Page 46 - 1958-04

Pag. 2 drumul socialismului Nr. 1036

DIN V IA T A CU LTU R ALA A REGIUNI PRIMĂVARA

COOOOOOOQOOOOQOOOQOOOOOOQOQOOOOOOOOOOOOOOOCObOQGOOQOQOOÎOOOOOOOOOOOOOOOOOOCXJOOCOCOOOOOOOOOOOCOOOOO0000300 OOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOPOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOGOOOO Soare tinăr a descins curînd Boarea, norii, ploile de-argint,

Desmorţind al patriei meleag. Ireala ceafă din zenit, |

Seminar cu directorii Tineretul în primele rînduri Gum că e bogat se dă-n vileag, Cimpul pentru munci l-au pri- f

In văzduhuri aur tremurind. menit t

Sub blajinul soarelui alint. i

Al luminii limpede sărut ¦

căminelor culturale ALE MUNCII CULTURALE Răscoleşte sufletul in om, Dar întiiul glas de gospodar 7

Cintec şi verdeaţă Iscă-n pom Dind pe brazdă boilor îndemn, \

Şi trezeşte sevele din lut. Este mult mai mult decit un t

semn 7

Un nou seminar cu directorii pra procedeelor folosite în mun­ In comuna Daia, organizaţia Tinerelul ’de la Jina, Însufle­ semnat de tineri studiază în cer­ Stropi de muguri se ivesc mă- Gă nu-i vreme bună in zadar. \
căminelor culturale din întreg ca culturală din comuna Hăpria, de tineret patronind munca cul­ ţit de succesele obţinute la con­ curile agricole şi de cultură ge­
runfi ;

