Page 41 - 1958-04

PROLETARI DIN TOATF' TAMlM. TlWff-VAi
Anul X Nr. 1035
C o n s tru c to rii
apSieă iniţiativa
Iniţiativa min.erilor de la Ani-
nnasa de a mări productivitatea
pe fiecare post, în fiecare zi, a
fost îmbrăţişată şi de muncitorii
Trustului VII construcţii din Pe­
troşani. Cele mai bune rezulta­
te în urma aplicării iniţiativei
au fost înregistrate de tov. Con­
stantin Velovan care în numai
6 zile a realizat 728 m.p. de ten­
cuieli faţă de 532 m.p. cît avea în
plan. Rezultate bune a obţinut
şi tov. Marin Volintiru, moza­
icar, care în aceeaşi perioadă a
realizat 114 m.p. mozaic fală
de cei 70 ni. p. care-î avea în
plan. S-a mai evidenţiat în mun­
că şi tov. Nicolae lonescu, con­
ductor auto.
In urma acestor rezultate,
mulţi constructori din Petroşani
au îmbrăţişat iniţiativa minerilor
de Ia Aninoasa, contribuind as­
tfel fa mărirea numărului de a-
partamente pentru minerii Văii
Jiului.
AUREL OLTEANU
corespondent
Pentru obţinerea unei productivităţi
înalte In minele din Valea Jiului
In minele din Valea Jiului se ex-
iinde experienţa înaintată a minerilor
cu o îndelungată activitate în subteran.
Pentru a spori productivitatea muncii,
peste 200 brigăzi de mineri au îrnbră-
p o <x x >o o o o o o o o o o o o o o o o o o o
r sfătuiri de producţie, emisiuni la sta­
O Minerul
Oo C s i k i
<$ In vîrstă de 36 de ani, este de
e statură potrivită, cu ochi păirum ă.
L tori, modest, cinstit şi hotărit la
Cc ţoale. In toamna anului 1949 si-a
< părăsii satul natal şi s-a îndreptat
• spre Valea Jiului, Tainele mineri-
< tului şi Ic insuseste la mina A-
C ninoasa. Ajunge miner, apoi şef dc '
L brigadă. Ajunge în felul accsla\
9 să-şi vadă realizai visul mult do-
VC ri.t..
O In anul 1953 pleacă Ia mina ;
5 Vulcan, unde csie repartizat in scc-
s torul III la un abataj cameră din •
<Cstratul 3, unde de aitjel Lucrează
( şi acum. Y Printr-8 muncii politici
c’ x
ţ Cind inginerul Ioan Săbău, şeful o
^ sectorului face aprecieri asupra %
L muncii lui F.mcric Csiki şi a bri- ^
v găzii sale, n-are decit cuvinte dc O
X laudă. Şi pe bună dreptate. Lună\'
L de lună, brigada lui Csiki şi-a L
$ realizai sarcinile de plan. Miile R
\ d e ione dc cărbune dale peste 6
Cp'an de brigada lui confirmă pc p
deplin acest lucru. $ Făcînd o analiză a muncii de tran­
^ Am coborit in abatajul său in- v
O0 solit de inginerul Ioan Săbău. lira OA
ptocm ai spre sjlrşitul lucrului. Lup-
39 fa pentru încărcarea ultimelor ione
Xde cărbune din schimbul 1 era in
Ctoi. Mă apropii şi.l întreb :
O producţiei agricole in ansamblul său.
p — Cum reuşiţi să realizaţi a.
a semenea rezultate ? p ha. pe raionul llia, în anul 1957 ,în
L — Foarte simplu, mi-a răspuns \
Oe! binevoitor. La noi in brigadă
O 6V
Pfiecare şiie ce arc de făcut. Vreau 3
§ s ă arăt că la noi in brigadă se p
Şpane un accent deosebii pe disci- X
0 plina muncii, pe calificarea per- ^
maneniă a oamenilor, pe păstra- 3
rea in bune condiţiuni a scule- Ş
lor.
