Page 45 - 1958-04

Ih M i *'» *-*-« P R 'O Z W A W 'im TOATE ‘ŢA RILE UNITI-VÂ7

VA PREZENTAM: H

MUNCITORI FRUNTAŞI

In urma aplicării iniţiativei

GHELAR. (de la subredacţia zi, echipa 101, 3,38 tone, echipa

noastră voluntară). La exploa­ 77 a dat 4,27 tone, echipa 78,

tarea minieră Ghelar ia propor­ 1,72 tone, echipa 79 a realizat

ţii din ce în ce mai mari iniţia­ 3,54 tone de minereu.

tiva minerilor de la Aninoasa. Întărind disciplina în muncă,

Astfel, în luna martie această organizînd bine echipele cit şi

Anul X Nr. 1036 Miercuri 16 aprilie 1958 4 pagini 20 bani iniţiativă a fost îmbrăţişată de aprovizionarea la timp cu c-de
21 echipe. Angajamentele luate necesare, ele au reuşit să con­
de aceste echipe au fost în mare tribuie la depăşirea planului de

măsură îndeplinite, iar altele au producţie pe exploatare, la creş­

AUREL BAROU’ j o zi pi€Ffuti, M c U le ie CONTUL depăşit cifrele de angajament. terea productivităţii muncii şi

este unul dintre cei mai buni can- j LbNII MAI De exemplu, echipa 76 a reali­ reducerea preţului de cost.

tonieri. La stafia C.F'.R. Coşlariu zat 3,72 tone pe post în fiecare PAULA POPA

el deserveşte conştiincios două din- , Angajamente sporite

tre cele mai principale bariere, in ) pentru terminarea grabnică CĂLAN — (de la subredacţia
noastră voluntară). Colectivele
două direcţii. LUPENI. (de la subredacţia observă o activitate sporita,
noastră voluntară). In urriia che­ Fiecare obiectiv al chemării este
atelierelor Montaj şi Emailaj ele mării lansate de secţia auxili­ urmărit cu multă atenţie de că­
ară, în cinstea zilei de 1 Mai, tre conducerea întreprinderii
i : is ă iiiif « l$ r ie p rim iia r i 9la uzina „Victoria"-(Tăian, an­ în cadrul Filaturii Lupeni, la re­ Rezultatele au început să se a^
trenate în întrecerea socialistă dacţia gazetei de perete „Firii! rate.
ce se desfăşoară in cinstea zilei păcii" au fost trimise răspunsuri
de 1 Mai, printr-o mai. bună or­ care dovedesc nu numai că sec­ M. S1LV1AN
ţiile au primit cu entuziasm che­ ---- -------- 1-----0<V--------------
P r im ă v a r a a în tâ rzia t, d a r oam enii nu ganizare a lucrului, pe echipe şi
aleliere, au reuşii să-şi îndepli­ marea dar au îmbogăţit-o cu an­ Veşti ds pe şantierele
gajamente noi. Personalul sec­
P meleagurile regiunii noastre, mai Căleau, şi cu colectivişti ca Zenovie lective sînt gaia în orice moment să nească sarcinile de plan pe luna ţiei a !-a şi a,l fabricii de sulfu­ Trustului 4 construcţii
Dănilă, a început pregătirea terenu­ iasă cu atelajele în cîmp, deputaţii Da- aprilie şi să lucreze in prezent ra de carbon şi-a luat angaja­
mentul să depăşească pianul de HUNEDOARA (De la sub­
ELENA P01ENAR tîrziu ca altădată. Zilele ei, cu pici lui pentru insămînţări. Aşa s a reuşit, maschin Zbegan, lanoş Hui din Bre­ in contul lunii mai. producţie al secţiei cu 2 la suta, redacţia noastră voluntară)
j muncitoare la secţia vopsit de la reci şi zloată au făcut să întârzie mul1 cu toate capriciile timpului, să se are tea Murcşană şi Gheorghe Faur din Echipele muncitorilor Iosif Lă­ să presteze 250 ore de muncă
4 fabrica „Vidra" Orăştie, îşi depă- * începerea campaniei agricole. In co­ 2 ha. pentru floarea-soarclui, 10 pen­ Barca, au trecut Ia mobilizarea ţăra­ voluntară. De asemenea, perso­ 0 .Autocisterna nr. 50.385 Etv.,
A ş. .e.şUte zniillnnîijc. Mnonr.Mmtan cnuil 2O5K ltna sC*u„t(aîl. ^ muna Ilia, ploile abunden'e au avut tru sfecla de zahăr, 40 ari pentru car­ nilor muncitori cu gospodărie indi­ cătuş, Etnii Negrea şi Ilie Do- nalul secţiei de prelucrarea firu­ al cărei şofer e tov. Ioan Popa,
o urmare mai nefastă ca oriunde tofi şi 50 ari peniru arpagic. înainte viduală, peniru folosirea zilelor priel­ beşteanu, care şi-au depăşit cu lui de mătase şi-a luat angaja­ după a patra reparaţie capitală,
î mentul să depăşească planul la a parcurs pînă in prezent 18.000
pentru începerea lucrărilor, au umflai de a începe arăturile, colectiviste ca nice, ei înşişi fiind exemplu, însămîn- mult angajamentele luate in în­ calitate cu (5,5 la sută, iar pia­ km. peste normativ, fără a se
Mureşul, care a ieşit din albie inun- Milca Emilia, Maria Orşa, Semina Dă­ tind piuă acum sup-aiaţa ce o ave3u trecerea socialistă, au adus un nul de producţie cu 1 Ia sută. mări consumul nici măcar cu
dînd zeci de hectare. Dar oamenii de nilă şi altele, au împrăştiat 10 va­ pentru orz. aport însemnai la îndeplinirea un gram de ulei la suta de ki­
aici n-au stat cu mîinile în sîn. Cu goane de gunoi de grajd pentru în- înainte de termen a planului pe lometri.
hărnicia ce-i caracterizează, ei s-an grăşarea pămîntului. Aşa s-a ajuns ca pe întreaga co­ iurta aprilie.
luptat şi se luptă să recupereze înlîr- mună — cu tot timpul nefavorabil — La unul din controalele teh­
Nici colectivism din G.A.C. „11 Iu­ să se însămînţeze la culturile din epo­

