, m-a cuprins aşa, o ameţeală. văzduhului — ti răspundem noi. Ce — Acum totul li floare la ureche.
adică, numai el e „şmecher" ?
In loc de fapte... La cooperativa „Furnica" din Să ne fi văzui clnd am ridicat aici
Simeria, de care depind o serie de
văicăreli filiale, situaţia contractărilor pa tronsoanele de trei tone, ne spune
re la prima vedere a fi mulţu
Ne-am oprit in comuna Cris- mitoare. Pînă la 1 aprilie a.c. In curtea şantierului, tractorul cu L-am văzut aici pe sudorul Aurel Intre două rafale de vlnt, tovarăşul
tur, comună cu oameni harnici s-a contractat cu producătorii a-
şi cu o putere economică des gricoli o cantitate mică de griu, piesa cea grea după el, ajunsese sub Raliu pe un tronson, prins cu cen Mihuţ. Alunei ni s-or cam strîns o-
tul de mare. Printre cei mulţi
de ispravă, există însă aici şi porumb şi alte produse agricole. macaraua de ridicare. Oamenii păreau tura de siguranţă şi pe lăcătuşii Va- leacă inimile. Se putea să na rezis
Dacă facem o comparaţie in-
Muncitoarea Ludovica Haţegan de la fabrica de încălţăminte „Arde mici, mici de tot. Tovarăşul Victor sile Belan, Mihai Anuşca, pe sudorul te pilonul de ridicare sau, deh, să {
leana" din Alba lulia, se situează in fiecare lună in fruntea întrecerii so
cialiste. Mihuţ, şejul echipei de lăcătuşi mon- Alexandru Munfeam, venii special se rupă cablull S
In clişeu: Muncitoarea Ludovica Haţegan la locul de muncă. tatori de mare înălţime, cum le place de la O.R.U.M.P. să ajute celor din 1 os In curie, rezemaţi de tractor, (
obosiţi, oamenii lui Niculae So- '
găteana, se odihneau după ce ajun
seseră cu statorul superior in faţa
sînt, a spus tov. Cornelia Pop din vorbit tov, Arîdrel CerveiVMvfei, mem casei maşinilor. Maistrul Bogăleanti,
Zlatna, a desfăşurat o rodnică activi
tate în domeniul educaţiei sanitare a bru al biroului Comitetului regional avea deci clieva clipe libere ca sâ
oamenilor muncii. Noi ne-am preocu
B ila n ţu l unei m unci r o d n ic e pat de ridicarea nivelului de cunoştin P.M.R. Hunedoara, dr. loan Cojocaru, ne poată da indicaţii preţioase.
ţe al echipierilor şi de mărirea numă
9 Aşa de pildă, în acţiunea de curăţenie rului acestora. instructor al secţiei administrative a — Toată instalaţia electrică, mecani
au iost organizate 497 echipe la oraşe
De curînd, în sala festivă a sfatului şi 706 la sate. De asemenea, activiş Şi in mediul sătesc s-au obţinut u- C.C. al P.M.R. şi Mădularu Mihala- că şi auxiliară este livrată de către
popular regional a avut loc a l!-a tii voluntari au vizitat peste 23.000 de nele rezultate — a arătat tov. dr.
conferinţă regională de Cruce oşle. mitetul de Cruce roşie se datoresc şl locuinţe, depistînd cu acest prilej 54 Aurel Ordeanu. In comuna Balşa, de clie, directorul Direcţiei organizatorice uzinele „Skoda-Lenln" de Ia Plzen
Cu acest prilej s-a făcut bilanţul mun folosirii permanente a unui activ larg de cazuri febrile. pildă, s-a reuşit să se organizeze o
cii de Cruce roşie desfăşurată în cursul Lucrările celei de-a 11-a de activişti voluntari. Cu multă price grupă sanitară care este formată în a Comitetului execuţi' al Crucii roşii din Republica Cehoslovacă. Toiul este
anului 1957. Darea de seamă, prezen conferinţe regionale pere a fost folosit activul voluntar în Participanţii la discuţii, printre care majoritate din ţărani muncitori şi în
tată de tov. dr. Simion Cotta, preşe de Crace roşie raioanele Sebeş, Brad, Petroşani şi al tov. Maria Budulă, loan Coşeru, Petre tovărăşiţi. Deşi tînără, grupa sanitară din R.P.R. Vorbitorii au subliniat fap complect automatizai. Ca să putem
dintele Comitetului regional de Cruce tele. Dumitru şi alţii, au criticat faptul că desfăşoară o activitate rodnică.