Am părăsit abatajul convins de.
acest lucru. Din discuţiile pur­
tate ou şeful sectorului, am a-
f'.al că brigada lui Csiki F.mcric a
fosi prima care a răspuns iniţia­
tivei lui Tucaciitc, angajindu-se să
dea zilnic peste plan, 1.400 kg. de
cărbune pe post.
In birouI şefului de sector, pri­
virile mi-au fost furate dc un P
drapel pe care scria tiBrigadă d r p
tineret fruntaşă". Acest drapel i i x
Oaparţine toi fui Csiki şi cred c ă 1
P multă vreme il păstra.
N. FRA1NŢ
corespondent
^OOOOOOP 0 0 0 0 0 < X X X > 0 0 0 0 0 0 '
Marţi 15 aprilie 1958
IBBSESKBSS
Depăşiri mari, cîştiguri bune
LUPENI (de la subredacţia
noastră voluntară). Cei care
muncesc la exploatarea minie­
ră Lupeni cunosc bine brigada
minerului Eugen Borta, care lu­
crează la adincirea pulului nr.
8. Depăşind planul în luna mar­
tie cu 56 la sută minerii bri­
găzii. au realizat şi cîştiguri im­
portante. Astjel, minerii au rea­
lizat un oiştig de Eli lei pe post,
ajutorii de mineri 123 lei, iar
vagonetarii 106 lei. Cei mai
harnici oameni din brigadă au
fost cei doi fii ai lui Barta
Realizări ale cooperatorilor
HAŢEG, (de la subredacţia
noastră voluntară) Membrii co­
operativei de producţie „Rete­
zatul" din Haţeg au obţinut fru­
moase realizări în producţie în
cursul lunii martie şi în trimes­
trul I al anului curent. Astfel,
Ia ramura industrială au înde­
plinit planul valoric al producţi­
ei globale în proporţie de 126,03
la sută pe luna martie şi 164,14
Ia sută pe trimestrul I.
Planul valoric al producţiei
marfă a fost îndeplinit în pro­
porţie de 123,33 Ia sută şi res­
fişat iniţiativa minerilor de la Aninoa­
sa de a da mai mult cărbune peste
plan în fiecare zii pe fiecare schimb
şi om. Dintre acestea, majoritatea rea­
lizează în prezent randamente de peste
o tonă de cărbune în plus pc fiecare
post. Pentru răspîndirea acestei valo­
roase iniţiative au fost organizate con­
ţiile de radioficarc şi sute de convor­
biri ale agitatorilor la locurile de
muncă. Maiştrii mineri îndrumă cu
mult spirit de răspundere brigăzile râ­
mase în urmă cu îndeplinirea planului.
Prin mai buna organizare a mun­
cii în abataje şi folosirea din plin a
utilajului cu care lucrează, membrii
brigăzii conduse de Vasile Hriţcan de
la exploatarea Urlcani, îndrumată de
aproape de maistrul Ion Dinei, a reu­
şit în luna martie să dea 1,5 tone de
cărbune peste plan de Eiecare post.
De un rea! folos s-au dovedit a fi
vizitele reciproce la locurile de mun­
că şi schimburile de experienţă între
la un rilm corespunzător
a cooperativizării agriculturii
sformare socialistă a agriculturii des­
făşurate in raionul llia se desprinde
faptul că are loc un proces ritmic,
ascensiv, de apariţie şi creştere conti­
nuă a relaţiilor de producţie socialiste
la sale. Acest proces, ca necesitate
obiectivă, are Ia baza sa interesul ma­
terial,el are loc, pentru că influenţează prins prin organizaţiile dc bază, de
favorabil asupra nivelului de trai al
ţărănimii muncitoare şi a nivelului
Aceasta se poate vedea din cileva
exemple sim ple: Aledia dc griu la
sectorul individual a îost de 1.300 kg.
Gospodăriile agricole colective au ob­
ţinut în schimb o medie de 1.700 kg.
griu la ha., iar întovărăşirile agricole
o recoltă de asemenea mult superioară
sectorului individual.