m mmm zierea impusă, de timpul nefavorabil. nie" Bretea Murcşană nu s-au luat ca I a 10 ha. cu griu de primăvară, IOSIF CRAŞCA In toate sectoarele fabricii se nice efectuate de comisia bazei
Iată-i, de pildă, pc colectiviştii din după Ioanele acestei primăveri tîrzii. 10 ha. cu orzoaica, 83 ha. cu ovăz şi de utilaj şi transport, comisie
G.A.C. „Drumul Iui Lemn", din Ilia, In timpul prielnic, ei au însămînţat 5 hă ha. cu legume. In acelaşi timp au -® @ - formată din tov. Mihai G.heor-
care văzînd pericolul inundaţiei, liră ha. cu ovăz şi au arat 10 ha. pentru f°st efectuate arături peniru însămîn- ghe, Nicolae Petre şi Aurel Băr-

să ţină seama de ploaia ce le pătrun­ însămînţarca sfeclei de zahăr. Cei mai ţări pe o suprafaţă de 373 ha. bănţan, s-a constatat că datorită

dea prin haine, au început să sape un activi colectivişti de aici au fost Iosif Rezultatele acestea se daforesc hăr­ bunei îngrijiri a auto-cistemei

şanţ pentru scurgerea apei. la perime­ Stoencsc şi Iosif Gabor, care în tot­ niciei oamenilor, care au înfruntat ca­ de către tov. Ioan Popa, ea mai

