Page 47 - 1958-04

Nr. 1036
O r g a n iz a ţ iile d e b a z a d e Sa I.C .S .H .
şi-au îimbun&t&fM munca
de primire în partid
întărirea rîndurilor partidului
prin primirea de noi membri şi
candidaţi de partid, constituie
una din cele mai importante
sarcini ce stau în tata organe­
lor şi organizaţiilor de partid.
Pentru a vedea în ce măsură
se ocupă organizaţiile de bază
de la întreprinderea de Cons­
trucţii Siderurgice Hunedoara
de această importantă problemă,
am adresat tov. Octavian Pal-
cău, instructor al Comitetului
orăşenesc de pşrtid Hunedoara,
următoarele întrebări:
ÎNTREBARE : Cum apreciaţi
activitatea organizaţiilor de
bază din cadrul l.G.S.H. în ce­
ea ce priveşte munca de întări­
re a rîndurilor partidului ?
RĂSPUNS: Voi înfăţişa în-
tîi cîteva aspecte ale muncii de
primire in partid desfăşurată în
anul 1957. După cum se ştie,
la I.C.S.H. exista înainte o 'sin ­ tura organizatorică etc. Trebuie
gură organizaţie de bază care
nu putea cuprinde munca poli­
tică în modul cel mai corespun­
zător deoarece întreprinderea
noastră are multe puncte de lu­
cru. In felul acesta munca era
cuprinsă greu, iar controlul în­
deplinirii sarcinilor de către
membrii de partid se făcea ane­
voios. Chiar şi adunările gene­
rale se desfăşurau defectuos.
Numărul mare de comunişti, do­
rinţa lor de a participa la dis­
cuţii făceau uneori interminabile,
adunările generale, mulţi din cei
înscrişi la cuvint fiind nevoiţi
să renunţe.
In urma îmbunătăţirii formei
organizatorice, prin înfiinţarea
celor 9 organizaţii de bază pe
locurile de producţie, munca d<
partid s-a' îmbunătăţit simţitor.
Pentru a face un salt în direc­ rile candidaţilor de partid 17 to-
ţia îmbunătăţirii muncii de pri­
mire în partid, comitetul orăşe­
nesc de partid a indicat
instruirea birourilor organi­
zaţiilor de bază cu sarci­
nile izvorîte din instrucţi­
unile G.G. al P.M.R. cu privire
la primirea în partid. S-a trecut
apoi la organizarea unor întîl-
niri între tineri şi membri de
partid mai virstnici, care au
vorbit tineretului despre înalta
cinste de a face parte din rîndu-
rile partidului. S-au organizat
şi întîlniri între candidaţii de
partid şi utemişti, în cadrul că­
rora, candidaţii de partid au ex-
t e t i de pe şantierele
Trustului 4 construcţii
(Urmare din pag. l-a).
staţia principală de pompare.
La aceste lucrări s-au executat o
montarea a circa 400 m.I. de
conducte metalice de 2 ţoii şi ju­ *
mătate, cu diferite curbe, file-
ţări şi doze confecţionate, rămî-
nind de executat introducerea
conductorilor şi sudarea papuci­
lor la capetele acestora. In e-
xecutarea acestei lucrări .se e-
videntiază echipa tov. I. Ciontu.
In timpul primăverii se cer
a fi făcute în vie mai multe lu­
crări de care depinde recolta
de struguri din cursul anului.
Odată cu terminarea dezgropa­
tului viei, trebuie neapărat fă­
cut controlul viţelor după ier­
nat. Prin acest control, urmă­
rim să vedem dacă nu cumva
coardele şi ochii de pe coarde
au suferit din cauza gerului sau
a clocirii. Coardele care au su­
ferit de pe urma îngheţului se
cunosc prin aceea că răsucite,
pleznesc şi se decojesc.