Justificarea acestei disproporţii con­
stă in faptul, că pe tarlalele unităţilor
socialiste au putut fi folosite unelte
mecanizate, s-au aplicat regulile agro­
tehnice iar intovărăşiţii, avind condi­
ţii pentru ajutorarea reciprocă între
ei, au puiuţ însăminţa şi recolta în
comun şi la timp.
Avînd în vedere necesitatea obiecti­
vă a transformării socialiste a agri­
culturii, Comitetul raional de partid
llia, în baza hotărîrilor Congresului
al tf-lea al P.M.R. şi a holărîrii con-
Semnarea Declaraţiei
j ssasEgassasa
baci, Cotoman şi Dionisie, mi­
nerul Alexandru Varga şi aju­
torul de miner Ioan Duşan.
Rezultate bune au avut in a-
ceeaşi perioadă şi minerii din
brigada condusă de llie Gută.
Lucrînd la o galerie direcţională,
ei au reuşit să depăşească pla­
nul cu 31 la sută, realizînd to­
todată cîştiguri bune. Minerii
Nicolae Gută, Stan Bălutu şi
vagonetarul Nicolae Bulearcâ
au muncit cel mai bine.
V. STANESCU
A. PAL1EV1CI
pectiv 138,40 la sută. Cele mai
frumoase rezultate au fost ob­
ţinute de secţiile vopsitorie de
lină şi bumbac, care au îndeplinit
planul pe trimestrul I în propor­
ţie de 261,11 la sută, tinichige-
rie — 231,38 la sută, croitorie
bărbaţi — 210,52 la sută.
In această perioadă s-au evi­
denţiat în mod deosebit Gheor-
ghe Mărgineanu, Angheluţă
Hondru, Nicolae Sîntămă.reanu,
Vasile Filipaş, Ştefan Gali şi
alţii.
N1CU SBUCHEA
minerii mai virstnici şi cei veniţi de
mai puţin timp în mină.
Specialişti din aparatul tehnico-in-
gineresc. din conducerea exploatărilor
şi a combinatului carbonifer Valea
Jiului coboară în mină şi îndrumă cu
competenţă activitatea minerilor pen­
tru ridicarea lor la nivelul fruntaşilor
în producţie.
La rîndul lor, filialele ASIT şi SRSC
din Valea Jiului sprijină aceste ac­
ţiuni prin organizarea de conferinţe
şi discuţii cu minerii şi tehnicienii a-
supra celor mai rentabile metode de
lucru.
Rezultatul acestei mari acţiuni pen­
tru obţinerea unei productivităţi înal­
te în minele din Valea Jiului este con­
cretizat în depăşirea indicelui planificat
de creştere a productivităţii muncii pe
lunile ianuarie şi februarie cu 3,2 la
sufă. Peste prevederile planului, pe
trimestrul 1 minerii din Valea Jiu­
lui au extras 40.672 tone de cărbune
cocsificabil şi energetic.
AUREL BULGĂREA
prnn secretar al Comitetului raional
P.M.R. — llia
ferinţei regionale de partid a între­
masă şi economice, măsuri menite să
stimuleze ritmul acestei transformări
în sensul de a-i imprima un caracter
permanent şi nu de campanie aşa cum
Un produs
De curind, la magazinul Melalo-
chimic din Alba lulia s-a pus în
vinzare un nou produs al între­
prinderii de industrie locală „Ho-
ria“. Este vorba de sobele „Ves­
ta" a căror fabricare a început pen­
tru prima dată în luna martie.
Deocamdată s-au pus în lucru nu­
mai 100 bucăţi din care 30 au şi
fost fermi nate.
IN CLIŞEU: Lăcătuşii llie Oc-
tavian şi Constantin Gomboş îm­
preună cu Ioan Barda şeful sec­
ţiei bunuri de larg cons”m, fac
ultimele verificări celui de-al '¦I-1ea
lot de maşini.
4 pagini 20 bani
Vă prezentăm:
Muncitoare fruntaşe
ds Sa fabrica „S ebeşul"
ANA STRICATU
In luna martie şi-a realizat sar­
cinile de plan în proporţie de 140
la sută.