J FREDERICH BINDER trul gospodăriei. Aici ci an făcut un deauna ieşeau primii cu plugurile la priciile vremii. Şi de acum înainte, poate parcurge incă 20.000 km.
şanţ mare şi lung de 100 metri. cîmp. cum timpul devine din ce în ce mai fără reparaţii.
? timplar la Gospodăria de locuinj prielnic, ei vor folosi toate mijloacele,
Imediat ce s-a scurs apa, folosind Exemplu! colectiviştilor din Ilia şi pentru- a recupera rătnînerea în urmă. ° Montarea canaturilor de
* munciloreşti din Petroşani (colo- j fiecare zi prielnică, brigada de cîmp Bretea Murcşană a fost un semnal fum la cuptoarele nr. 3 şi 4, lu­
condusă de Iosif Maieu, în frunte cu pentru ţarinii muncitori eti gospodărie R. B. crări ce le execută şantierul 5
şefii de echipe Iosif Bogdan, Antonie individuala. Ynzind că gospodăriile co­ montaj ,a fost terminată cu 15

• nie), îşi depăşeşte lunar sarcinile L In r a i o n u l Haţeg, t i m p u l p r i e l i c zile înainte de termen. Un a-
port deosebit l-au dat montorii
de plan cu 100 la sută. j forgu Burca, llie Viaiculescu şi
Anos Beca.
Peste 14.000 kg. cereale n e e s te folosit
contractate într-o ° Instalaţiile de gaz met^n
comună de munte ţ| n raionul Haţeg, campania iucă- ceputuri", ca şi faptul că din cele Gospodăriile colective nu au fos1 exterioare, inclusiv staţiile de
reglare a presiunii, vor fi ter­
2 mînţăritor de primăvară nu se des­ 11.313 ha. planificate pentru insămin- îndrumate temeinic pentru a începe lu­ minate în cursul acestei săptă-

Pe zi ce frece creşte numărul făşoară la înălţimea cerinţelor şi po­ ţări au fost arate 2.014 ha. sînt con­ crările la timpul optim, şi tocmai de mîni.
ţăranilor muncitori din Comuna sibilităţilor ce există aici. Deşi, ini­ siderate ca realizări mari. Probabil a- aceea suprafeţele însămînţate in gos­ La probele care sint în curs
Bnlşa raionul Orăştie, care con­ ţial organele interesate au comunicat cest fapt a făcut ca la secţia agricolă podăriile colective sînt foarte mici. La
tractează cereale cu slutul. Nu­ luarea unor măsuri care „garantează raională Haţeg, la sfatul popular ra­ fel se prezintă situaţia şi la întovă­ de efectuare lucrează brigada lui
mai în decurs de cileua zile de succesul deplin al campaniei" se ve­ ional şi la comitetul raional de partid răşirile agricole. Barth L Un aport deosebit la a-
la începerea, acţiunii de 'contrac­ de totuşi că acestea au avut şi con­ să se cuibărească acea mulţumire ne­ ceste lucrări La adus meşterul
tori au jos/ contractele 6.800 tinuă să aibă un caracter format. justificată a unor începuturi de reali­ vî .V Dumitru Ghimpe.
zări.
kg. grtu şi peste 7.000 kg. po­ Sîniem în plin sezon de lucru. Tim­ Sînt comune care au foaie condi­ ° Cu toată întîrzierea în a-
Se încearcă a justifica înlîrzierea ţiile de a-şi (i putut termina pînă a- provizionarea cu conducte me­
rumb. pul s-a îndreptat şi pămînhil se poate începerii lucrărilor agricole in raionul cutn lucrările agricole din urgenţa talice. echipele de electricieni
Haţeg, armicînd vina pe condiţiile pe­ l-a — aşa cum esle cazul la Baril fac eforturi susţinute pentru a
Este demn de remarcat ja'pfu! lucra în condiţiuni bune. Cu (oale a- doclimatice (sol, climă etc). Aci, se Mare, Demstiş, Silvaş, Sălaş. Condi­ termina la timp instalaţiile de
că deşi Baîşa e o comună si­ cestea campania de primăvară în ra­ zice c-ar ti timpul mai rece şi că îusă- ţiile de aci însă nu au fost folosite. alimentare cu energie electrică
tuată la munte, totuşi ţăranii ionul Haţeg se desfăşoară sub orice mînţările ar începe de obicei mai tîrziu. Ţăranii muncitori au fosl lăsaţi con­ a electromotoarelor ce deservesc.
muncitori încheie contracte pen­ aşteptări .tn cîtcva comune doar — Sini invocate şi al te motive în sprijinul form obiceiului să însămînţeze „cînd
tru a vinde statului can­ Bretea Romînă — unde au fost în- argumentării. Un singur fapt însă ex­ cîntă cucul". Şi rezultatele se văd. IOSIF MERCEA
plică rămînerea în urmă a lucrărilor Ele sînt slabe şi peniru remedierea tor
tităţi însemnate de cereale. săniînţate 103 ha. din 811 ha. plani­ din campania de primăvară în raio­ se impune luarea unor măsuri cit mai (Continuare în pag. 3-a)
Printre ţăranii muncitori care ficate, Sîntămăria-Orlea cu 125 ha nul H aţeg: lipsa de interes faţă de
s-au evidenţiat in acţiunea de însămînţate din 661 ha. planificate si mobilizarea tuturor forţelor la arat şi grabnice. Organelor de partid le re­ întreprinderea ~pen-
îiisăniîntat. vine sarcina de a îndruma comitetele
contractări, se numără iov. Cin- toteşti cu 65 ha. însămînţate din 811 executive ale sfaturilor populare, comu­ ru comercializarea