raionul Alba. De data aceasta după care a urmat la rînd cămi- turală, într-un timp scurt a re­ cursurile artistice pe ţară de nerală organizate in cadrul că­ Răspindind mireasmă prin li- D-apoi fraţii tractorişti, ai, hai. 7
ne găsim la Stremţ. rul cultural din Stremţ. uşit să reorganizeze formaţia fluieraşii virstnici, a început să minelor culturale. La serile lite­ vezi Din adins la urmă i-am lă sa t; ?
corală care numără acum 45 de studieze meşteşugul fluierului rare, ghicitori literare şi muzi­
înainte de a începe programul, Căminul cultural de aici a membri. 12 tineri activează in pentru a duce mai departe faima cale, la manifestările de masă Şi-n lumina blindelor amiezi Că prea cintă şi visează-n sal ?
oaspeţii, curioşi, pe apucate, au pregătit cum se cuvine primirea cadrul brigăzii de agitaţie şi minunatelor doine şi jocuri măr- cu cartea din cadrul cercurilor de Albăstresc zăpezile pe munţi. Numai fete mari cu păr bălai. 7
făcut cîte o „inspecţie" prin în­ oaspeţilor. Fiecare formă a acti­ împreună cu formaţiunea de tea­ ginăneşti. Tînăra formaţie de citit şi la cele organizate de
căperile căminului cultural nou vităţii culturale îmbrăţişată de tru au prezentat frumoase spec­ fluieraşi a prezentat adeseori pe biblioteca raională, de bibliote­ Turme albe dealuri inălbesc Dar şi treabă fac, nimic de zis, i
construit. căminul cultural din Stremţ, a tacole in comuna lor şi in co­ scena căminului cultural minu­ cile săteşti şi ale căminelor cul­
fost prezentată mai întîi teore­ munele vecine. Programul artis­ nate programe artistice. Şi tălăngi cu glasul tremurat Călărind pe bivoli de oţel. ;
Şi, seminarul a început con­ tic, metodologic, apoi practic. tic l-au axat pe cele mai ac­ turale, tineretul ia parte activă.
form planului întocmit, prin dis­ Aşa, spre exemplu, după ce di­ tuale probleme şi sarcini. Tre­ Cei 33 de tineri din Sebeş ce Se ingină-n aerul curat Dacă stai şi te gindeşti n iţe l»
cuţii la tema „Răspîndirea cu­ rectorii căminelor culturale au buie remarcat aici aportul adus au studiat in cercul muzical al Acest lucru este dovedit de nu­
noştinţelor ştiinţifice". Oamenii cercetat activitatea cercului a- de secretarul organizaţiei U.T.M. Casei raionale de cultură, au Cu duiosul cintec ciobănesc. Ei văd fete secerind, in vis. 7
s-au anunţat la cuivînt în număr grozootehnic, tov. inginer Ioan din comună, Nicolae Cibu şi di­ reuşit să formeze o fanfară care mărul mare de purtători ai in­
mare, fiecare dorind să arate ce Nicoară a ţinut o lecţie model, rectorul căminului cultural Bella a participat cu succes la dife­ Gospodine, harnice cum sint, *
a făcut în această privinţă. la care au participat 26 de ţă­ Gherman. rite manifestări cultural-artistice signei „Prieten al cărţii".
rani muncitori şi la care au fost de masă. Este de remarcat ela­ Prin grădini, de-acum, s-au şi Cind ogorul strălucind îl vezi 7
In acest sens to(v. Moise Rus- prezenţi, ca la toate lecţiile de alt­ Iniţiativa organizaţiei de tine­ nul în muncă depus de instruc­ MIHAl DRAGHICi In bătaia soarelui pe şes, ’