1NGE SCHOB
şi-a realizat planul de producţie pe
luna martie in proporţie de 124 la
sută.
ANA RAHOVEANU
brigadieră în secţia depănat.
ANA LUPU
în luna martie şi-a realizat planul
în proporţie de 112 ia sută.
tflcsraiKasgAŞg
se întîmplă în umile împrejurări. In
urma unei munci perseverente pulem
afirma că am obţinut o realizare de
seamă în această privinţă. Multe or­
ganizaţii de bază, de masă şi sfaturi
populare comunale, au ajuns la nive­
lul înţelegerii şi conducerii concrete a
acestei activităţi.
Această însuşire şi imprimare a sim­
ţului de răspundere faţă de sarcina
(Continuare in pag. 3-a)
comune rom îno
PHENIAN De la trimisul spe­ varăşul Kim Ir Sen, preşedintele Ca­ Coreene, Kim Ir, Ten Ir Sen, vicepre­
cial Agerpres: binetului de Miniştri al R.P.D. Coree­ şedinţi ai Cabinetului de Miniştri al
ne. R.P.D. Coreene, Nam Ir, vicepreşedir.l
Sîmbătă după-amiază la ora şapte te al Cabinetului de Miniştri al RV.D;
(ora locală) a avut loc la Cabinetul La semnare au fost de faţă tovară­ Coreene şi ministru al Afacerilor Ex-
de Miniştri al R.P.D. Coreene solem­ şii Emil Bodnăraş, vicepreşedinte ?1 terne, Ri Zu Ion şi Ten Diun Thiac,
nitatea semnării Declaraţiei comune a Consiliului de Miniştri al R.P. Romî­ vicepreşedinţi ai Cabinetului de Mii
guvernului R. P. Romîne şi guvernului ne. Avram Bunaciu, ministrul Afaceri­
R.P.D. Coreene! Declaraţia a fost sem­ lor Externe al R.P. Romîne, şi Anfon niştri al R.P.D. Coreene, Kim Kvan
Tatu Jianu, ambasadorul R.P. Romî­ Hobi, ministrul Apărări;’, şi alţi menv
nată din partea R.P. Romîne de tova­ ne în R.P.D. Coreeană.
bri ai Cabinetului de /Miniştri şi ai
răşul Chivu Stoica, preşedintele Con­ Au fost de asemenea de fată to«. Prezidiului Adunării Populare Suprel
siliului de Miniştri al R.P. Romîne, iai Ţoi En Ghen, preşedintele Prezidiului me.
Adunării Populare Supreme a R P D .
din partea R. P. D. Coreene, de to­
d e c l a r a ţ ia c o m u n a
a guvernului Republici! Populare Romîne
a guvernului Republicii Populare
Dem ocrate Coreene
La invitaţia guvernului Republicii Populare Democrate Cel? două părţi subliniază din nou uriaşa însemnătate
Coreene delegaţia guvernamentală a Republicii Populare
Romîne, in frunte cu tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele a istoricelor consfătuiri ale reprezentanţilor partidelor co­
Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romîne, a
făcut o vizită de prietenie in Republica Populară Democra- muniste şi muncitoreşti din diferite ţări care au avut loc
fă Coreeană între 10 şi 13 aprilie 1958.
în noiembrie 1957 la Moscova, precum şi a documentelor
In cursul vizitei au avut loc la Phenian convorbiri între adoptate la aceste consfătuiri. Părţile şi-au exprimat ho-
delegaţia guvernamentală a Republicii Populare Romîne
şi delegaţia guvernamentală a Republicii Populare De­ tărîrea de a depune şi pe viitor toate eforturile, pentru
mocrate Coreene. continua întărire pe baza principiilor marxism-leninistnu-
Din parte,a Republicii Populare Romîne au luat parte lui a unităţii şi solidarităţii ţărilor lagărului socialist
la convorbiri : Chjvu Stoica, preşedintele Consiliului de
Miniştri, Emil Bodnăraş, vicepreşedinte al Consiliului de în frunte a i l'niunea Sovietică. ,
Miniştri, Avram Bunaciu, ministrul Afacerilor Externe, şi
Anton Tatu Jianu, ambasadorul extraordinar şi plenipo­ In relaţiile lor internaţionale guvernele Republici!