dea Candin, Boldor Aron, Belea ha .— au fost obţinute rezultatele pc niştii şi deputaţii comunali pentru a fi şi industrializarea |) Pentru înfrumuseţarea
primii la lucrările agricole, mobilizând
Roman, Viorea Ilisie şi alţii. j care secţia agricolă raională le con- prin exemplul lor si pe ceilalţi ţărani lapieiui I.C.I.L. din ţ oraşefer minerilor
muncitori să iasă la lucru in cîinp.
ION MOGA ( sideră satisfăcătoare. Aceste mici „în­ Trebuie îndrumaţi mecanizatorii din Vatra Dornei obţine iţisem-\

gospodăriile de stat, cei care lucrează ( note succese. jj
in gospodăriile colective şi in înto­
vărăşirile agricole să folosească din | Întreprinderea realizează s
plin capacitatea de lucru a fractoare-
Răspundem prin fapte chemai B« lor, să facă lucrări de calitate şi la o depăşire medic a planului | Proiectele sfaturilor populare deschide şi mari magazine mo­
B0 de la Constau' de 25 la sulă, iar reducerea ¦ din raionul Petroşani prevăd noi derne.
timp. preţului de cosi este in medie lucrări pentru înfrumuseţarea o-
de 2 ia sută. Cartierele muncitoreşti din o-
raşelor minerilor din Valea Ji­ raşele Văii Jiului vor fi com­
In clişeu : Aspect din sec­ ului. Astfel cenfru! minier Uri- plectate cu alte noi cvartale de
ţia de lactoză. cani, precum şi localităţile Pe- locuinţe din care aproape 500 de
trila, Lenea, Vulcan, însemna­ apartamente vor fi date în folo­
Cei care am participat ta consfătu­ IOSIF SZEKELY lor de pomi. Şi în această direcţie te pe harta ţării ca oraşe nu­ sinţă pînă la sfîrşitul anului. In
irea pe ţară a ţăranilor şi lucrători­ gospodăria noastră urmează îndemnul cele mai pitoreşti locuri din îm­
mai de cîţiva ani, vor cunoaşte