neac, directorul căminului cul­ fel, preşedintele şi secretarul sfa­ ret din comuna Daia a fost ur­ torul fanfarei — Gheorghe Ba- ivit Griu ca marea, legănat şi des, ?
tural din Coşlariu, a arătat fe­ tului popular comunal precum şi mată de organizaţiile U.T.M. din rani. prim secretar al Comitetului Fărămiţind pămintul jilăvit Orişicare, negreşit, visezi. 7
lul cum a organizat o expoziţie profesorul de ştiinţele naturale Girbova şi Sebeş. In aceste lo­ Şi asprindu-şi braţele in vint.
asupra originii şi evoluţiei omu­ de la şcoala de 7 ani din loca­ calităţi, numărul formaţiunilor Formaţia de teatru a Casei ra­ raional ll.T.M, Sebeş TRA1AN FILIMON 7
lui, de asemenea, cum conferin­ litate. Lecţia a constituit un artistice s-a mărit, iar cele e- ionale de cultură, ca şi orches­
ţa „Viaţa într-o picătură de model care a meritat a fi împăr­ xistente s-au dezvoltat prin par­ tra şi echipa de dansuri, sint *~C. *•*-©* -•» C- •«* ••• ^ •€>*.4 4, . . O- •-C- *
apă" a fost susţinută de aplica­ tăşit şi îmbrăţişat de cei pre­ ticiparea in masă a tineretului formate din tineret. Tineretul
ţii practice la microscop. zenţi. la acţiunile organizate de că­ din Sebeş, văzind preocuparea In anii regimului de demo-
minele culturale. Acest fapt a celor virstnici pentru teatru şi
La Ighiu, pe această temă, Rolul brigăzilor artistice de a- contribuit la ridicarea nivelu­ dansuri, într-un timp destul de oraţie populară, prin autoim- )
a arătat tov. Eugen Totoianu, gitaţie în munca culturală şi fe­ lui de interpretare şi a măiestriei scurt a organizat o formaţie a puneri şi prin mlincă voluntară )
directorul căminului cultural, lul în care s-a reuşit ca în sa­ artistice, iar repertoriile au fost lor de teatru reuşind să pună
s-au organizat seri de întrebări tul Stremţ să activeze perma­ în scenă piesa „Răfuiala" şi depusă de harnicii locuitori ai 3
şi răspunsuri. Aşa de pildă, în­ îmbogăţite cu noi piese de tea­ piesa „Bucuroşi de oaspeţi". 9
nent două brigăzi artistice de satelor noastre se ridică tot j
tr-o seară, a fost pus în discu­ tru care contribuie la rezolva­ tineri instruiţi de Eugen Zdren-
agitaţie, a fost arătat de prof. mai multe construcţii de inte- )
ţie subiectul „Avantajele lucră­ rea problemelor economice, poli­ ghea, în cadrul echipei de dan­
Gh. Berţa. Expunerea a fost ur­ res obştesc. ^
rii pămîntului în comun", iar în tice şi culturale, care frămintă suri, au pregătit dansurile „Că­
mată, conform programului, de . iIN CLIŞEU, şcoala elemen
altă seară „Poliomielita, simpto- satele şi comunele raionului. luşarul" şi „Bărbuncul".
prezentarea pe scenă a celor tară şi noul cămin cultural j
mele de apariţie a bolii şi meto­ Tezaurul folcloric al raionului Astfel de exemple frumoase
două brigăzi artistice de agita­ terminat in toamna anului )
dele de luptă împotriva ei" etc. este valorificat de către forma­ mai găsim la Miercurea, Dra- trecut in Reia, raionul Haţeg.
ţie : brigada celor mici şi bri­
Tov. Nicolae Haţegan, direc­ gada tineretului, care, fiecare în ţiunile de dansuri, soliştii vo­ şov, Doştat, Apoldu de Jos, Sin- TULUI