tenţiar al Republicii Populare Romîne în Republica Popu­
lară Democrată Coreeană. Populare Romîne şi Republicii Populare Democrate Co­
Din partea Republicii Populare Democrate Coreene au reene se călăuzesc neabătut după principiile coexistenţei
luat parte la convorbiri Kim Ir Sen, preşedintele Cabine­
tului de Miniştri, Kim Ir, vicepreşedinte al Cabinetului paşnice intre state. Ele vor continua, conform acestor
de Miniştri, Nani Ir, vicepreşedinte al Cabinetului de
Miniştri şi ministrul Afacerilor Externe, Li Don Ghen, principii, să dezvolte relaţiile multilaterale cu toate ţă­
ministru adjunct al Afacerilor Externe.
rile, indiferent dc orînduirea lor socială. Cele două părţi
Convorbirile, care s-au desfăşurat înfr-o atmosferă de
prietenie frăţească şi de deplină înţelegere mutuală, au (Continuare în pag. 4-a)
vădit complecta unitate de vederi a părţilor în toate pro­
blemele discutate. In cursul convorbirilor, părţile au
avut un schimb de păreri asupra problemelor privind lăr­
girea şi dezvoltarea colaborării prieteneşti dintre ambele
fări, întărirea unităţii şi coeziunii ţărilor lagărului socia­
list, situaţia internaţională actuală.
Relaţiile prieteneşti dintre cele două ţări au la bază
internaţionalismul proletar, colaborarea frăţească şi aju­
torul reciproc, precum şi comunitatea de luptă pentru
construirea socialismului şi apărarea păcii în lume.
Cele două părţi constată că vizita delegaţiei Republicii
Populare Romîne în Coreea şi vizita delegaţiei guverna­
mentale a Republicii Populare Democrate Coreene în Ro-
mînia, care au avut loc în anul 1956 au constituit o im­
portantă contribuţie la opera de dezvoltare a colaborării
prieteneşti intre ambele ţări. , Clişeul nostru reprezintă un
schimb din brigada lui Ferenczi
Delegaţia guvernamentală a Republicii Populare Ro­ Balazs din sectorul VII al minei
mîne îşi exprimă satisfacţia faţă de succesele obţinute de Lupeni. De la stînga la dreapta:
poporul coreean prin munca sa plină de abnegaţie şi Francisc Ambruş, losif Vereş (şeful
patriotism, sub conducerea Partidului Muncii di.p Co­ schimbului) şi Andrei Voicu.
reea şi a guvernului Republicii Populare Democrate Co­
reene, în vindecarea rănilor pricinuite de război şi in Recital de pian.
construirea socialismului.
Sîmbătă 29 martie a avut loc la Pe­
troşani recitalul de pian dat de pro­
fesorul compozitor Ticu V. Lucaciu. In
mas multe legume şi zarzavaturi program, pe lîngă compoziţii d in i
Ceaikovschi, Brahms, Schubert, Chopin,
ele., au fost prezentate şi lucrări din
compoziţia originală a profesorului
Aproape 70 la sulă din legumele necesare pentru aprovi­ Ticu V. Lucaciu. Au plăcut în mod
zionarea oraşelor şi a marilor centre industriale hunedorene deosebit „Hora" şi „Rapsodia romînă",
va li asigurată de pe suprafeţele cultivate anul acesta in re­ care au fost cîntate de filarmonica din
giune cu legume. Craiova.