lor din sectorul socialist al agricultu­ preşedintele G.A.C. „Petofi Stolelor" chemării. Astfel, numai în zilele tre­ cele mai multe înnoiri. La Uri- prejurimile oraşelor miniere din
rii am avut multe dc învăţat. Dar nu din Deva cute ani plantat 100 puieţi de caişi, cani, Lonea şi Petrila se vor a-
numai noi, ci toţi ţăranii muncitori iar in toamnă vom planta pe o supra­ Iile ie producţie mării menaja noi parcuri şi spaţii Valea Jiului, lingă Petroşani la
din patria noastră, citind lucrările con­ strui un siloz cu o capacitate de cel faţă de 57 ari, 250 pomi (pruni, meri, verzi pe o suprafaţă de circa 50
sfătuirii, au învăţat multe lucruri fo­ puţin 4 vagoane, (şi facem tot posi­ peri). hectare. Cinematograful de la cota 1.200 de pe Parîng, la cîm-
lositoare, care au constituit un imbold bilul să îngrăşăm pc lingă cei patru Uricani va fi renovat şi moder­
pentru munca lor de viitor. Iar che­ mînzafi contractaţi, cel puţin 10 vite Cam acestea sînt faptele prin rare LUPENI — (de la subredac- tone, III. 142 tone şi I\ . B. 115 nizat. Tot aici se amenajează pul lui Neag de la poalele Rete­
marea consfătuirii de la Constanţa a mari) ; vom construi un saivan pen­ noi răspundem chemării consfătuirii de ţia noastră voluntară) In zilele o policlinică, iar Ia Lonea un
trezit in fiecare lucrător din agricul­ tru 250 oi şi încă o maternitate dc la Constanţa. Bineînţeles că vom lupta de 10 şi 11 aprilie s-au organi­ tone. club muncitoresc şi o piaţă mo­ zatului se vor construi două
tură hotărirea de a lupta cu toate for­ porci pe lingă cea pe care o avem în pentru mărirea producţiei la hectar, zat la exploatarea carboniferă Brigăzile care au extras can­ dernă. Pieţe noi se mai amena­
ţele pentru îndeplinirea măreţului pro­ prezent şi în care creştem (8 scroafe. prin folosirea de soiuri de seminţe re­ din Lupeni zile de producţie mă­ jează la Lupeni şi Vulcan. case de odihnă cu confort mo­
gram ce se întrezăreşte din lucrările Acestea pînă la sfîrşilul anului. In a- comandate şi care se pretează la so­ rita. tităţi însemnate de cărbune sînt
consfătuirii, program în urina căruia nul viitor vrem să facem inai mult. lul nostru. In acest scop, chiar in a- cele conduse de minerii Alexan­ Importante lucrări gospodă­ dern. ¦ -¦
— prin transformarea socialistă a In aceste zile, pe întreaga ex­ dru Gaşoi, Ladislau Coş din sec­
agriculturii — condiţiile dc viaţă şi Privind contractările dc cereale, de nul acesla vom iiisăinînţa experimenta! ploatare, s-au extras peste pre­ torul I. B„ Ioan Popa, Andrei reşti se fac şi în celelalte loca­ Pentru renovarea unor cluburi,
de trai ale oamenilor muncii se vor asemenea noi vom mări cantităţile. un tot eu porumb hidrid, pe care l-ain vederile planului de producţie Nagy şi Axente Iuga din sec­ lităţi mai vechi din Valea Jiu­ asfaltarea, pavarea şi repararea
ridica mult. Spun aceasta pentru că procurat deja de la G.A.S. Orăştie. 198 tone dc cărbune, adică a- lui. Anul acesta la Petroşani va unor străzi, trotuare, poduri, a-
întors de la Constanţa în rîndul to­ Acest lucru urmează să-l discutăm cu- Dacă va da rezultate, iu anul viitor vom proape 20 de vagoane de cile 10 torul II, Florea Abrudeanu şi intra în funcţie o fabrică de me­ menajarea de terenuri şportive
varăşilor mei de muncă, colectiviştii rind într-o adunare generală. Încă nu mări suprafaţa cultivată cu porumb tone. Pe sectoare au fost extra­ Roman Jurca din sectorul III. zeluri. Tot aici s-a deschis re­ etc. au fost alocate pentru acest
din G.A.C. „Eetoli Săiulor" din Deva, s-a stabilii ce cantilăţi, dar din discu­ hibrid, de la 31 la 45 hectare. se peste plan următoarele canti­ Alexandru Furo din sectorul IV. an din bugetul sfaturilor popu­
în discuţiile ce le-am avut, am obser­ ţiile purtate cu o parte din colecti­ tăţi de cărbune: sectorul f. A B, iar de la pregătiri se eviden­ cent pentru mineri unul dintre lare din acest raion aproape 9
vat dorinţa lor de a răspunde prin vişti, vom mai contracta încă 4.000 82 tone, I. B. 22 tone, II. 121 ţiază brigada lui Iosif Molnar. cele mai moderne cluburi din milioane lei.
fapte acesîei nobile chemări. din acelaşi sector. ţară. Sala şi scena Teatrului de
kg. griu şi 3.400 kg. porumb pe lingă stat vor fi complect renovate şi Lucrări gospodăreşti vor fi
In cîteva cuvinte, vreau să arăt aici cele 6.000 şi respectiv 6.600 kg. con­ ADOLF PALI EVIT1 modernizate. La Petroşani şi Lu­
felul în care răspunde gospodăria tractate anterior. Cu siguranţă că a- peni s-au asfaltat anul acesta înfăptuite anul acesta şi în sa­
ceste cantităţi prevăzute, colectiviştii noi străzi. La Lupeni se vor tele raionului Petroşani. In mul­
te comune vor continua lucrări­
le de electrificare, iar în comu­