torul căminului cultural din Şe- parte, şi-a expus programul său, cali, instrumentali şi formaţiu­ gătin, Pianu de Sus şi Săsciori.

uşa, a arătat cum prin organi­ axat pe teme locale şi actuale. nile de fanfară, coruri, echipele Pe lingă activitatea desfăşu­

zarea unor convorbiri şi confe­ A urmat apoi „verificarea" de fluieraşi şi tarafurile popu­ rată de tineret, in cadrul forma­

rinţe cu ţăranii muncitori, a în­ activităţii corului. Dirijorul a- lare. ţiunilor artistice, un număr in-
lăturat unele îndoieli şi chiar
cestuia, prof. Ioan Vereş, a ară­ C u c î n t e c u l şi j o c u l Pentru închegarea unor puternice
concepţii greşite privind autori­ colective de elevi
tat modul cum procedează Ia în satele de munte
tatea ştiinţei, concepţii mistice,
care influenţează negativ ati­ pregătirea unui cor pe mai mul­ ln Almaşu Mic s-au angajat pe viitor să Rezultatele au întrecut Societatea nouă, socialistă, ai cărei medie nr. I Alba lulia, în ciuda aces­ întreaga clasă, dînd absolut fiecărui
tudinea unor ţărani muncitori de Munte joace şi ei pe scenă. aşteptările. viitori membri se formează azi în şcoli, tor greutăţi a reuşit, în numai două elev sarcini după puterile sale şi în­
te voci. Pentru o exemplificare impune pedagogilor sarcina să-şi în­ trimestre, să închege un puternic co­ deplinirea acestor sarcini a controlat-o
faţă de evoluţia societăţii, a is- Sfirşit de iarnă. In sala La Poiana Şi în Baişa cordeze atenţia in vederea cultivării lectiv în clasa sa. permanent cu multă exigenţă.
concretă, practică, corul căminu­ spiritului colectiv în rîndul elevi­
toriei. căminului cultural din Sala curjn(j termi- Pe scenă s-a jucat cu lor, prin crearea şi consolidarea unor Cum a procedat această pedagogă ? După ce şi-a asigurat sprijinul unui
lui cultural, compus din 97 per­ puternice şi sănătoase colective pe cla­ activ de elevi, diriginta a continuat
Discuţiile purtate pe această Almaşu Mic, petromaxul nată e plină de mirosul un deosebit succes piesa să şi pe şcoală. Sarcina aceasta nu in primul rînd prof. Protopopescu lupta pentru lărgirea acestuia pînă la
temă au fost fructuoase, ele re- soane, a repetat sub îndrumarea este însă simplă, nici uşoară şi ea ri­ şi-a dat seama că pregătirea temeini­ cuprinderea în cercul său a întregii
luminează viu feţele tine- proaspăt de răşină. Prin „Gardul". In program au dică mai mult problema îndeosebi în că — profesională, pedagogică şi ideo­ clase. Pentru aceasta, sim ularea în
flectînd străduinţa şi aportul sa cîntecul „Hai să facem o faţa acelor pedagogi care conduc cla­ logică — condiţionează în foarte mare muncă a întregii o'asc pentru
rilor, vîrstnicilor, bătrini- grjja directorului de şcoa- mai fost prezentate dan- sele de început de ciclu: l-a, V-a şi măsură rezultatul muncii educative şi a deveni fruntaşă la învăţătu­
căminelor culturale la răspîndi­ gospodărie". După această de­ a VUI-a. Dacă aceste clase, formate de aceea s-a străduit să-şi ridice ne­ ră, i-a fost de mult foloF. Am­
lor şi copiilor ce s-au a- |a Vasile Grumeza şi a suri, cîntece, coruri şi din elemente proaspăt venite de la mai contenit, nivelul profesional şi cel po­ biţionaţi, elevii au muncit cu sîrg,
rea cunoştinţelor ştiinţifice în monstraţie practică, corul a pre­ litic j cunoaşterea elevilor sub toate dînd sprijin şi colegilor rămaşi in
dunat ia spectacol. Jocul directorului de cămin Ni- poezii. multe şcoli, mai sînt şi mixte, înche­ rapoartele (învăţătură, disciplină, ca­ urmă. Strădania ia învăţătură nu a
rîndul oamenilor muncii de la zentat pentru cei prezenţi, un racter, condiţii familiare) şi prin toa­ dus Ia egoism, vedetism, ci prin aju­
sate. plin de vervă, cîntecele colae Gavrilă, salaeste Sub conducerea direc- garea colectivului de elevi reclamă o te mijloacele (verificarea, şi chestio­ torare reciprocă, la ridicarea nivelului
program de cîntece, alese din de cunoştinţe al tuturor elevilor. Drept,
Planul de organizare a semi­ adevărată măiestrie pedagogică din urmare, azi clasa V lll-a trece drept
întreg repertoriul corului, care clasă fruntaşă la învăţătură.
narului a mai cuprins prezenta­ partea respectivului învăţător sau diri­
rea unui jurnal vorbit de către de altfel este destul de bogat. Atrenarea elevilor în muncă a avut
ginte. drept urmare şi întronarea unei dis­
Casa raională de cultură din N. C10B0TA cipline liber consimţite, bazată pe sin­
Alba lulia şi o expunere asu­ Profesoara Georgela Piotopopescn,
inspector metodist cultural la
diriginta clasei VII l-a de la şcoala
secţia de învăţămînt şi cultură

a Sfatului popular raional Alba.

©O- armonioase ale tinerilor îi suprapopulată. torului de cămin Dumitru

.înci.nta pe spectatori. Mult _ Se j_oacă, , j.ocuri . din Sturza, bălsenii se ^prebgă-
Tara Oaşului şi apoi se tesc pentru noi specta-

le-a plăcut piesa „Arvinte perjncja a]ternativ coruri, cole. In curînd vor pre-

şi Pepelea" de V. Alecsan duiete, poezii. zenta piesa „Un om am-

dri, pregătită de tov. în Frumosul program pre- biţios". Cadrele didactice
văţătoare Eugenia Btinea
zentat s-a încheiat cu pie- din localitate se pregătesc
Lucrătorii sfatului popu
tar comunal, care au con sa lui Caragiale „O noap- şi ele pentru a prezenta
tribuit şi ei la buna des
făşurare a spectacolulu te furtunoasă", piesă mi- piesa „Năpasta" de 1. L.

nuţios pregătită de profe- Caragiale.

sonii de limba romină E- CAM1L, BACRAU

mii Bumbu. corespondent

-©«A 3 narea scrisă de la începutul anului ceritatea şi respectul reciproc al ele­

O situa|ie care nu mai poate şcolar, observarea atentă şi permanen­ vilor între ei, pe consideraţie faţă de
continua tă a elevilor în diferite ocazii, discu­ şcoală şi de societate, in afară de pu­
ţiile cu elevii, profesorii, părinţii, gaz­ ţine cazuri, purtarea elevilor acestei
dele şi prietenii lor, vizitele la domi­ clase a fost tot timpul ireproşabilă.

