Page 43 - 1958-04
P. 43
Nr. 1035 DRUMUL SOeiALISMULUl •Pag; 3
^ . : ,r•, xrer-.rrw>rar3KrxraMg3BKBgzaBBreff«agP3ra^^
3S33ES^ -VSU
, VIATA DE. PARTID sV ¦ ’ ‘-:i 1 ţţf •
1' " _ . . . _ " ' ¦ ¦ '' riniaş; Lucrări de dezvoltare a fabricii
Printr-o muncă politică ^în m u n ca de difuzare^ de teracotă din Deva
ia un ritm corespunzător a presei
as cooperafivsză ¦¦ Faţă de puternicele unităţi in najări, care să dea posibilitatea farfurie, va contribui la reduce-'
dustriale din regiunea noastră, unui flux tehnologic optim. rea volumului de ijtuncă fizică,
(Urmare 'din pag. l-a ) nimii în măsura în care ele demons nizaţiilor de partid, sfaturilor populare Al INERVA G1URA fabrica de teracotă din Deva în special la transporturile in
trează, prin rezultatele ce le obţine, consiliilor de conducere a întovărăşiri ^difuzoare voluntară la întreprinde pare o întreprindere neînsemna Vor fi procurate cîteva utilaje terioare. In proiect rămîne însă
transformării socialiste, se reflectă în superioritatea faţă de mica gospodă lor că la cererea, şi cu respectarea ab r e a O.C.M.M., şantierul de con tă. Şi totuşi, ea deţine un rol noi, cu productivitatea ridicată. nerezolvată o problemă ce va
fapte. Dacă analizăm ritmul ascendent rie ţărănească. solută a liberului consimţămînt, a mem important în aprovizionarea cu Astfel materiile prime — argila trebui să fie studiată atent de
al cooperativizării, ajungem la con brilor întovărăşiţi se poate trece la u- strucţii — Lupeni. materiale de construcţii a şan de Medgidia şi nisipul — vor fi conducerea fabricii: introduce
cluzia că realizarea hotărîrii confe Se poate afirma că şi în această di nifioarea acestora prin fuzionarea a tierelor. In ţară sînt puţine fa uscate într-un uscător rotativ, rea micii mecanizări la încărca
rinţei regionale cu privire la coope recţie s-au Obţinut anumite rezultate. dbiiă său trei întovărăşiri diri acelaşi VAS1LE BAŞA brici de teracotă, aşa că azi — măcinate într-o moară cu bile, rea produselor în autocamioane,
rativizarea agriculturii în regiu Ele constau în faptul că toate întovă sat, în una singură, cii Un singur con este difuzor voluntar principal de cînd se clădesc atîtea locuinţe— apoi transformate in pastă in pentru expediţie. O bandă trans
nea noastră, este pe deplin posi răşirile vechi au îrtsămînţaf griul în siliu de conducere. presă în cadrul Trustului minier^ cahlele pentru sobe sînt un ar tr-un amestecător elicoidal u- portoare mobilă, cu role de cau
bilă. Faptele o dovedesc de altfel. De comun în toamna anului trecut, iar ţBrad. ticol foarte căutat. med. Calupurile de pastă ieşite ciuc, care să fie folosită şi ia
la conferinţa regională din 1956 şi în primăvară au stfîns sămînţa de po Orice pas spre întărirea economico- din presa-melc vor trece, după descărcatul din autocamioane în
pînă în august 1957, în raion a fost rumb pe care 6 însămînţează tot în ofganizătorică a unităţilor noastre DOINA BARBU Avînd in vedere vecinătatea macerare, la fasonatori. Opera vagonul de cale ferată, ar înlo
cooperativizată suprafaţa de 300 ha. comun. CU excepţia cîtorva întovără socialiste, cerinţă principală a mun lucrează la Direcţia regională, marilor consumatori de teraco ţia de fasonare se va executa cui manipularea prin aruncare,
Din august 1957 pînă la 1 ianuarie şiri nou create, majoritatea lor şi-au cii noastre, constituie un succes în ^A.D.A.S. Deva. Ca difuzoare vo tă, — şantierele din Hunedoara, mecanic în proporţie de 70 la mărind productivitatea muncii şi
1958 s-au cooperativizat încă 1130 ha., constituit fonduri de bază în bani, u- plus în opera de construire a socialis luntară în - fiă’drul .•Mwrei jiKtitu- din Valea Jiului, — ca şi nece sută ¦ pentru aceasta va fi ne eliminînd spargerea sau ciocni
iar de la începutul anului 1958 şi nelte agricole, cereale sau oi. Un e- mului la sate. La baza activităţii noas Vjţil, colectează şi difuzează, lună i sarul de cahle în alte regiuni, voie să se procure o presă spe rea cahlelor.
