Page 4 - 1958-04
P. 4
Pag, 4 DRUMUL SOCIALISMULUI M- 1023
ifMMMHWtMa-MlimWlrUMHBgjBS
împotriva înarmării atomice
a Germaniei occidentale
Uriaşe acţiuni de protest la tratative, guvernul Republicii
federale se pregăteşte intens
ale muncitorilor vest-germani pentru un război atomic. Aceas
tă acţiune trebuie împiedicată
Noul comifef al grupului 0 sâpfâmînâ a prieteniei BERLIN 31 (Agerpres). In democrat în Bundestag, luînd în numele omenirii, păcii şi a
parlamentar al U.R.S.S. cuvîntul la un miting al locu ştiinţei.
tineretului sovietic şi finlandez Germania occidentală creşte zi itorilor din Hanovra a chemat
de zi numărul celor care se din nou populaţia Germaniei oc Apelul cere studenţilor, să
MOSCOVA (Agerpres) TASS A fost ales noul comitet al MOSCOVA 31 (Agerpres) semnării tratatului de prietenie, împotrivesc politicii înarmării cidentale să se împotrivească sprijine lupta clasei muncitoare
a n u n ţ ă L a 29 martie la Krem grupului parlamentar al URSS TASS anunţă : Comitetul organi colaborare şi asistenţă mutuală atomice şi al celor care se pro planurilor de înarmare atomică şi a^ tuturor patrioţilor, împotri
lin a avut loc adunarea gene în frunte cu deputatul Otto zaţiilor de tineret din U.R.S.S. dintre U.R.S.S. şi Finlanda. nunţă pentru includerea ambe; a Bundeswehrului. „Republica va înzestrării Bundeswehrului
rală a grupului parlamentar al Kuusinen. Vicepreşedinţi au fost şi reprezentanţa organizaţiei de lor state germane în zona de- federală, a declarat Heinnemann, cu arma atomică pentru destin
U.R.S.S. la care au participat aleşi Alexandr Volkov şi Ivan tineret din Finlanda au căzut In cursul acestei săptămîni se nuclearizată din Europa. are nevoie de relaţii de bună ve derea încordării internaţionale,
aproximativ 900 de deputaţi din Kairov, secretar — Zinaida Le- de acord să organizeze la înce va face schimb de delegaţii de cinătate cu Uniunea Sovietică. pentru apropierea celor două
bedeva, Nikolai Mihailov putul lui aprilie tradiţionala Fruntaşii sindicali şi consilii Trebuie să ne debarasăm de ura state germane.
cele două camere ale Sovietului (R.S.F.S.R.) şi Iustas Paletkis săptămînă a prieteniei tineretu tineret, se vor organiza vizite le multor întreprinderi industri oarbă faţă de comunişti. In 1933
(R.S.S. Lituaniană). Au fost a- lui sovietic şi finlandez, în cins ale din Hamburg şi din landul anticomunismul ne-a dus la ca 0 primejdie
Suprem al U.R.S.S. al celei de-a leşi din nou reprezentanţi ai tea celei de a 10-a aniversări a la Moscova şi Leningrad ale Schleswig au creat un comitet tastrofă".
grupului sovietic in consiliul pentru pacea generali
cincea legislaturi. uniunii interparlamentare. tinerilor turişti din Finlanda şi de iniţiativă care şi-a propus Agenţia ADN relatează că
Deputaţii au ascultat rapor alte manifestări. drept s-cop să contribuie la des LONDRA 31 (Agerpres).
Ca membri ai comitetului au făşurarea mişcării poporului peste patru milioane de munci TASS anunţă : Thomas Dayberg,
tul cu .privire la .activitatea pe fost aleşi 26 de deputaţi, repre Gaitskell despre poziţia occidentului împotriva războiului atomic. preşedintele comitetului execu
1957 a comitetului grupului par zentanţi ai diferitelor republici tori din diferite ramuri ale in tiv al partidului laburist englez,
din Uniunea Sovietică. După cum a anunţat condu luînd cuvîntul la Perth în ca
lamentar, prezentat de deputatul cerea organizaţiei sindicatului dustriei — membri ai sindica drul conferinţei partidului labu
Otto Kuusinen, preşedintele metalurgiştilor din Niirnberg, rist din Scoţia, a arătat primej-
dia pe care o prezintă pentru
grupului. Adunarea a aprobat fa ţă de conferinţa la înalt nivel 50.000 de membri ai acestui telor din Germania occidentală, pacea generală, hotărîrea guver
sindicat au declarat că sînt gata au adoptat în cadrul unor mi nului Germaniei occidentale de
în unanimitate activitatea comi a înarma Bundeswehrul cu arma
LONDRA 31 (Agerpres). Gaitskell a declarat că „sta ,să ducă o luptă intransigentă tihguri şi adunări .rezoluţii în atomică.