Un grup de muncitori şi studenţi dc la căminul model nr. 5 din Bruia Cu vreo 6 ani în urmă, în sa­ truirea unui cămin cultural în începerea lucrărilor. Intemperiile ciliul elevilor etc.), au ajutat-o să-şi con­ Organizaţia U.T.M. şi-a adus apor­
In clubul căminului peirecind timpul liber la diferite distracţii. tul Brănişca, raionul Ilia, a avut satul lor. Tot atunci a fost alcă­ vremii au distrus insa o parte cretizeze metoda de lucru în atinge­ tul ei în închegarea colectivului de
loc o adunare a cetăţenilor, care tuit şi comitetul de iniţiativă din zid. Cîteva rinduri de cără­ rea scopului propus. In sfîrşit, folosi­ clasă, utemiştii consliiuind exemple
' au stabilit, printre altele, cons- midă au fost înlocuite. S-au ridi­ rea celor mai prielnice momente pen­ pentru colegii lor, urmaţi fiind de a-
pentru construirea căminului, a tru exercitarea influenţelor educative ceştia. Strădania de a munci şi de

o 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 000000 00 00 00 00 0000 0000 00 00 0000 00 00 00 00 00 c DD0 0 0 0 C 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Oc început acţiunea de strîngerea cat din nou în vara acelui an în scopul închegării colectivelor de a se comporta in aşa fel incit să a-
sumelor din autoimpunere şi, pereţii căminului pînă la înălţi­ elevi, i-au asigurat succesul. jungă toţi ulemişfi, a contribuit mult
- « ®Â w o bibliotecii fruntaşă o cam tot pe atunci, sfatul popu­ mea acoperişului (cam tot la la formarea morală a elevilor.
1 918 I? lar comunal s-a angajat să spri­ înălţimea la care se aflau şi în Profesoara a manifestat insistenţă şi
8 jine ducerea la bun sfîrşit a ini­ 1954... şi la care se află şi as­ perseverenţă în această privinţă încă Profesoara a ştiut să folosească oca­
8 ţiativei locale. tăzi, în 1958). din prima zi de şcoală. Trebuind să ziile in care clasa se găsea în depla­
lucreze cu elevi veniţi de la diferite sare cu programe artistice penlru a
8 Deşi, deseori, nepăsarea i-a In luna ianuarie a.c. pentru scoli, ea s-a servit de la început de ajula cimentarea colectivului de elevi.
ispitit pe unii cu funcţii de răs­ terminarea lucrărilor căminului nucleul de eleve provenit din fosta Pregătirea acestor programe, antrena­
S HAŢEG (de la stibredacţia noastră na Telileanu şi alţii. la bibliotecă. Din Hobiţa de pildă, pundere în construirea căminu­ cultural din Brănişca, s-a repar­ clasă a Vil-a a şcolii noastre care o rea clasei în formaţiile teairale, cora­
Bibliotecarul nu s-a mulţumit la Ioana Vasioni vine cu traista ca să lui cultural din Brănişca să se tizat de sfatul popular raional cunoşteau, pe care le cunoştea şi care le şi de dansuri, stimularea pregătirii
8 împrumute cărţi pentru cei 5 cititori lase pe tînjeală, poziţia hotărîtă suma de 50.000 lei. Cum însă erau prietene între ele, pentru a gru­ cît mai bune a punctelor din program
8 voluntară). Nu de mult, am fost oas­ sfera respinsă de activitate pe care a sătenilor şi repetatele inter­ fostul preşedinte al comitetului pa apoi în jurul lor întreaga clasă. au ajutat-o mult în acest sens.
8 petele bibliotecii săteşti din Sarmizegc- venţii ale organelor raionale, i-a executiv din Brănişca — Gh. N-a căzut în greşeala de a le înlezni
obligat totuşi pe aceştia la trea­ Dobrei, cît şi secretarul sfatu­ formarea unor „bisericuţe", căci nu le a Dar ceea ee a reuşi1 să facă
8 tusa, care pentru activitatea sa rod­ i-o oferea satul Sarmizegetusa. In tim­ ai familiei sale. bă. S-a ridicat astfel fundamen­ lui, Constantin Moraru, împre­ aşezat In bănci grupate, ci Ic-a plasat profesoara Protopopescu in mod de­