pînă in prezent au mai intrat în sec xemplu în această direcţie se poate tre pentru consolidarea şi lărgirea <de lună, un număr tot mai mare de Departamentul Materialelor de cială, care să modeleze cahle
torul socialist 2164 ha. vedea la întovărăşirea din Dobra care sectorului socialist al agriculturii, tre ^ ziare şi reviste. Construcţii a hotărît să măreas angobate. (Angoba este un strat In cadrul lucrărilor de dezvol
în cursul anului t957, pe lîngă unel buie să stea munca de lămurire indi că, în cadrul planului de inves de material fin — din caolin de tare a fabricii vor fi făcute şi
Un aspect pozitiv de mare însemnă tele agricole evaluate la aproximativ viduală, de la om Ia om, cu respecta tiţii, capacitatea fabricii din Aghireş sau Harghita, nisip de unele amenajări pentru protecţia
tate îl constituie faptul că spre deose 15.000 lei, şi-a mai cumpărat cu bani rea strictă a liberului consimţămînt. Deva. Lucrările vor începe chiar Văleni, feldspat şi cretă, care per şi igiena muncii. Lucrătoarele
bire de anii trecuţi şi chiar de prima proveniţi din valorificarea cerealelor în acest an şi la terminarea lor, de la glazurare vor avea la dis
parte a anului 1957, în a doua jumă contractate un număr de 57 Oi. In pre Lenin, în istorica sa lucrare „Pla fabrica va putea trimite şantie mite aplicarea perfectă a glazurii poziţie un spălător ca să-şi cu
tate a acestui an şi în continuare, au zent sînt pregătiţi să-şi cumpere res nul cooperatist" a scos în evidenţă pe relor cu aproape 60 la sută mai în culori vii, plăcute). Semifa reţe mîinile de materialul ce
fost cooper'ativizate în întregime un tul de oi pînă la 100, plus 2 vaci. larg necesitatea culturalizării maselor bricatele uscate pe stelaje sau poate produce intoxicaţie cu
număr de 17 sate din raion. In în Dovedindu-se a fi superioară micilor de oameni ai muncii, ca o condiţie multe cahle. într-o uscătorie-tunel, vor fi a- plumb. In locul actualei secţii
tovărăşirile înfiinţate aici ţăranii şi-au gospodării individuale prin producţia indispensabilă participării conştiente a poi supuse arderii. Construirea de fasonare manuală va lua
înscris întreaga lor suprafaţă de pă- pe care a obţinut-o, această întovără acestora la opera generală de constru După cum prevede proiectul e- a două noi cuptoare va mări fiinţă un grup social, cu vestiar
mînt pe care o posedă, precum şi oile, şire a constituit un centru de atracţie ire a socialismului. Practica de pînă elaborat de Institutul de proiec spaţiul util total de' ardere la şi duşuri.
din al căror număr o parte însemnată pentru ţăranii cu gospodărie individu astăzi a dovedit şi dovedeşte pe de tare a construcţiilor industriale, 135 mc. .
a fost destinată fondului de bază, care ală. Suprafaţa ei a crescut în decurs plin justeţea acestor indicaţii în toate Colectivul fabricii de teracotă
constituie proprietate comună. de un an de la 134 la 310 na. In pre domeniile de activitate. Dacă ne refe din Bucureşti, va fi nevoie de Noua organizare a fluxului din Deva va avea astfel posibi-1
zent şi acest sat se apropie de coo rim la cooperativizarea agriculturii, litatea să realizeze produse mai
Înscrierea ctt întreaga suprafaţă de perativizarea sa complectă. Sînt constatăm că în satele unde activita extinderea construcţiilor existen tehnologic, ca şi dotarea fabricii multe, de calitate îmbunătăţită.