tetului. Luînd cuvintul la 29 martie, la împotriva înarmării Bundesweh- care cer organizarea unei greve
Birmingham, liderul partidului tele occidentale ar trebui să ac-' rului cu arma atomică. Dayberg a declarat că această
laburist Gaitskell, a declarat generale împotriva cursei înar hotărîre „primejduieşte succesul
propunerilor pentru crearea unei
că poziţia guvernelor ţărilor oc cepte participarea la conferinţa Heinnemann, deputat social- mărilor atomice. zone denuclearizale sau neutre
cidentale, inclusiv a celui en în Europa centrală, cum este a-
Apelul de protest al oamenilorla cel mai înalt nivel, şi să pre ceea a Poloniei şi care fireşte
trebuie să figureze pe ordinea
zinte propuneri practice pentru de zi a tratativelor la cel mai
înalt nivel..."
încheierea concursului internaţional glez, faţă de propunerea sovie asigurarea păcii. de cultură din Germania occidentală
tic ă p e n tru organizarea unei El a spus în continuare, că „O provocare
conferinţe la cel mai înalt nivel, BONN 31 (Agerpres). Peste wchrului creează pentru poporul
tiu-le face cinste. Răspunsurile situaţia „foarte periculoasă" din neruşinată4'
al violoniştilor de la Moscova occidentului, a sp’us Gaitskell, Europa se va agrava şi mai mult 150 de cunoscuţi oameni de cui- german „primejdia unei a treia
au fost greoaie şi nesatisfăcă dacă Germania va f i . înarmată ’tură din. Germa.'n1i¦a. o_c_c•ijd_en.t.a.il'a.'t__c_a_t_as_t_r_orfie ş•i _p_o_aJte. _sxă tî_m_piedice Un articol publicat
toare. cu arma nucleară". de ziarul „Politica"
Premiul trei a fost acordat violonistului au .semnat un apel de protest reunificarea Germaniei". Apelul
romîn ŞTEFAN RUHA împotriva - înarmării atomice a< cheamă , pe oamenii de cultură
din R. F. Germană să se pro
MOSCOVA 31 (Agerpres). Au fost acordate cinci diplo Sf JIl I f1 Ui i iitlIUi r* ^ arscu pDoOpDoormuli asSlgooe^eriaarn5*ate Bundeswehrului. ' ' nunţe împotriva hotărîrii Bum-
TASS anunţă: La 30 martie, în me de onoare. Diplome de gra După cum anunţa agenţia destaguiui ;cu privire la înarma
sala albă a conservatorului din dul întîi au fost acordate lui Jak
Moscova, David Oistrach, pre Ter Merkedan (U.R.StS.), Nina :DPA,.în acest apel se spune că rea atomică a Germaniei occi
şedintele juriului concursului Beilina (U.R.S.S.), Mărie Berii
înarmatea- atomică a Bundes- dentale.
TOKIO 31 (Agerpres) TASS Algeria in lupta sa pentru -liber Apelul rectorilor universităţilor
an u n ţă: La 29 martie a ajv.ut tatea şi independenţa- patriei. '•
internaţional al violoniştilor a Kimber (Australia). Diplome de loc la Tokio un mare miting de In declaraţia adoptată la mi „Komensky'4 din Bratislava Ziarul „Politica" din 30 mar
anunţat rezultatele concursului gradul doi — lui Emil Stepa- solidaritate cu poporul algerian ting se exprimă convingerea că tie a publicat un articol întitu
internaţional al violoniştilor ca nov Kamilkarov (R. P. Bulga unitatea şi lupta comună a
re a durat aproximativ două ria) şi Varujan Cozighian (R.P. care s-a desfăşurat sub lozinca .popoarelor asiatice şi africane şi „Martin Luther“ din Halle lat „O provocare neruşinată" în
„Popoarele Asiei şi Africii tre va duce la eliberarea de colonia care condamnă hotărîrea Bun
buie să se unească şi mai strîns lism, la pace şi la prosperitatea
omenirii. destagului cu privire la înarma
săptămîni. Romînă). şi să arunce de pe umerii lor către studenţii din R. F. Germană rea atomică a Bundeswehrului
Premiul unu a fost acordat Juriul concursului a acordat jugul coloniaiismului". Participanţii la miting au a-
dresat o telegramă de protest (armata vest-germană).