roşie, cît şi discuţiile au subliniat re in unele localităţi din regiune educa tul că în activitatea sa, organizaţia verii mai repede in ajutorul minerilor
zultatele obţinute şi au analizat te- ţia sanitară a maselor lasă încă mult Şi cele 775 posturi sanitare din re
meinio lipsurile şi cauzele lor. de dorit. Nu peste tot medicii sînt a- giune, care au fost organizate pe lingă de Cruce roşie are de desfăşurat o ac de aici, noi ne.am angajai sâ dăm
traşi în aceste acţiuni. De pildă la întreprinderi, cartiere, unităţi agricole
Munca organizatorică Deva, din 60 de medici abia 10 dau etc., au desfăşurat o activitate rodnică, ţiune patriotică, aceea de a veghea la în exploatare această instalaţie lă l
a fost rodnică concursul în diferite acţiuni de depis in cadrul acestor posturi au fost în
tare sau la organizarea cursurilor cadraţi peste 5.800 absolvenţi ai educaţia sanitară a oamenilor muncii, Mai. Stadiul lucrărilor esie avansat,
In direcţia muncii organizatorice, G. P. A. S. cursurilor G.P.A.S. şi ai cursurilor sa
privind lărgire:- unităţilor şi formaţi ganizaţiile de partid din întreprinderi Educaţia sanitară nitare săieşti. Majoritatea posturilor de a contribui la apărarea sănătăţii după cum aţi văzui, aşa că sinlem
unilor de Cruce roşie, conferinţa a apre care ne-au dat un sprijin reai. Demn a oamenilor muncii Toată atenţia form aţilor sanitare au reuşit, datorită pregătirii
ciat că s-au înregistrat succese de sea de remarcat este faptul că Ia Cugir, sanitare voluntare lor, să asigure primul ajutor in mod ior. Pe viitor organizaţia regională de hoiăriţi să ne respectăm acest an
mă. In cursul anului 1957 au fost în în secţia unde lucrează tov. I.etijia Una din sarcinile care au preocupai calificat şi rapid. Din rîndul acestora
fiinţate 184 noi secţii de Cruce roşie, Dicu, toţi muncitorii au devenit mem în mod permanent pe activiştii sani Faptul că în munca sa organizaţia fac parte posturile sanitare de la Cruce roşie, au an tat vorbitorii, va gajament...
faţă de cît era stabilit în plan, iar bri de Cruce roşie. tari a fost instruirea unui număr cîi de Cruce roşie a obţinut rezultate se U.R.U.M. Pelroşani, Fabrica de mar
cele existente au fost întărite din punct mai mare de cetăţeni prin cursurile datoreşte — aşa după cum a reieşit meladă din Haţeg şi altele. Irebui să-şi intensifice munca de educa Maistrul ar mai ft continuat in-
de vedere organizatoric. Marea majo Conferinţa a scos în evidenţă şi sanitare de masă. Astfel, în cursul a- din conferinţă — şi activităţii rodnice
ritate a acestora desfăşoară o activi faptul că succese deosebite în numea nului trecut au fost instruiţi 5.485 ce desfăşurate de grupele sanitare din Totuşi, aşa după cum a subliniat ţie sanilară în sectoarele minier, side leresanta sa expunere dacă de sus,
tate rodnică, antrenind membrii ior de Cruce roşie s-au obţinut la mina tăţeni prin cursurile G.P.A.S., 6187 întreprinderi şi cailiere. In cursul a- tov. loan Tîrpă, există o serie de lip
la diferite acţiuni. Aninoasa, la U.R.U.M. Petroşani, în prin cursurile sanitare săteşti şi 839 nului trecut, numărul grupelor sanilare suri care împiedică buna desfăşurare rurgic, forestier şi agricol, pentru ca din camera maşinii, Szekely-baci nu
circumscripţia sanitară Săiasu Supe prin cursurile anti T.B.C. Conferinţa în înireaga regiune a ajuns la 82. in a muncii formaţiilor sanilare. in sec
Dezvoltarea organizaţiei de Cruce rior, raionul Haţeg etc. a constatat că numărul cetăţenilor in munca şi activitatea lor mulie din a- torul foredier şi în unităţile agricole astfel să prevină eventualele îmbolnă l-ar fi chem ai:
roşie a constat şi în mărirea numă struiţi a crescut cu ‘mult faţă de anii cestea au dovedit că şi-au însuşit o soeialisle, aceste formaţii sînt slab
rului de membri. Astfel, s-a reuşit ca O activitate sub posibilităţi, au des trecuţi. La baza acestor succese a bună pregătire. Acest lucru, a arătat dota te, baremul de medicamente este viri şi accidente de muncă. De ase — Tovarăşe Bogăieana, vina aici
în anul 1957 numărul membrilor să făşurat însă o serie de comitete din stat şi modul în care cadrele medicale, conferinţa, a fost scos la iveală mai mic sau chiar inexistent.
crească cu 21.590 faţă de 19.590 cît şi-a întreprinderi ca Fabrica chimică Orăş- s-au ocupat de predarea temelor la aies cu ocazia concursurilor raionale, menea, s-a pus accent deosebit pe ne- să montăm postamentul la oonver-
propus comitetul regional. O rodnică lie, C. S. Hunedoara, preparaţia Lu- cursuri. De asemenea, au mai fost ex regional şi pe ţară, al acestora, in La slaba activitate a posturilor sa
activitate in această direcţie au des peni. in aceste întreprinderi, legătura puse în faţa cetăţenilor un număr de aciiviialea lor ia locui de muncă, o nitare, aşa după cum a arătat tov. cesilalea introducerii în şcoli a edu- \ lizor /...