teren are urmări pozitive din mai încă multe exemple asemănă tea culturală s-a desfăşurat mai in
multe puncte de vedere i — măreşte toare care ar putea fi ci tens şi’ a avut un caracter larg, cu- te ale fabricii, de realizarea al cu un skiş pentru uscătorul ro C. DORIAN
interesul ţărănimii pentru întărirea şi tate în acest sens. Un număr mare de prlnzînd marea masă a cetăţenilor prin
dezvoltarea unităţilor socialiste în ca întovărăşiri îşi au organizată activi mijlocirea căminelor culturale, biblio tora noi, de reamplasarea unor tativ si cu un alimentator —
drul cărora produc, se pof face zonări tatea de lucru pe brigăzi. Este ştiut tecilor, cercurilor de citit, conferinţe
şi plantaţii mari de pomi pe tarlale în etc., în aceste sate şi procentul coope secţii si de alte diferite ame
tinse, se elimină schimburile de teren însă că posibilităţile largi de sporirea rativizării este mai avansat. Dovadă
care de multe ori creează nemulţumiri grăitoare în acest sens sînt comunele N 6 I WE RUL DE MI N E
etc. Primele sate din1 raion complect producţiei agricole şl ridicarea nivelu- Dobra, Lăpuşnic, Zam, ilia Şi altele.
cooperativizate s în t: Pojoga, Sălciva, Nu putem afirma acelaşi lucru despre (Urmare din pag. l-a). Una din primele satisfacţii presiuni. Înainte de preluarea
Siretea, Godineşti, Aterişor şi altele. lului de trai al întovăfăşiţilor se tran comuna Brănişca care deşi are un nu in profesia de inginer a încer sectorului /V A de către ingine
In cursul lunii aprilie a. c. au fost co măr de 15 învăţători aceştia se sus Valeriu termină institutul de cat-o cu ocazia dării în folosin rul Negri, acest sector da in
operativizate în întregime satele Du- sformă în realitate nu de la sine, trag într-un fel sau altifl de la acti mine de la Petroşani. ţă a puţului orb nr. 11 pentru trei schimburi o producţie scă
meşti, Vica, Brădăţel, Runcşor şi co vitatea culturală, deşi aici sînt mulţi transport de producţie şi per zută de cărbune. In prezent a-
muna Almaş Sdlişte cu cele 3 sate ai ci prin activitatea de zi cu zi a aces tineri dornici de a fi îndrumaţi în a- Conducerea combinatului sonal, lucrare executată sub di celaşi sector dă o producţie
parţinătoare : Micăneşti, SrăşeU şi Să- ceastă dlfecţie. Procentul cooperativi carbonifer cunoştea biografia recta lui supraveghere. In a- mai mult decît dublă faţă de
lişte. Cea din urmă csle în acelaşi tora printr-o mai bună organizare şi zării în această comună este de numai proaspătului absolvent şi pen nul 1956 e numit de conducerea perioada anterioară.
timp şi cea de-a 100-a întovărăşire din 4,70 la sută. Situaţii asemănătoare gă tru că era socotit ca unul din exploatării şef al sectorului
raionul nostru. A crescut şi suprafaţa planificare a muncii. sim şi în comunele Hărâu, Veţel şi cei mai buni absolvenţi a fost transport al minei Lupeni. Nu Tinărul inginer de mine s-a
întovărăşirilor create anii trecuţi. Dacă Ctfjifi. Comitetele comunale şi organi angajat imediat ca inginer mi mirea la sectorul transport s-a făcut cunoscut în oraşul Lu
la 1 iaritiărie 1957, pe cele' 44 de înto Dacă în prezent cele mai multă în ner la combinatul Văii Jiului. făcut inţr-o perioadă cînd acest peni ca un om de ispravă. El
vărăşiri existente era o medie de 27 zaţiile de bază din aceste localităţi Aici, tinărul inginer a dove sector mergea din cale afară şi-a cîştigat stima, şi preţuirea
ha., astăzi media este de 60 ha. pe tovărăşiri lucrează numai parţial în dit ce poate. Timp de cinci luni de rău. Totuşi inginerul Negri concetăţenilor săi. Pentru a-
întovărăşire. trebuie să treacă de îndată la luarea cit a lucrat în combinat a reu reuşeşte să infrîngă greutăţile, ceste motive la alegerile din 2
comun, obiectivul principat care tre şit să construiască circuitul au să pună ordine şi in acest sec martie el a fost propus şi a-
Ritmul de dezvoltare a sectorului de măsuri menite să ducă la lichida- tomat pentru vagonete al minei tor. Pentru munca desfăşurată Ies deputat în circumscripţia e-
socialist, constituie însă numai o la buie să stea în faţa organizaţiilor Uricani. Nu multă vreme după la sectorul transport e primit lectorală orăşenească nr. 29.