Ochii atacaţi de ger, la exte­
rior, sînt de culoare mai închi­
să, iar la interior, dacă sînt tă­
iaţi, au o culoare brună pînă
la negru, spre deosebire de o-
chij sănătoşi care la interior,
au o culoare verde clar. Cloci-
rea ochilor se datoreşte umidi­
tăţii şi temperaturii ridicate din
sol în timpul iernilor blînde,
care favorizează dezvoltarea şi
activitatea diferitelor mucegaiuri
şi bacterii şi duc la putrezirea
ochilor. Mugurii care suferă de
clocire, dacă-i tăiem, vedem în
ei că la interior au o culoare
brună pînă la negru. Contra
clocirii ochilor se poate lupta
prin dezgroparea timpurie ia
viei, cînd temperatura atmosfe­
rei nu mai scade sub minus 10
grade Celsius. Aceasta cores­
punde cu perioada de 10—20
martie.
Dacă coardele şi ochii de rod
au fost atinse de îngheţ şi clo­
cire va trebui să stabilim în ce
măsură s-au produs pierderile de
ochi şi .de coarde de rod. In ia-
cest scop se apreciază procen­
tul de ochi pierduţi. Pentru a
complecta ochii pierduţi, la fie­
care butuc se lasă una sau două
VIATA DE PARTID
Convorbire cu tov.
OCTAVIAN PALCÂU
instructor al comitetului
orăşenesc de partid
Hunedoara
plicat utemiştilor ce anume i-a
determinat de a intra în rîridu-
rile candidaţilor de partid.
ÎNTREBARE : Ce alte forme
ale muncii politice de masă aţi
mai folosit în această direcţie?
RĂSPUNS : Pentru a lămuri
cît mai bine politica partidului
nostru — ţelul nobil pentru care
luptă el — s-a procedat la or­
ganizarea unor conferinţe pe di­
ferite terne, printre care „înal­
tul titlu de membru de partid",
„Importanţă stagiului de candi­
datură în partid", precum şi a-
numite teme extrase din statut,
mai ales drepturile şi îndatori­
rile membrilor de partid, struc­
menţionat şi faptul că aceste
conferinţe au fost ţinute de unii
din cei mai pregătiţi membri de
partid, printre care Ştefan
Selesy, Pavel Koracek, ViGtor
Răscanu şi Alexandru Budeanu.
ÎNTREBARE : Ce rezultate
aţi obţinut în urma acestor mă­
suri ?
RĂSPUNS î Trebuie spus că
în urma muncii politice ce s-a
desfăşurat în această direcţie
mulţi muncitori fruntaşi în pro­
ducţie şi-au făcut cereri de a in­
tra în rîndurile candidaţilor 'de
partid. Dacă în perioada anului
trecut se primeau în partid lu­
nar 8-10 tovarăşi, în anul 'aces­
ta, numărul celor care cer să
intre în partid este din ce în ce
mai mare. In luna ianuarie, de
pildă, au fost primiţi în rîndu­
i ''
* singură .zi,, deputatul comunal
¦ cetăţeni la săparea gropilor pen­
* tru ridicarea siîlpilor de radio-
Partidul şi guver- j;
¦*
¦ nul manifestă o g ri­
$ urma intervenţiei făcute la or­
¦ jă deosebită faţă de
¦* tineretul
patriei
¦ s-au putut rezolva în timp scurt,
¦* noastre. Pentru ti- ţ
* nerii mineri din \
Valea Jiului s-au ţ
# propuneri intră în competenţa
o comitetului executiv raional. Din
* construit şi se con- ţ
*o¦ struiesc cămine mo- ;
¦***o
derne, confortabile.
IN CLIŞEU: Ca-
¦¦ nvera nr. 6 de la pi
o la cursuri, ele
căminul modern tir. jţ
¦¦¦ 5 din cartierul Bra- jţ
¦¦ ia, oraşul Lupeni, în :j
o documentaţie.şi o temeinică cu­ rezolvarea celor mai dificile pro­
o
care locuiesc tov. »
¦o
¦¦*¦*¦*¦ Tudor Gali şi Mar-
tin Embacher.