violonistului sovietic Valeri Kli- de asemenea diplome de onoare Deputaţii Kimiko, Ăkira, Jit- guvernului Franţei şi au cerut
mov, premiul al doilea — lui unui grup de cinci participanţi cino Maţumoto şi alţii luînd cu- ca O.N.U. să pună capăt răz PRAGA 31 (Agerpres). Rec Germană şi din Berlinul occi Prin acest act, scrie ziarul,
Viktor Pikaizen (UiR.S.S.), pre la etapa a doua a concursului: vîntul în cadrul mitingului, au boiului sîngeros din Algeria. torii- universităţilor „Komensky" dental, un apel în care condam guvernul Adenauer a intrat în
miul al treilea — violonistului Gheorghi Badev (Bulgaria), condamnat acţiunile colonialiş din Bratislava (Cehoslovacia) şi nă cu asprime hotărîrea crimi conflict cu năzuinţele de pace
tilor francezi împotriva popu La 29 martie, în multe alte „Martin Luther" din Halle nală a Bundestagului cu privi ale tuturor popoarelor din lume,
oraşe din Japonia au avut loc (R. D. Germană), precum şi or re la înarmarea Bumdeswehru- sau, vorbind mai concret, acest
romin Ştefan Ruha. Pe locul Piak Ko San (R.P.D. Coreea laţiei paşnice din Algeria şi şi-au mitinguri de sprijinire a luptei ganele conducătoare ale organi lui cu arma atomică. act este îndreptat împotriva
poporului algerianî zaţiilor studenţeşti ale celor convocării mult aşteptatei con
patru, cinci şi şase s-au situat nă), Wilfred Lehman (A'larea exprimat solidaritatea cu miş două universităţi, au trimis stu In apel se subliniază că a- ferinţe la nivel înalt. Rezoluţia
reprezentanţii Uniunii Sovietice Britanie), Lin Ke-han şi Ian carea de eliberare naţională a denţilor din Republică 'Federală' doptînd această hotărîre şi res- Bundestagului vest-german nu
—. Mark Luboţki, Viktor Liber- Bin-sun (R.P. Chineză). poporului algerian. In cuvînta- "pingîfid“"pfopuneri 1e cu privlfeT
man şi Valentin Juk. Pe locul rea sa, lonehara, membru al C.C.
David Oistrach şi Vasili Pa- al Partidului Comunist din Ja poate fi priVită ca un act poli-
al şaptelea — violonista ameri homov, locţiitor al ministrului ponia, a declarat că lupta popo tiic de sine stătător şi izolat,
cană J. Flissler, pe locul al op Culturii al U.R.S.S. au felicitat rului algerian este strîns legată
tulea — Zarius Sihmurzaeva cordial pe toţi participanţii Ia de lupta poporului japonez pen care nu are legătură cu linia
(U.R.S.S.). concurs. tru lichidarea dominaţiei ame
ricane şi pentru reunirea insulei politică promovată în celelalte
ţări ale lumii.
O asemenea politică nu creea
Okinawa cu Japonia, pentru in ză premise materiale, politice şi
terzicerea armei nucleare şi pen psihologice pentru apropiata
Autorităţile militare americane persecută tru pace în întreaga lume. Ione- conferinţă ci dimpotrivă agra
pe conducătorii ligii democrate din Okinawa hara a chemat popoarele din A-
sia şi Africa să se unească în vează relaţiile internaţionale şi
subminează terenul pentru tri
lupta lor comună pentru elibe umful politicii de slăbire a în
rarea lor.
TOKIO 30 (Agerpres) TASS fensă adusă autorităţilor ame cordării şi normalizării relaţiilor
anunţă : Autorităţile militare a- ricane. Asanuma secretarul generalii
mericane din Okinawa, temîndu- Partidului socialist, a subliniat internaţionale şi este îndrepta
se de creşterea influienţei forţe Încercarea de a decapita li necesitatea luptei comune a
lor progresiste, au pornit o cam ga democratică din Okinawa, a popoarelor din Asia şi Africa tă evident împotriva convocării
panie de persecuţii împotriva stîrnit un val de proteste în rin- împotriva imperialismului.
ligii democratice din Okinawa, durile opiniei publice japoneze. conferinţei.