tul, apoi zidurile din cărămidă. ună cu actualul preşedinte, Petre alături de alte .eleve pe care să le a- osebii, a fost cişligarea încrederii cla­
nică a fost distinsă cu drapelul de pul liber, se îndrepta cu cărţi spre satele Am rămas cu impresia că-n Samă- Aceste operaţiuni au durat pînă Ursa, socotind probabil că oda­ tragă treptat în colectivul lor. Avind sei pe care o conduce, asigurarea pres­
în anul 1954. Oamenii, dornici tă cu aprobarea sumei respec­ de-aface cu băieţi şi cu fete, le-a vor­ tigiului său în faţa elevilor şi a pă­
bibliotecă sătească fruntaşă pe re. Peşleana, Pâucineşli, Zeicani, Brea- zegelusa pe ioţi oamenii ii pasionează tive, vor sosi şi materialele, s-au bit acestora din primul moment des­ rinţilor lor. Diriginta şi clasa consti­
de a-şi avea gata cit mai degra­ postat într-o liniştită aşteptare tuie un singur tot, o singură voinţă.
giunc. zova, Hobiţa şi chiar Clopoliva, îm­ cititul. De la micuţul al cărui nume bă căminul lor, au adunat şi de două luni şi jumătate, după pre carac'mul şi însemnătatea învă- Ea a reuşit să imprime elevilor dra­
material lemnos, ţiglă etc. Cam care, suma le-a fost retrasă pen­
Cheia realizărilor pe care tov. Au- părţind cărţile ţăranilor muncitori. l-am scăpat şi care ridicindu-se in greu, dar pînă aici tot s-a mai tru a fi repartizată altora mai ţămintului mixt, străduindu-se să le gostea şi ataşamentul acestora faţă de
făcut cîte ceva. De la acea dată harnici.
gusiiti Ilieşu, bibliotecarul din Sarmi- In şcoli, cu ajutorul învăţătorilor, a virful picioarelor — ca să pară mai § însă s-au scurs... doi ani. Mare insufle convingerea că, indiferent de clasa lor şi să cultive în su­
parte a materialelor adunate s-a Acum ? Acum tovarăşii de la sex, elevii trebuie să fie buni tovarăşi fletul acestora sentimentul onoa-
zegelusa, le-a obţinut in aclivialea organizat aşa.zisele „dimineţi dc bas­ înalt — a împrumutat pe „Ţupa-Ţup" 8 risipit, iar ţigla — cumpărată sfatul din Brănişca asigură pe
din autoimpuneri — a ajuns... cei interesaţi, „că vor face şi vor şi să se comporte aşa cum trebuie. rei clasei lor. De aceei, otice eiev
sa, se găseşte în munca vie, con­ me", în cadrul cărora a citit elevilor de Irimie Slrăuţ şi pină la băirîiui 8 pe casele unora sau pe grajdu­ drege". Asigurări de acest fel al clasei a V lll-a se bucură şi suferă
rile altora. Banii, s-au dus şi le sînt bine cunoscute — de pes­ Spre a împămînleni această idee, a pentru succesele şi insuccesele clasei
cretă a acestuia şi in sprijinul pe diferite povestiri. Costa Dălinescu şi Cornel Ţarină, 8 ei... Nu-i vorbă, organele judici­ te 6 ani, cetăţenilor din Brăniş­
are şi-au făcut la timpul respec­ împărţit de la început sarcinile şi a sale, ca penlru ale sale proprii.
care-l are din partea intelectualilor Oamenii citesc cărora le-au trecut peste cap 70 din ^ tiv datoria şi cîţiva „fruntaşi" ca şi bine ar fi, dacă în acest
şi in special al cadrelor didactice. toamnele vieţii, ioţi citesc, Bibliote• g ai risipei şi-au primit pedeapsa. continuat apoi să-i trateze pe elevii Munca tovarăşei prof. G Protopopes­
an, fără prea multe „asigurări",
Pentru a populariza operete Iilera­ Datorită interesului manifestai, între carul ii cunoaşle pe io ţi: şi pe Simion g In 1956, „puşi pe roate", acei s-ar termina în sfîrşit construc­ săi egali, fără a face deosebire. Elevii cu, procedeele folosite şi succesele do-