* au venit cu propuneri concrete practice şi propunerile lor jus­
r m .T ---------------------------
Lucră
coarde în plus faţă de coardele
normale, in funcţie de ochii pier­
duţi. Odată fixat numărul de
coarde şi de ochi ce trebuie să
rămînă la butuc, se trece la tă­
ierea viţei de vie. Tăierea este
lucrarea principală de conducere
a vegetaţiei şi sporirea produc­
ţiei de struguri, celelalte lucrări
avind numai rol de desăvîrşire
a tăierilor.
Tăierile definitive ale viţei de
vie se pot face şi toamna. Cele
mai bune tăieri definitive, sînt
cele din primăvară, deoarece cele
făcute toamna, in multe cazuri,
au o influenţă negativă asupra
vigoarei butucilor şi asupra pro­
ducţiei de struguri, Primăvara
este bine ca tăierile să se facă
cu 15-20 zile înainte de dez-
mugurire. Dacă tăierile se întîr-
zie, atunci se provoacă plînsul
viţei de vie şi prin aceasta
viţa pierde multe materii hră­
nitoare de care are nevoie şi se
provoacă întîrzierea fazei de în­
mugurire şi înflorire, lăstarii
cresc încet şi coacerea struguri­
lor se fntîrzie.
Proc:dindu-se iri mod practic leagă de arac, dmdu-li-se o for-' 'ani, iar între timp în fiecare an adjncinie de 1.5-18 ccL “7
varăşi iar în lunile februarie şi
mantie s-au primit 108 tovarăşi.
Această cifră arată în modul
cel mai grăitor preocuparea or­
ganizaţiilor de bază în ceea ce
priveşte intrarea în rîndurile
partidului.
Organizaţiile de bază de la
I.C.S.H. au avut o preocupare şi
în ceea ce priveşte întărirea com­
poziţiei sociale a partidului. Cei
primiţi în rîndul candidaţilor de
partid în ultima vreme, sînt toţi
muncitori şi tehnicieni care lu­
crează direct în procesul de pro­
ducţie. Printre aceştia se numă­
ră lăcătuşul Ioan Dinu, sondo­
rul Lazăr Nariţă, de la sectorul
montaj, zidarul Emil Ostrache,
strungarul Pavel Covaci, dul­
gherul Gh. Iacob 'de la sectorul
O.S.M. şi alţi tovarăşi care şi-au
dovedit ataşamentul' faţă de par­
tid. ; «"
Munca politică de întărire a
rîndurilor partidului este în pli­
nă desfăşurare. Aceasta o dove­
deşte numărul mare de cereri
care au fost înaintate organiza­
ţiilor de bâză pentru primirea
în partid. In prezent birourile
organizaţiilor de bază au de dis­
cutat peste 50 de noi cereri de
intrare în rîndurile candidaţii lor
de partid.
Birourile organizaţiilor de
bază au fost instruite şi cu alte
probleme în legătură cu munca
de întărire a rîndurilor partidu­
lui. De pildă, pe şantierele de
construcţii sînt foarte mulţi can­
didaţi de partid care se eviden­
ţiază în mod excepţional în pe­
rioada stagiului de candidatură.
Totuşi, pînă nu de mult, organi­
zaţiile de bază nu procedau la
reducerea stagiului de candida­
tură al unor muncitori, conform
prevederilor statutare. In pre­
zent există însă o preocupare
serioasă în această direcţie.