care luptă în primele rînduri Partidul Comunist, Partidul so Asistenţa a Jntîmpinat cu a-
pentru unificarea insulei cu Ja cialist şi multe alte organiza plauze furtunoase pe reprezen Clasa muncitoare şi forţele
ponia şi împotriva planurilor ţii obşteşti, au protestat împo tantul Frontului naţional de eli democratice din Germania occi
americane de transformare a in triva măsurilor arbitrare ale au berare a Algeriei, care a decla dentală, scrie în încheiere „Po
sulei Okinawa într-o bază ato torităţilor militare americane. rat că simpatia poporului ja
mică a S.U.A. ponez însufleţeşte populaţia din litica", se vor bucura în lupta
împotriva înarmării atomice a
Bundeswehrului . şi construcţiei
de baze pentru rachete de spri
jinul forţelor democratice clin
După cum anunţă presa, din Europa şi lumea întreagă, de
La Parisordinul comandantului ameri CONFERINŢA NAŢIONALĂ oarece nu este vorba numai de
can, procuratura din Okinawa a soarta poporului german, ci şi.
deschis acţiune judiciară împo pentru PACE în ALGERIA de soarta şi viitorul nostru al
triva preşedintelui ligii demo PARIS 31 (Agerpres). La tuturora.
30 martie s-a deschis în sala
crate, Sanacea, secretarului ge Pleyel din Paris conferinţa na vicepreşedinte al Consiliului In foto: Pe o stradă din Rangoon/ capitala Rirmaniei.
nerat şi lui Kanesi, primarul o- ţională pentru pace în Algeria. Mondial al Păcii.
Conferinţa a fost convocată din Intervenţiile delegaţiei romi ne MIERCURI APRILIE 1958
raşului Nahr, acuzîndu-i de o- iniţiativa a 110 fruntaşi politici Conferinţa a fost precedată de la Conferinţa O.N.U.
şi ai. vieţii publice din Franţa numeroase adunări şi mitinguri asupra dreptului mării
-o— printre care scriitorii Francois în diferite departamente şi lo
Mauriac şi Jean Paul Sartre, calităţi din Franţa la care au GENEVA (Agerpres). In ca rea unor exerciţii navale şi ae SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
G u v e rn u l islandez cunoscuţii publicişti Claude Bo- participat reprezentanţi ai dife drul discuţiilor care au avut loc riene, în apropierea coastelor
urdet, Jean Mărie Domenech, ritelor partide şi organizaţii ob in Comisia a IFa a Conferinţei unor state străine sau pe ru DEVA : L issy ; BRAD: Tigrii zbu Brigada de tanchişti; SIMBRIA: Su
refuză să îndeplinească Maurice Duverger, Leon Feix, şteşti. Participanţii la aceste a- O.N.U. asupra dreptului mării tele de navigaţie maritimă in rători ; PETROŞANI : Taifun la Na- flete tari; SEBEŞ: Prologul - ORAŞ-
rezoluţia Altingului cu membru al Biroului Politic al dunări au trimis deputaţilor, a luat cuvîntul în numele de ternaţională. g asak i; IL1A: Cînd vine furtuna: T IE : Poetul; HAŢEG: Lissy j ALBA
privire la retragerea consilierilor generali şi munici legaţiei romine, Mihail Ghelnte- LONEA: Legea o permite; APOLDU IULIA: O vară n eob işn u ităP E T R I-
Comitetului Central al Partidu pali rezoluţii in care cer să se geanu, care a susţinut propune Delegatul romîn a învederat DE S U S : Căpitanul şi eroul s ă u ; TE- L A : : Legendă din Palezia ; HUNE
trupelor americane pună capăt războiului din Al- că în conformitate cu dreptul I U Ş : Căpitanul şi eroul s ă u ; ZLAT- DOARA : cinema „Maxim Gorki":
lui Comunist Francez, Eugenie geria. rea tăcută de U.R.S.S., Cehoslo mării, statele trebuie să se ab NA : Jertfa supremă ; BARU MARE : Copilărie în Doribas.