na Cîmpu! iui Neag se va con­
strui din resurse locale un că­
min cultural,

noastră colectivă la chemare. In cc vor fi de acord să le contractăm şi

priveşte mărirea şeptelului de anima­ sînt convins că ci vor fi aceia care Roadele aplicării măsurilor
le, unul din obiectivele prevăzute în vor propune consiliului de conducere

chemare, noi avem ceva rezultate. însă să .contractăm mai mult de cit atu pre­ ^ .S&a- A? tehnico-organizatorice
putem face mai mult. De pildă, in văzut noi. Aceasta pentru eă fiecare
prezent avem la suta de hectare 8 din colectiviştii noştri cunosc avanta­ m s«kJml rmo :mţ x * 7 din noapte reduclnd
bovine. De fapt acestea sînt vaci de jele cc le au de pe urma contractări­
producţie. Piuă la sfirşilul anului însă, lor, pe de o parte, iar pc de altă parle UJPENl (de la sub­ ca de la rampă la baia cheltuielile de locaţie şi
intenţionăm să depăşim cifra de 12 ei sînt hotăriţi să urmeze îndemnul redacţia noastră volun­ de filaj să se instaleze
vaci la suia de hectare. Astfel, pe lin­ chemării consfătuirii de Ia Constanţa. tară) Descărcarea acidu. o conductă prin care să manoperă.
gă cele f) vaci cu lapte, 4 juninci în Dealtfel, noi ani mai contractai 12 hec­ lui sulfuric la Filatura se facă descărcarea a-
gestaţie şi 4 juninci tinere, vom mai tare cu sfeclă de zahăr, un vagon de Lupeni necesita cu pu­ cidului sulfuric de la Tot in cadrul măsuri­
cumpăra încă 3 vaci de lapte, numă­ cartofi şi 1,50 ha. cu legume şi zar- ţin timp în urmă fo­ vagonul cisternă direct
rul oilor îl vom spori de la 160 pînă zavaluri la care, în urma consfătuirii losirea unui număr mare in baia de acid. Pe o lor tehnico-organizatori­
la 200, iar numărul păsărilor de la am hotărît să mai contractăm încă un de braţe de muncă care lungime de 120 m. s-a
110 la 250. ha. să execute operaţiunea ce, la secţia filaj s-au
de descărcare pc iimpul instalat conducta. 'Ac­
Pentru îngrijirea animalelor si în- Consfătuirea de la Constanţa ş< che> zilei. In urma modifică­ tualmente, descărcarea a- uşurat cărucioarele de
grăşarea lor, tot în acest an vom con- marea accentuează pe mărirea livezi­ rii rampei de la linia
jefală, s-a luat măsură cidului sulfuric se face transport ce erau mane.

td 'orice oră din zi şi vrate de doi muncitori,

ajungind acluatmenie să

fie manevrate numai de

Ulllll.

NOILE BLOCU7R”I M~UNQIJORiiF. .*Ş*Ti DATE IN F7.O*L"*OSIN—Ţ-Ă —LA HUNEDOA"ART"A —(O_RAŞUL NOU~)4. 3. NUli ML