re, pentru a Irezi gustul de cilii la ţăranii satelor şi bibliotecar s-au ci­ Conţi, care-i interesai în ale fieră- 8 care răspundeau de construcţia ţia acestui cămin cultural. clasei a VII I-a s-au obişnuit deja aşa bîndite, au fost discutate în cadrul
căminului cultural din comuna
oamenii satului, bibliotecarul a ştiut mentat strînse legături. Perseverenţa riei şi pe Petru Lăsconi din Peşleana, 8 PETRE JURCONI de mult cu aceasta, incit învăjămîntu! unei şedinţe a colectivului metodic pe
B' răni|ta; au luat m| | uri d§ râ«
8 să folosească orice ocazie. A fosl o bibliotecarului a făcui ca mulţi din care vrea să desprindă din filele bro- 8 corespondent mixt nu mai pune, în cazul lor, nici şcoală şi apreciate.
8 şedinţă la U.T.M.? bibliotecarul a aceştia să devină acum cititori activi. şurii secretul sădirii pomilor.
8 pătruns — după şedinţă — în sală, Cazul cititorilor Avram Merian a Că­ b problemă dificilă. Prof. LASCU TIT LIVID
o directorul şcolii medii nr. 1 Alba
o cu citeva cărţi sub b ra ţ; le-a dat ti­ Ca forme ajutătoare, în activitatea g Diriginta a întocmit încă din prima
nerilor să le răsfoiască, le-a vorbit
8 despre concursul „Iubiţi cartea", des­ luţii, Ioan Vida, Victor Obrejan din sa, bibliotecarul 'Auguslin Ilieşu fo• § oră educativă planul de muncă cu
8 pre noutăţile sosite la bibliotecă, in- Brcazova, Petru Lăsconi din Peşlea­ loseşte cete 17 cercuri de citit şi 16 g
8 na, care acum îşi aduce la bibliotecă biblioteci mobile din Sarmizegetusa şi 8
8 şi pe fiul său Eugen, nu sînt singu­ şalele din jur, aclivilatea cărora este 8

8 vifindu.i să-i facă o vizită. Şi-n sea­ rele de acest fel. Sint cazări cînd rodnică.
8 ra următoare, iinerii veneau, luau într-o familie toţi membru au fişe
8 cărţi şi ciliad, 20 din ei au obţinut ta bibliotecă. Printre aceştia se nu­ Cele 4000 de volume ale bibliotecii

8 insigna de ,,Prieten al cărţii". Printre mără familiile lui Aurel Popescu, din Sarmizegetusa pătrund iot mai
8 mult in casele ţăranilor muncitorr de
ei se află şi ulemişTii Florin Florea, Gruia Mihăiloni din Păucineşti ele. pe aceste frumoase meleaguri.
OO Zamfira Hică, Liviti Bralu, Margareta Din alte sate vin oameni Ia Sarmize­

Petre, Trandafir Pădoni, casnica Ioa­ getusa pentru a împrumuta cărţi de PETRE FARCAŞIU

00'OO00 00 00 00 0? 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 COOCOCCC 00 00 00 Cî 00 0 0Î Î 05 .0 00 CC OC CC 05 CC 00 00 00 095? 555909 5959 59