In numeroase unităţi agricole socialiste grădinile de le­ Festivalul
gume sint mult extinse faţă de anul trecut. La G.A.C. din Si- pionierilor
meria Veche, raionul Hunedoara, se cultivă cu legume 10 hec­
tare in loc de 4 ha. cit se cultiva anul trecut, iar întovărăşirea In clădirea Teatrului de Stat din
agricolă „Drumul socialismului" din comuna Sintandrei, raio­ Petroşani, a avut loc festivalul raional
nul Hunedoara, cultivă în comun 20 hectare cu legume pe ca­ al pionierilor din raionul Petroşani.
re le-au şl contractat cu Aprozarul. S-au remarcat în mod deosebit: la cor,
centrul Vulcan, la solişti Mircea Mi-
Pentru asigurarea răsadniţelor necesare au fost insamfn- huţ din Petrila (la acordeon), la so­
ţ3ţi pjnă acum în regiune 19.600 m.p. răsadniţe calde şi reci. lişti vocali. A. Crîznic din Petroşani,
la dansuri colectivul centrului şcolar
Ea gospodăria agricolă de stat t.ăpuşnic, unde se cultivă din Lonea, iar la recitatori Lucia Că-
anul acesta cu legume 175 hec tare irigate, s-au insămînţdt praru din Petroşani.
peste 15 hectare cu ceapă, mazăre şi cartofi. Gospodăria a re­
coltai şi livrat unităţilor comerţului de stat din centrele indus­ Festivalul a prilejuit 6 viguroasă ma­
triale peste 3.000 kg. de salată, spanac şi ceapă verde, itisă- nifestaţie a pionierilor din Valea Jiu­
mintale in loamnă. lui. dornici de artă, dornici de frumos.
TEODOR BRADESCU
—«-A-»'—
Priefeni ai cărfii
Tot mai mulţi sţht tinerii purtători
ai insignei „Prieten al cărţii". Zilele
trecute comisia de exaniin<are din Lu­
peni s-a întrunit la biblioteca clubului
pentru a examina încă 14 tineri care
vor să participe apoi la faza superioa­
ră a concursului.
Cei prezentaţi la examinare au fost
bine pregătiţi. Intre ei amintim p e :
•o * • 0 *c *0 • •**'*¦* »*.. I Ion Pîrvulescu şi Arion Turcu.
Pentru sprijinirea şi stimularea con­
cursului depune o rodnică activitate
ingineriiI d e m ine biblietecara clubului minier din locali­
tate, utemisla Maria Solo'rrfen.
VERONlCA ST1RCESCU
Cind l-am intifnit abia ieşi­ riginar din C&măneşti-Bacăul A. P.
se de Ia sui. Fata lui era inca unde tatăl lui a fost miner,]
corespondenţi
neagră de cărbune şi purta săpător de puţuri. Niciodată nu)
costumul obişnuit de m in er: N-ar fi închipuit săpătorul dc ¦
puţuri de la Comăneşti că
fiul lui va ajunge cindoa in-
cască, salopeta, cizme de cau­ ţt
ciuc. giner. Intr-o zi pe cind băiatul t
Inginerul Negri Valeriu e o avea cinci ani, tatăl lui l-a |
luat de mină şi i-a spus: „Cind- ţ
o 8 9f -i-f..*-.*.. ,« .. , o* •«• • - . «•. .f. «-. ..fr., ., va ai să fii şi tu miner. V ino\
să te duc să vezi cumminemr irşoi-aa­ii
se mina“. Bătrinul
hiat copilul de mină şi l-a duşi
in subteran. Cuvintele tatăluii
s-au adeverit. La'17 ani, Negrii
Valeriu, pe atunci elev, s-a an-\
gajat miner la Comăneşti. pen- «
tru a cîştiga banii necesarii
întreţinerii la şcoală. Tatăl lui j
nu putea suporta cheltuielilet
din ciştigul lui de miner pentru a j
întreţine trei copii !a şcoală.)
Vremurile s-au schimbat şi f
porţile institutului de minei
s-au deschis şi 'pentru fiul să-',
pătorului de puţuri, de la. Co-f
mănesti. La 32 de ani, Negrii
A ;« k îA 8 ? fî|K S I. BALAN
^# 4 L (Cont,inuare in pag. 3-a)
»"S. i. i