C. BACIU bilizat 15 cetăţeni care au scos
................
| de studenţi, în sesiunii ştiinţifice de la discuţiile şi în-
I GABRIEI.A KUB1K paralel cu mun­
|i
15
ce se cer a fi făcute
primăvara în vie
ing. SAMOILESCU IOAN
staţiune:! experimentală pomicolă
Geoagiu.
la tăieri se opresc întîi coardele
de rod şi cepii, apoi lemnul de
prisos se înlătură. Coardele de
rod, se aleg dintre cele mai a-
propiate de suprafaţa pământu­
lui, care pornesc de pe lemn de
doi ani. Coardele se taie la 10-
11 ochi. Cepii se aleg din lăs-
tarii lacomi claţi din butuc, cît
mai apropiaţi de pămînt. Cînd
acestea lipsesc, se pot tăia la
cepi chiar coardele de rod ce se
găsesc mai aproape de pămînt.
Cepii în număr de unu sau doi
pentru fiecare coardă se taie la
unu sau doi ochi. Tăierea coar­
delor şi a cepilor se face numai
cu foarfecă de vie, bine ascuţită,
pe mijlocul internodului ce se
găseşte deasupra ultimului ochi,
atît la coarde cît şi la cepi.
Porţiunea rămasă deasupra
ochiului are misiunea să apere
ochiul de sus de uscăciune. Ime­
diat după tăiere,' coardele se
. 'DWMUE S O W A L IS m iV I Pag. &
Rezolvarea propunerilor oam enilor Sectorul de investiţii contribuie
m uncii, în atenţia sfa tu rilo r la îndeplinirea planului de cărbune
populare din raionul llia
Exploatarea minieră Lenea, în lui de investiţii a reuşit să-şi
primul trimestru al anului aces­ îndeplinească planul de înain­
ta s-a situat printre exploatările tări şi să pună în funcţiune în
In perioada premergătoare î,n întregime sau parţial, mai fruntaşe pe întreaga Vale a Ji­ cursul lunii martie, galeria di­
alegerilor de deputaţi pentru sfa­ importante s în t: repararea dru­ ului, în ce priveşte producţia de recţională de cercetare, stratul 5.
turile populare, pregătindu-se mului raional Ilia-Brănişca în cărbune. Un ajutor preţios la
care scop s-a prevăzut din bu­ obţinerea acestui succes, a fost O mare importanţă s-a dat în
de alegeri,, oamenii muncii au getul raional suma de 600.000 dat, fără îndoială, de colectivul primul rînd lucrărilor de bază
trecut în revistă realizările do- le i; repararea drumului Pojoga- sectorului de Investiţii al minei. şi anume Ia săpări, lărgiri şi
bîndite şi au scos la iveală lip­ Teiu-Grind unde s-a şi transpor­ Cifrele bilanţului trimestrial sînt betonări. Astfel, planul la aces­
surile care mai există în diferi­ tat cantitatea de 300 m.c. pia­ edificatoare. Planul fizic a fost te lucrări, a fost îndeplinit şi
te domenii de activitate, şi-au tră ; construirea căminului cul­ depăşit cu 284 m.c., iar planul depăşit. Succesele brigăzilor
exprimat cerinţe şi au venit cu tural din Fintoag pentru care jvaloric a fost îndeplinit în pro­ date ca exemplu mai sus se da-
numeroase şi preţioase propu­ s-au repartizat 100 kg. tablă, 5 porţie de 114,4 Ia sută. In aceas­ toresc faptului că timpul de lu­
neri pentru îmbunătăţirea mun­ tone var, 3.000 bucăţi ţiglă, tă perioadă, randamentul pe cru este folosit la maximum,
cii sfaturilor populare. 4. m.c. cherestea, 4.000 kg. ci­ post a fost de 0,489 m.c., iar sa­ schimbul se face la locul de
ment şi 15.000 bucăţi cărămizi lariul mediu pe post de miner muncă, iar oamenii sînt însufle­
Pentru asigurarea îndeplinirii presate ? mărirea capacităţii între 75-80 lei. Rezultatele sînt ţiţi de dorinţa de a ajuta cît mai
cerinţelor alegătorilor, noul co­ şcolii din comuna Visca pentru destul de bune, cînd ne gîndim mult pe minerii care lucrează în
mitet executiv al Sfatului popu­ care din bugetul raional s-a a- Ia unele greutăţi întîmpinate de cărbune.