REYKJAVIK 30 (Agerpres). vacia, Polonia şi Iugoslavia, ţină de la orice act care ar ştirbi
Coffon, preşedintele Federaţiei La lucrările conferinţei naţio privind interzicerea experienţe dreptul'celorlalte state de a fo SELECT IUNI DIN PRO GRAMU L DE RADIO :
Ziarul . „Tiodviljinn", organul nale pentru pace in Algeria, par lor nucleare în largul mării. losi in mod nestinjenit largul
democrate internaţionale a fe ticipă reprezentanţi ai celor mai mării. .
partidului socialist unit din Is diferite curente politice care Delegatul romîn a înfăţişat
meilor, d’Astier de la Vigerie, luptă pentru pace în Algeria. un bogat material faptic din ca Expunînd o propunere comu
landa, scrie că partidele progre re rezultă imposibilitatea limi nă a R. S. S. Ucrainene
M in istru l A p ă ră rii al A n g lie i pledează tării riscurilor pe care asemenea si R. P. Romîne, delega Programul 1: 6,30 Muzică uşoară; bădiţ cu fluiera : 17,20 Noi medicamen
sist şi social democrat, care fac pentru „p o litic a de pe p o z ijii de fo rjă " experienţe le prezintă pentru 5.00 Materiale din presă ; 8,30 Muzică; te romîneşti; 17,40 Cîntece pqpuilare
navigaţie, pescuit şi zboruri ae tul romîn a arătat necesi 9.00 Muzică de estradă; 9,30 Ştiinţa romîneşti interpretate de Emil Gavriş j
parte din coaliţia guvernamen LONDRA ' 31 ' (Agerpreş).- în domeniul înarmărilor". riene. tatea de a se prevedea in co învinge ; 11,03 Teatru la microfon : 18,55 Sfatul medicului: „Gum începe
Duncan Sandys, ministrul Apă Răspunznîd la întrebările co dificarea dreptului mării că un „Revizorul", adaptare radiofonică du tuberculoza pulmonară?"; 19,05 Curs
tală, refuză să îndeplinească re rării al Angliei, care s-a înapo In cadrul aceleaşi comisii de regim special de navigaţie poa pă comedia lui N. V. G ogol; 14,00 de limba rusă) 19,30 Opera: „Tunam
zoluţia Altingului (parlamentul iat la 29 martie de la Bonn, respondenţilor în legătură cu legatul Edwin Glaser a susţinut Melodii populare: 14,45 Muzică dis
Islandei) cu privire la retragerea unde a dus tratative în proble arma atomică, Sandys a decla propunerea Albaniei, Bulgariei te fi stabilit pentru anumite tractivă; 16,20 La microfon Rodica ; dot" de Puccimi; 22,08 Melodii popu
trupelor americane din ţară. mele militare cu miniştri vest- rat „Trupele engleze trebuie să şi U.R.S.S. cu privire la inter mări prin acorduri internaţiona 18.00 Vorbeşte Moscova ; 18,30 Cînte-
germani, a. declarat corespon fie înzestrate cu arm a, nucleară le sau pentru considerente isto ce şi jocuri' populare romîneşti: 19,45 lare romîneşti; 22,30 Formaţii romî
Ziarul arată că toţi islandezii denţilor ziarelor la aeroportul şi trupele americane trebuie să zicerea practicii puterilor mari rice. Răspundem ascultătorilor: 19,55 Noap
pătrunşi de spirit patriotic, sînt din Londra, că prificipalul. scop fie înzestrate cu arma nuclea time'apusene de a declara în neşti de muzică uşoară; 23,15 Muzică
dezamăgiţi de poziţia acestor al tratativelor „a fost asigura ră'". El a pledat-din nou pen chise pentru navigaţie zone în Conlerinţa O.-N.U. .asupra
două partide. Ziarul cheamă la rea unei colaborări mai strînse tru „politica de pe poziţii de tinse-din largul mării, in vede dreptului •mării*;îşi continuă lu populară romînească. • •
unirea tuturor forţelor pentru în forţă1^ crările.
deplinirea prevederilor rezolu te bună, copii j 20,30 Jurnalul sate BULETINE DE ŞTIRI: 5,00 j 6,00
ţiei Altingului cu privire la re lo r ; 21,25 Muzică uşoară romînească: 7,00: 11,00: 13,0P| [tf.OOi 17,00j
tragerea trupelor americane din .23,15 Concert de noapte.. Programul
ţară spre a asigura independen II: 14,03. Muzică de estradă:. 14,50 19.00 ; ¦20,00 : 22,06) .,83,52. (progra
ţa, libertatea şi însăşi existenţa Melodii populare romîneşti j 16,20 Zii
poporului islandez. . mul . I) | 14,00; 16.0Ci l (8,00 ) 21,00 j
23.00 (programul 11)'.
Redacţia şi administraţia, ziarului sIr. 6 Marlie n.. 9, Telefon: 188 -189. Taxa plălilă îK mimerat ranfot'iri aprobării Direcţiunii O-mmle. P .l.l R, nr. 23(5.356 din 6 noiembrie 1919. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „I Alai" — DEVA.