noastre de partid, a sfaturilor popu rea tuturor acestor neajunsuri. aceea, a fost angajat la exploa în rîndul candidaţilor de
tarea Lupeni unde, dînd dovadă partid iar în noiembrie 1957 — N-aş fi avut succesele de
lare, indicaţie dealtfel precizată şl de Sigur, pasul pe calea cooperativizării de aceeaşi putere de muncă, a devine membru care v-am vorbit — îşi termină
devenit locţiitor al şefului de povestirea !na!riţ>nil Neari Va-
către consfătuirea pe ţară a ţăranilor pe care a plecat un număr însemnat sector la investiţii. Tot timpul In luna uetombrie 19b/ pri-
cit Negri Valeriu a luorat in w0F.f0 cocina să conducă sec __jdcă prin toate sector
şi lucrătorilor din sectorul socialist al de ţărani muncitori din raionul nostru, sectorul investiţii, planul a fost torul IV A de la mina Lupeni, rele de activitate prin care am
realizat cu regularitate. Se fa să lucreze de astă dată la căr trecut, muncitorii comunişti,
agriculturii, este de a susţine cu tărie a fost determinat de noua lor concepţie miliarizase cu lucrările de in bune. Sectorul IV A e unul din fruntaşi in muncă, nu m-ar fi
vestiţii de la tatăl său, fostul sectoarele¦cele mai grele ale ajutat cu experienţa lor şl nu
în faţa întovărăşirilor necesitatea de despre viaţă, concepţie formată în ur săpător de puţuri la Gomăneşti. minei Lupeni din cauza marii mi-ar fi împrumutat elanul lor,
al cărui martor eram in fie
a face încă un pas înainte în sensul ma unei intense educaţii politice şi  • (h »5»«f»> 4 » t-QrrGrt-O*«#*»#•*#* *de • if» -J» »4» i #«-*C« ••• *C- • *-0 care zi.
efectuării tuturor lucrărilor în comun
culturale. Stimularea, lărgirea proce *•» *-9* 9*-»Qtr •C*<9- • •O»«C»••* »G**9**4r1
a pămîntului. Numai în cadrul orga
nizării muncii în comun a tuturor lu
crărilor agricole se poate ajunge la o
într-ajutorare reciprocă mai complexă
tură a operei de transformare socialis între întovărăşiţi, la o aplicare mai sului de educaţie, trebuie ca în viitor mmk \ C oncurs litera r Ia H a ţe g
tă. O analiză numai în această direc perfectă a regulilor agrotehnice, să stea în faţa tuturor organizaţiilor
ţie ar fi şi ea unilaterală. Este cu la înlăturarea tuTuror pierderilor de partid şi de masă, ca o sarcină V1RG1L ASLAU G iniţiativă demnă de urmat luptă al partidului, eroismul os trebuie să-şi adreseze producţii
noscut faptul că o sarcină de bază de recoltă ce pot avea loc. Aceste e- dintre cele mai importante în activita (lucrează la întreprinderea de in- şi de celelalte raioane din regi taşilor noştri în lupta dusă îm le pe adresa subredacliei ziaru
pusă de Consfătuirea pe ţară a ţăra lemente determină de fapt, scopul prin tea noastră de zi cu zi. ţdustrie locală „Crişana" din Brad. unea noastră a fost luată în Ha potriva armatelor fasciste, des lui „Drumul socialismului" din
nilor şi lucrătorilor din sectorul so cipal urmărit — ridicarea producţiei [Ca difuzor voluntar de presă mun ţeg de Comitetul raional U.T.M., pre comorile, frumuseţile şi bo Haţeg, strada 10 Vînători, nr.