lar raional llia, ales în prima locat suma de 30.000 lei şi s-au muncitorii care formează acest
sesiune după 2 martie, a luat o repartizat 700 kg. ciment, 20 colectiv. Cu toate aceste succese, co-
serie de măsuri organizatorice. m.p. carton asfaltat, 1.000 bu­ colectivul de muncitori mai în-
Astfel, ca o primă şi importantă căţi ţiglă şi 5.000 kg. v a r ; în­ Şi aici există brigăzi frunta­ tîmpină unele greutăţi care,
măsură organizatorică, a fost fiinţarea unei baze volante pen­ şe şi aici se aplică metode îna­ dacă ar fi înlăturate, rezultatele
aceea de a asigura o evidenţă tru recepţionarea animalelor la intate de muncă. Iniţiativa mi­ ar fi mult mai bune. Una din
clară a tuturor propunerilor, se­ centrul de comună Zam, care nerilor de la Aninoasa de a spo­ cele mai arzătoare, după cum
parat cele ce se pot rezolva pe deja funcţionează şi altele. ri productivitatea muncii a fost spunea tov. Aurel Marlnescu
plan local şi separat cele care îmbrăţişată de multe brigăzi normatorul sectorului, ar fi sla­
depăşesc posibilităţile locale. In şedinţele cu preşedinţii şi constituind un ajutor în obţine­ ba aprovizionare cu armături de
secretarii sfaturilor populare co­ rea de rezultate bune. De pildă, fier pocal. El sînt puşi în situ*
In baza sintezelor primite de munale, s-a accentuat în mod brigada condusă de Alexandru aţia să armeze provizoriu cu
la comune, s-a trecut îndată deosebit pe importanţa rezolvă­ Cosma, care munceşte la gale­ lemn, pierzîndu-se mult timp şi
la selecţionarea propunerilor şi rii propunerilor alegatorilor, in- ria transversală a puţului orb materiale. De asemenea nu se
sezişărilor făcute de alegători. dieîndu-se totodată şi măsurile nr. 9, orizontul 500 de la scoto* dau „goale“ la timp şi în nu*
Selecţionarea judicioasă şi stu­ ce trebuie luate. Datorită a- rul Jieţ, aplicînd iniţiativa mine­ măr suficient.
dierea lor a fost încredinţată cestui lucru, din cele 239 de pro­ rilor de la Aninoasa, a reuşit
secţiunilor de resort de la sfa­ puneri care intră în competenţa să dea peste plan 0,36 m.c. pe Colectivul de Ia sectorul inves.
tul popular raional, care răs­ sfaturilor populare comunale, fiecare post. Rezultate bune a
pund de traducerea lor în viaţă. pînă în prezent s-au rezolvat în tiţii al minei Lonea este hotărit
întregime 79 şi parţial 33 de înregistrat şi brigada condusă
Unele propuneri au fost înfăp­ propuneri. să realizeze şi în cel de al doi*
tuite chiar în perioada dinainte de Gheorghe Sichitiu tot de Ia
de alegeri, iar altele au fost în­ Oamenii muncii din raionul lea trimestru al anului acesta,
llia, în afara propunerilor cu Jieţ, care a dat peste plan 0,23
cepute, folosindu-se pentru a- privire la construcţiile de folos succese importante. Angajamen­
ceasta îndeosebi mijloacele şi re­ obştesc, au făcut şi o serie de m.c. pe posî. Asemenea exemple
sursele locale, antrenînd la re­ propuneri' privind mai buna a- tele luate în cinstea zilei de I
alizarea lor cu ajutorul deputa­ se mai pot da încă. Muncind
ţilor şi activului sfatului popu­ provizionare a cooperativelor cu Mai, au darul de a fi un puter­
lar, în primul rînd cetăţenii care produse industriale şi alimentare. în felul acesta colectivul sectoru­
au iniţiat lucrările respective. Comitetul exeoutifv, prin secţia nic imbold în munca lor.