făşurat o serie de secţii cum este cea cu comiiefele de secţii a fost slabă. 2.946 conferinţe. Totodată au fost ti serie de grupe sanilare, ca cele de la Flelka Nagy, a contribuit şi faptul că
de la r.M. Cugir. părite şi difuzate peste 2.000 broşuri Certej, Zlatna, G.A.C. Boz, grupa de in unele locuri modicii de circumscrip caţiei sanitare, care să fie făcută de ¦
Slabă activitate s-a desfăşurat şi în cu conţinut sanitar. Cursurile şi con cartier Alba lulia şi alieie, au desfă ţie se ocupă slab sau chiar deloc de
In anul trecut, a arătat tov. Anton cadrul secţiilor sanitare din sectoarele ferinţele au fost asigurate cu materiale şurat o muncă rodnică în educaţia acestea, nu ie îndrumă acţiunile igie- cadre medico-sanitarej
loneseu, do la U. Al. Ltigir, s-a reuşii const rucţi i, forestier, alimentar. didactice necesare ca planşe, manual? sanitară a oamenilor muncii, in de nico-saniiare pe care trebuie să le în-
să se înscrie încă 545 membri. De a etc. pistarea cazurilor febrile ele. 'reprindă. Totodată, au ărăiat vorbitorii, este !
semenen, au fost create 17 noi posturi Că activitatea sanitară de Cruce ro
sanitare. La baza acestor succese, a şie în sectorul forestier este slabă, a In mediul rural, educaţia sanitară Grup? sanitară a cărei responsabilă *• ’ 'ir In satele comuneio sarcină de cinste penlru fiecare ca
subliniat vorbitorul, a stat faptul că arătat tov. dr. !oan Tîrpă, din raionul a cunoscut în ultimul timp o înviora Despre sarcinile de \iilor oare .dau dru medico-snnilar de a sprijini mun
noi am avut o strînsă legăIură cu or- Sebeş, se datoreşte faptului eă aici ac re. Vorbind despre acest lucru tov. dr. iu faţa organizaţiei de Cruce roşie au ca organizaţiei de cruce roşie. Aceasta Vin(u de Jos
tiviştii de Cruce roşie nu se depla Aurel Ordeanu din Balşa, raionul O-
sează aproape deloc. Nimeni nu s-a răştie, a arătat că în ultimul timp aici nu va face decît să ajute ca (Urmare <ti- mig i a)
îngrijii ca cei mai buni muncitori să s-au creat nuclee de masă care acti
devină membri ai Crucii roşii, activişti vează pe linie de Cruce roşie. drele medicale în munca ior de fiecare
voluntari ai acesieia.
Conferinţa a scos în evidenţă şi zi. Este necesar ca pe viitor legătura ce an u:e sini datori să contracteze oti
Conferinţa a scos de asemenea în faptul că ridieîndu-se nivelul de cu
evidenţă şi faptu! că în uncie raioane noştinţe sanitare, masele de oameni ai între Crucea roşie şi celeinite organiza statul, arălîndtl-le că făcînd acest lu
ca, de pildă, Haţeg, Afba şi altele, nu muncii au contribuit la di feri ‘e acţiuni.
mărul membrilor a crescut nesatisfă ţii ca U.T.M., coiiiilelele de femei etc., cru contribuie activ ia întărirea ta
cător sau chiar a scăzut. să fie mai strînsă. Aceste organizaţii lului democrat-popular. La gazetele de
să colaboreze ia asigurarea educaţiei perete au fost scrise apoi articole care
O serie de realizări obliniife de Co sanilare a oamenilor muncii, la veghe (ratează despre importanţa asig"'3rii
rea sănătăţii acesfora. & fondului centralizat de produse agrico
le, popularizînd totodată pe unii ţărani
* întovărăşiţi şi individuali cum sini
In cadrul lucrărilor conferinţei s-a riejo Dcmeş, loan Paştii) şi alţii care
Irccut la alegerea nonîul comitet re au conlraetat cu stalul însemnate can
gional de Cruce roşie format din 31 tităţi de produse agricole.
rle membri, in prima sa şedinţă comi-
ietul a ales pe tov. dr. Simion Colta, in perioada 1-9 aprilie ţăranii în
ea preşedinte, Eugen Ghişoiu, ca vice tovărăşiţi şi cei cu gospodărie indivi
preşedinte, Eleika Nagy. ca secretară, duală au contractat cu stalul pesic
Profira Moleşiu, Mircen Rolea, ca' in 29.825 kg. griu, 36.235 kg. porumb,
structori, dr. SepOmiu Rusu şi loan 3.410 kg. ccrlofi, precum şi alte irari
riaiint ea membri. cantităţi de produse agricole.