cialist al agriculturii o constituie în la hectar. Traducerea în viaţă a tuturor indi c e şte bine, reuşind să aibă în fie subredacţia „Drumul socialis găţiile patriei, regiunii Hunedoa 1, în plicuri închise pe care vor
tărirea economico-organizatorică, con caţiilor Consfătuirii pe ţară a ţărani mului", Casa raională de cultu ra şi raionului Haţeg, lucrări ce menţiona: Pentru concursul
solidarea din toate punctele de vedere Avînd în vedere faptul că mărirea lor şi lucrătorilor din sectorul socia care lună peste 150 de abonamente' ră şi secţia de învăţămînt şi tratează măreţele realizări ale „Te slăvim, Romînie, pămînt pă
a unităţilor socialiste existente. Prac tarlalelor de pămînt avantajează şi list al agriculturii va avea ca urmare la diferite ziare şi reviste. cultură a Sfatului popular raio regimului democrat-popular şi rintesc". Adresa, numele, vîrstă
tica construcţiei socialiste la sate a creează condiţii pentru o mai bună şi consolidarea şi lărgirea pe mai departe nal. In cinstea zilei de 23 Au despre munca dusă pentru tran şi ocupaţia concurentului, vor
confirmat şi confirmă teza leninistă economicoasă lucrare mecanizată, ţi- a sectorului socialist, obţinerea de pro gust s-a organizat un concurs sformarea socialistă a satului. trebui scrise citeţ.
potrivit căreia' formele socialiste de nînd seamă legat de aceasta de fap ducţii mult sporite la hectar, ridicarea literar de poezii şi proză pe te-
cooperare în agricultură; devin un tul că în multe sate ale raionului nos nivelului de viaţă al ţărănimii munci ma„Te slăvim, Romînie, pămînt La acest concurs pot participa Concursul se deschide fa data
centru de atracţie pentru masele ţară- tru au fost constituite două şi trei în toare, al întregului nostru popor mun părintesc”. muncitori, ţărani muncitori, in
tovărăşiri agricole, recomandăm orga citor. telectuali, elevi şi toţi oamenii de 15 aprilie 1958 iar primirea
La concurs se primeso lucrări muncii din raionul. Haţeg. Gei
literare închinate trecutului de ce vor să participe la concurs, lucrărilor se face pînă la data
de 1 august 1958. Cele mai bune
00GCGS0C<XXXXXXXXXXX>D0C7XXîSO30D0CCODOCO0CXXX50O0O0C CiOCOOOCOOSJSOOEXXîOOCXXXXX^ yoaOQCţXZOQOGQGOaQOaOQaQOaUQQQOQOQQOOQOZXXXKXXXJXXXXXXXsi lucrări în proză vor fi premi-*
nîndu-se rezultate bune. In executarea adus contribuţia ţăranii muncitori din s-a evidenţiat în cursul anului Tecul ate după cum urmează ; preririut
acestei lucrări am folosit pompa caro satele din jur, mobilizaţi de către or brigadierul Crişan Simion, care a or
sabilă, reducînd în felul acesta simţi ganizaţiile de partid, Sfaturile populare ganizat în bune condijiunî aceste lu I un patefon „Metrorn"; pre
tor timpul de lucru şi preţul de cost şi organele silvice. S-au evidenţiat to crări. De asemenea în anul 1957, in
Cercetătorii.şti al lucrărilor. varăşii Căfănici Petru, Bîldea Dănifă, pădurea Cendeanu s-au executat pe o miul 11 — o trusă cu stilou şi
Cocoş Ioan şi alţii, care şi-au dat suprafaţă de 40 ha. combateri împotri
m O altă acţiune preventivă este aceea toată osteneala pentru buna reuşită a va insectei care atacă arbustul de sal creion ; premiul III — o servi
de curăţire a pădurilor de uscături, în lucrărilor. Datorită muncii lor, planul bă (Hyponomeuta cognatella) obţinîn
scopul de a se preveni instalarea dău de stat la această lucrare a fost rea du-se rezultate bune, etă. Pentru cele mai bune poezii
nătorilor obişnuiţi în aceste locuri, lizat în proporţie de 115 la sută.