De exemplu, cetăţenii din Roş- comercială, a rezolvat majorita­
cani au propus repararea dru­ tea acestor cerinţe. Astfel, s-au V. A.
mului Roşcani-Dobra. In baza luat măsuri ca centrul muncito­
propunerii făcute, deputatul co­ resc Certej să fie mai bine a- 0 legătură mai strînsă cu
munal Alexandru Hatăra, a mo­ provizionat cu carne, iar în co­
bilizat 16 cetăţeni cu atelajele, munele de deal cum sînt Căr- problemele producţiei-sarcină
care au trasportat 20 m.c. de pie­ măzineşti şi Visca, filialele au deseamă astudenţilor mineri
triş pe drum. Tot în comuna fost aprovizionate cu pluguri de
Roşcani, cetăţenii au propus ter­ coastă, cerute de ţăranii munci­ Recent a avut loc la Institu­ pentru corpul profesoral care f-a
minarea şcolii de 7 ani. Depu­ tori. De asemenea, filialele co­ tul de mine din Petroşani, cea ajutat şi îndrumat în tratarea
tatul raional Ioan Caba, a mo­ operatiste au fost mai bine a- de a 5-a sesiune ştiinţifică, a problemelor. In această privin­
provizionate cu produse indus­ studenţilor. Sesiunea a consti­
50 m.c. piatră de var necesară triale şi. alimentare. tuit un prilej de afirmare a fap­ ţă trebuie evidenţiată munca
edificării şcolii. De asemenea, tului că studenţii noştri — vii­ ing. Kovacs Ştefan, candidat în
cetăţenii din satul Bocşa, co­ Exemple de felul în care sînt torii ingineri — se interesează ştiinţe tehnice, rectorul institu­
muna Certej, au propus să se rezolvate propunerile cetăţenilor tului, ing. Leţu Nicolae, candi­
facă radioficarea satului. Intr-o în raionul llia, se pot da multe.
Dar şi cele arătate pînă acum, de cele mai dificile probleme ri­ dat în ştiinţe tehnice, ing. Bog-;
Ioan Moga, a mobilizat 50 de ilustrează cu prisosinţă grija pe
care o au sfaturile populare din dicate de producţia minieră şi dan Gheorghe, ing. Dobrescu
raionul llia, faţă de propunerile sînt preocupaţi pentru rezolva- Eugen, ing. V. Bumbu, ing. Li-
ficare. La fel şi satul Chergheş şi cerinţele oamenilor muncii,
unde cetăţenii au propus înfiin­ propuneri care vorbesc de inte­
ţarea unei prăvălii săteşti, în resul ce-1 are marea masă a rea lor pe cale ştiinţifică. Cele a- dia Miriuniş şi a altor membri
cetăţenilor pentru buna organi­
ganele cooperatiste, pînă la ale­ zare a treburilor obşteşti, pe de pro'ape 40 de referate prezentate din corpul profesoral al Institu
geri, cerinţa lor a fost înfăptu­ o parte, iar pe de altă parte,
ită. care confirmă exigenţa alegători­ în secţiile de mine si electrome­ tului.