care-şi găsesc mediul prielnic de înmul Pe lîngă mulţi alţi dăunători ce pro se vor acorda : premiul I — un
ţire şi dezvoltare în putregaiuri şi ar Un alt dăunător ce ameninţa păduri duc pagube pădurilor, păşunatul vite
bori depreciaţi. Această lucrare ne le din Ocolul silvic Orăştie, era ata lor constituie şi el un pericol pentru aparat fotografic „Pionier", pre
dă posibilitatea să îmbunătăţim şi a- cul ce-1 producea an de an la arborete acestea. Pentru oprirea păşunatului din
Despre acţiunea de combatere provizionarea oamenilor muncii cu le de molid, gîndacul de scoarţă al pădurile tinere se duce o vastă muncă miul Ii — un joc de şah, iar
a dăunătorilor In păduri lemne de foc. molidului (ips typographus). Acest de lămurire la sate, care constă în ex
gîndac atacă arboretele între scoarţă plicarea ţăranilor muncitori ce pagube premiul HI — cărţi în valoare
In pădurile Ocolului silvic din O- şi lemn în starea sa de larvă şi adult aduc vitele care păşunează în pădu
răştie au apărut în ultimii ani diverşi în special în lunile mai, iunie şi iulie. re. Pentru ocrotirea pădurilor, împotri de 70 Iei.
dăunători pentru combaterea cărora Adultul este un gîndac de 4,2-5,5 mm. va păşunatului abuziv s-au construit
s-au întrebuinţat metode curative. de culoare cafeniu-închis, cu antena garduri de lemn şi garduri vii în pă Lucrările cele mai reuşite le
şi picioarele galbene-roşcate, Gîndacul durile Dumbrava-Căstău, Tufele-Turdaş,
In anul 1956 un atac masiv a omi- zboară de la un arbore la altul, ime Candea-Orăştie, şi Coasta inaltă-Vai- vom publica în coloanele ziaru
dei păroase a stejarului (Lymantria diat ce devine matur. deij în lungime de zeci de kilometri.
dispar) s-a propagat pe o suprafaţă lui nostru. $9 jj$ţ%^;4*'-
de aproape 4.800 ha. Această omjdă Acţiunea de combatere a constat din La lucrările 8e combaterea dăună
In economia generală a ţării pă zici ai mediului înconjurător (boli fi lor. Ea constă din diferite ameninţa cu desfrunzirea complectă a doborîrea, cojirea şi expunerea scoar torilor, planul Ocolului în ultimii ani
durile ocupă un rol de' seămă ătit ziologice) Şi în fine sînt şi boli de lucrări Ce se execută pen arboretelor atacate, ceea ce ar fi pu ţei la soare. In felul acesta larva care a fost realizat şi depăşit, deoarece or
prin faptul că produc materia primă origine necunoscută, sau . anomalii. tru ca dăunătorul să nu găsească me se găseşte sub scoarţă moaşe, Atacul ganele de teren de la Ocolul silvic,
destinată c'OTistriicfiiloi* şi industriei, Bolile şl dăunătorii pădurilor pot a- diul prielnic de apariţie şi dezvoltare. tut provoca uscarea în masă a arbori din pădurile ocolului nostru ? apărut
cit şi prin rolul lor deoSebit de pre pare în diferite faze de creştere a plan In acest scop se fac periodic următoa în anul 1937, în pădurile de la Uia, Orăştie au înţeles însemnătatea com
ţios pe care îl ati în protejărea solu telor, adică la arborii tineri, la arborii rele lucrări: lor. Combaterea insectei s-a făcut în Godeanu, Scîrna etc. El este favorizat
lui şi culturilor agricole. maturi sau la cei bătrîni. Ele se pot stadiul de ou, cînd se obţin rezultate an de an prin doboriturile de vînt în baterii acestor dăunători.