lor faţă de cei cărora le-au dat
Pe lingă aceste propuneri care mandatul de deputaţi. $i după canică minieră, au adus un im­ Vorbind despre însemnătatea
cum se prezintă situaţia, se
sînt unele care pentru traduce­ poate spune că sfaturile popu­ portant aport la rezolvarea greu­ acestei sesiuni, tovarăşii rector
rea lor în viaţă, cer mai mult lare din llia, îndrumate şi con­ tăţilor ivite în producţia de căr­ Kovacs Ştefan şi prorector Xon-
timp. In urma verificării tuturor trolate în munca lor de comi­
propunerilor făcute de alegători,
s-a stabilit că un număr de 55 tetele de partid, desfăşoară o bune şi minereu. Deşi referatele stantinescu Ilie, au arătat că,
activitate susţinută pentru re­ prezentate au
acestea, pînă la data actuală, spre deosebire
s-a reuşit să fie rezolvate în în­ zolvarea propunerilor făcute de fost întocmite de
tregime 18, iar parţial 9. Dintre către colective Pe marginea lucrărilor de sesiunile an­
cele 27. de propuneri rezolvate cetăţeni. terioare, acum
ca de zi cu zi Institutul de mine să-şi prezenţa u-
din Petroşani nui mare număr
de ingineri din
au fost bine al- I producţie au
cătuite avînd la bază o bogată adus o contribuţie de seamă la
noaştere a ultimelor cuceriri in bleme ridicate de producţie. Mo­
ştiinţa minieră. Referatele nu dul în care studenţii au tratat
s-au limitat numai la sezisarea temele lor, îmbinarea strinsă a
unor deficienţe din producţie, ci cunoştinţelor teoretice cu cele
de îmbunătăţire a activităţii te pentru continua îmbunătăţire
practice, în care spiritul creator a procesului de producţie, arătă
al studenţilor cercetători -a avut devotamentul şi recunoştinţa lor
se dau îngrăşăminte minerale. o contribuţie însemnată. Ele au pentru grija ce lş-o poartă par­
Atît gunoiul de grajd cît şi în-
grăşămintele minerale se pot da, demonstrat că, îmbinînd în mod tidul.
creator cunoştinţele tehnice cu Recentă sesiune de la Institu­
realitatea practică de la exploa­ tul de mine a constituit fără în­
fie înainte de îngropatul viei, tări, studenţii de acum au por­ doială un succes al studenţilor
fie după dezgropatul ei. Guno­ nit pe o cale bună şi că vor ti noştri, un bun examen înaintea
iul de grajd se dă în cantitate capabili în procesele de produc­ prezentării la sesiunea ştiinţifi­
de cîte 6 kg. la o viţă, făcîndu-se ţie să contribuie din plin la că pe ţară care se va ţine tot
în jurul butucului o copcă adîn- continua creştere a producţiei la Petroşani, la 26-27 aprilie
mă arcuită. Prin arcuire se ur­ că de 15-20 cm. şi depărtată la
măreşte ca toţi lăstarii de pe 40 cm. de butuc. In aceasta se miniere şi la sporirea randamen­ a.c. Lucrările sesiunii au scos
coarde să se dezvolte şi mai a- pune gunoiul şi apoi.se acoperă.
les acei de ia mijlocul coardei Gunoiul se mai poate.împrăştia telor. insă in evidenţă o seamă de lip­
care sînt cei mai productivi. uniform la suprafaţă şi apoi via De .la teme tehnice şi pînă la suri pentru a căror lichidare
Coardele se leagă cît mai răs­ se ară sau se sapă. Adâncimea găsirea şi aplicarea practică a trebuie o mai temeinică muncă
firat şi cel mult două la un loc, la care se îngroapă gunoiul de­ unor metode mai bune de ex­ de îndrumare a studenţilor de
pentru a putea fi luminate şi pinde de adîncimea la care s-au ploatare minieră, studenţii refe- către organizaţiile U.T.M.: şi a-
aerisite. dezvoltat rădăcinile. In mod o- renţi au tratat o diversitate de -s-o-c--i-a-t-i-a---s--tu--d--e-n.ţească din insti-