localiza pe anumite organe ca de pil Toate seminţele ce urmează a se se
Importanţa pădurilor pentru ţaVâ dă : rădăcini, tulpini, fructe, frunze efe. măna, se tratează cu anumite substan foarte bune. Astfel, în pădurile Bîrsan- care se instalează cu predilecţie insec Prin măsurile luate, precum şi prin
noastră apafe şi mal mare dacă ţi Bolile şi dăunătorii ce atacă pădurile ţe chimice cum ar fi abavilul, subs
nem seama că ele ocupă aprOxinîativ pot produce pagube mari, în unele ca tanţă Sub formă de praf, ce are drept Vaidei, Dumbrava-Căsfău, Tufele-Tur- tele. In anul 1957, s-au executat com lucrările ce se vor efectua in viitor,
24 la sută dîri suprafaţa totală a ţării. zuri pot duce la deprecierea complectă sedp distrugerea ciupercilor parazite,
Statul rtdsthi deniocrat-popufar purie a lemnului. foţi puieţii înainte de plantare, se tra daş, ouăle din care urmau să iasă o- bateri pe o suprafaţă de peste 300 ha. avem garanţia că vom obţine rezultate
un accerif deosebit pe creşterea pro tează cU nitroxan, folosindu-se metoda
ductivităţii patrimoniului forestier, ca Arboretele atacate constituie1 uneori sovietică de tratarea puieţilor, prin mizile, au fost petrolizate, obţinîndu-se prin cojirea arborilor doboriji de vîrtt şi mai bune în muncă, rezultate care
factor de seamă în dezvoltarea econo focare periculoase pentru restul pădu mocirlire, In acest scop se utilizează
miei socialiste a ţării. Niciodată în rii. Pagubele aduse pădurii de boli şi 1-2 kg. nitroxan la 1.000 bucăţi puieţi. rezultate bune. S-au executai lucrări şi a celor atacaţi. Materialul rezultat să conducă în ultima instanţă la li
ţara noastră nu s-a dat o atît de mare dăunători variază frecvent între 10-15 Astfel rădăcina puieţilor, care este u-
importanţa ca acum acţiunii de pro la sută iar în unele cazUri ele pot şor atacată de boli şi dăunători, devine de combatere pe 3.883 ha.,-salvîndu-se se vinde apoi populaţiei fiind întrebu chidarea dăunătorilor care împiedică
tejarea pădurilor împotriva bolilor şi lua proporţii mari. prin Tratare' imună Ia atacul diferite
a afltŞr dăunători. lor ciuperci parazitare. astfel creşterea anuală a pădurilor in inţat pentru construcţii. dezvoltarea în bune condiţitini a pă
Pentru ca acţiunea dăunătorilor să
In lupta pentru conservarea şi în fie redusă la minimum, la Ocolul sil Contra făinării stejarului (microshe- fectate. Această creştere depăşeşte cif Dacă nu s-ar combate insecta, s-ar durilor.
grijirea patrimoniului forestier se îh- vic Orăştie au aplicat şi se aplică ra abbraviata) se execută an de an lu
tîmpină nenumărat^ greutăţi. Pădurile dOUă' metode de combatere: Una dirt crări preventive de combatere. Astfel, ra de 10.000 m. c. lemn, depăşire a pierde mii de m.c. de lemn anual, prin IOAN POPOV1CI
sînt supuse acţiunii distrugătoare a acestea se bazează pe lucrări cu ca
dăunătorilor care aduc pagube însem racter preVeritiv şi a doua este o me în pădurea Dumbrava de lîngă satul cărei valoare întrece suma de 1.000.000 extinderea atacului. In această acţiune tehnician de protecţie şi pază
nate. Unii din aceşti dăunători se da- todă curativă de combatere.
toresc paraziţilor, insectelor sau ciu Căstău s-au executat în anul 1957, lei. la Ocolul silvic Orăştie
percilor, alţii se datoreso factorilor fi Metoda preventivă se aplică înainte La această acţiune patriotică si-an
de apariţia şi propagarea dăunători stropiri preventive cu zeamă sulfo-cal-
cică, pe o suprafaţă de 25 ha., obţi-