bişnuit gunoiul se îngroapă la
In regiunea noastră coardele adîncimea de circa 20 cnn. probleme de minerit, geologie şi tut pentru cercetarea celor mai
viţei de vie se cercuiesc la înăl­
ţimea de 40-60 cm. cu scopul de Pentru a favoriza dezvoltarea mecanică minieră. De la modul actuale probleme de producţie
a fi mai aproape de pămînt pen­ viţei şi ridicarea producţiei, în
de aplicare a congruenţelor în Aşa de exemplu, în sesiune n-au
viile care nu se gunoiesc, se dau calculul mecanismelor automate tost prezentate decît toarte pu­
la flotaţia minereurilor de mo- ţine teme legate de extracţia mi­
îngrăşăminte minerale de natură libdenită şi pînă la studierea nereurilor şi a materialelor utile,
comparativă • a metodelor de cu toate că institutul pregăteşte
azotoasă (azotat de amoniu în muncă folosite de minerii frun­ cadre pentru întreaga ţară. ^
taşi din Valea Jiului, temele au
cantitate de 200-300 kg. la ha.) tost diferite şi interesante. Prin­ In referatele prezentate,^ deşi
tre cele mai bune lucrări, care au fost introduse cele mai noi
Pentru a se obţine o producţie de altfel au şi fost premiate, sc cuceriri ale tehnicii miniere, nu
numără şi tema „Metode de s-a pus un accent deosebit pe
de calitate este necesar să se mare productivitate la mina Lo- metodele bazate pe economia
nea“ (prezentată de colectivul materialului lemnos după cum
folosească şi superfosfatul în de studenţi compus din Iungher pe bună dreptate, remarca tov.
tru a-şi putea acumula căldură cantitate de 300-400 kg. la ha. Herman, Vasile Elena şi Fisgus inginef Roman Petru director
de la sol. Klaus), tema „Studiu compara­ tehnic al C.C.V.J. S-a acordat
Cu scopul de a se asigura o tiv asupra metodelor folosite de de asemenea puţină atenţie pro­
Coardele se leagă de arac pri­ coacere bună a strugurilor se minerii fruntaşi din Valea Jiului blemelor de uşurare a eforturilor
măvara cu nuiele de răchită sau recomandă să se dea sare po- (colectiv: Corinda Tiberiu şi fizice în subteran, precum şi ex­
Gîlcă Constantin)' precum şi tinderii mecanizării complexe
salcie, iar în lipsa lor cu tei to­ tasică in cantitate de 250 kg. la tl ec mu iaa ,, ,„„SJtIuU Ud1iuU 1l pp cairIa....m.... .e.. trilor lu si automatizării lucrului în mi"
n ă . I n multe referate n u s-a va-
pit. Dacă viţele vegetează şi ha. Ingrăşămintcle chimice se
produc slab (şi aceasta nu se pot da în cuiburi ca şi bălega­
datoreşte nici climei, nici boli­ rul; sau împrăştiate uniform prin­
lor sau lipsei de lucrări de în­ tre rînd uri, după aceea se în­
grijire) înseamnă că planta are groapă prin arătură sau prin
nevoie de îngrăşămînt. crarilor de perforare şi puşcare zut clar aportul personal al stu-
sapă. Sapa mare se execută ime­
deniilor pentru rezolvarea
Cele mai bune rezultate la în* diat 'după legatul coardelor, Îna­ la minele din Valea Jiului" (co­ meior propuse. Este necesară O
lectiv : Simionescu Aurelian şi colaborare — de altfel aşa cum
grăşarea viţei de vie se obţin al­ inte de înmugurire, cu scopul de Trancă Marin). s-a propus — între conducerea
ternând gunoiul de grajd cu în-
grăşămintele minerale. Se dă a se afina solul şi de a se dis Lucrările sesiunii, care au du­ Institutului şi C.C.V.J. pentnt
astfel 30-40 tone gunoi de grajd truge buruenile. Ea trebuie fă rat două zile, au constituit un
sau compost ia ha. odată la 3-4 cută între rînduri şi pe rînd, la o
prilej de mîndrie atît pentru stu­ indicarea
denţii care le-au prezentat, cît şi