Page 49 - 1958-04

0 Luni 14 aprilie, în raionul lila s-au inaugurat încă 4 întovă­
Anul X Nr. 1037
Pentru minele
din Valea Jiului
* Exploatările carbonifere din Valea ?
\ Jiului vor fi dotate in curbul cu noi J
ţ maşini şi utilaje de mare ronda- *
4 ment. J.a puful principat al minei j
f Aninoasa se va pune în funcţiune j
J o maşină de extracţie tip CKM, im- ?
| portată din R. Cehoslovacă, care *
ţ va contribui la mărirea cu peste •
j 20 la sută a capacităţii de exrtac- t
1 ţie. Exploatările Vulcan şi Pcirila ţ
ţ vor fi dotate cu maşini de forat ?
t suitori tip SRM-3U de fabricaţie ţ
l sovietică. Cu ajutorul acestor son- ţ
ţ deuze, se va mări de ce! puţin 3 î
f ori viteza de să/iarc a suitorilor, j
| Sondcuzele SBM-3U vc,r fi foto- j
| site şi la forarea găurii centrale. |
t precum şi la săparea galeriilor. *
| Tot la exploatarea Pctrila se vor i
i monta pompe lip ATAP de 300 m.c. t
* pe oră şi 450 m. înălţime de refu- ^
* tare care vor asigura evacuarea ?
i unui debil de apă sporit.
-c-O-**"•»""O*“O‘ '•©*-o•-O"*»-*•«O*’2' '5•
Citiţi In pagina 4-a
Declaraţia comună a
delegaţiei guvernamenta­
le a Republicii Populare
Romine şi a delegaţiei
guvernamentale a Repu­
blicii Populare Mongole
p e n t r u t e r rn in a r e a g r a b n i c KJ
Au pornit plugurile
m unea pe ogoare în satele
raionului Hunedoara a în­
ceput cu tot elanul. Primii ? Co­
lectiviştii din Simcria Veche,
Rapoltu Mare .şi Sintandrei.
Duduitul tractoarelor a spart li­
niştea cîmpurilor şi în timp
scurt, peste 59 ba. teren s-au
transformat în brazde negre. Pe
o suprafaţă de 39 ha. pămintul
a primit săminţa roditoare a
culturilor de prima urgenţă. Co­
lectiviştilor le-au urmat întovă-
L3!
In secţia mecanic şef a Atelierelor C.F.R. Simeria, printre cei inai buni
muncifori se numără şi ajustorii Ca rol Ulmeanu şi Romulus Murgu. In
cinstea zilei de 1 Alai ei s-au a n g a ja t.să execufe repararea unei maşini
de rindelat fier cu 2 zile înainte de iermen.
IN CLIŞEU: tovarăşii Carol UI ineanu şi Roimilus Aturgu, în timpul
lucrului. —-
Joi 17 aprilie 1958
SBUBtBiaBJBSEEnBSl
PETROŞANI (de la redacţia ziarului „Steagul roşu").
La toate exploatările miniere din Valea Jiului întrecerea so-
cialistă in cinstea zilei de 1 Mai se desfăşoară cu avînt.
Drept urmare, numărul brigăzi lor de mineri care au luat-o ina-
intea timpului este in continuă creştere. Pină in momentul de
lată, peste 120 brigăzi din ac est important bazin carbonifer
intimpină ziua de 1 Mai extră gind cărbune sau săpind galerii
în contul anilor 1959— 1963. Printre brigăzile cele mai avan-
sate se numără aceea condusă de tînărul miner Ştefan Mihai
de la sectorul I al minei Petri la, care peste citeva zile va da
producţie în contul anului 19 64. De asemenea, brigada con-
dusă de Cornel Cenuşe dă acum cărbune in contul ultimelor
luni ale anului 1961. Semniii cativ este faptul că din mimă
rul total al brigăzilor miniere din Valea Jiului, care lucrează
in contul anilor viitori, cca. 110 brigăzi aplică cu succes valo-
roasa iniţiativă a minerilor de la Aninoasa.
Î ocomotiva 150.1075 nu sc deose- Au trecut trei luni de atunci. Tină-
_beşte ca formă şi mărime de cele­ ra brigadă a dovedit prin fapte că
lalte care poartă aceeaşi scrie şi care merită cinstea ce i s-a acordat. In luna
se găsesc la depoul C.F.R. Pclroşani. ianuarie a realizat o economie dc 25
Se deosebeşte însă prin rezultatele în tone combustibil convenţional, iar in
producţie obţinute de personalul care luna februarie 24 ionc combustibil, si-
lucrează pe această locomotivă: bri­ tuîndu-se printre brigăzile fruntaşe ale
gada U.T.A1. condusă de mecanicul depoului ca acelea conduse de comu­
Radu Cornel, care împreună cu me­ niştii Aurel Marcu, loan Roşea şi alţii.
canicul Vasile Petre şi Fochistii Gheor-
ghe Gavrilă şi Petru Crăcitmescu, s-an In luna martie, brigada de pe lo­
străduit zi de zi să obţină rezultate comotiva 150.1075 a realizat o econo­
cit mai frumoase. mie de 40,7 tone combustibil conven­
ţional. Tot în această lună, ei au mai
Fa începutul lunii ianuarie, cinci a economisit 75 kg. ulei mineral .şi 10
fost constituită brigada, era greu de kg. ulei special, rcalizînd astfel cea
prevăzut dacă va reuşi să facă faţă mai mare economie de combustibil pe
sarcinilor ce le stăteau în faţă, sau depou. Prin munca sa, aceas-
că va ajunge intr-un timp scurt la ni­ lă brigadă face cinste colectivului de
velul celorlalte brigăzi de tineret, prin muncitori al depoului de locomotive
faptul că toţi sint băieţi tineri, veniţi C.F.R. Petroşani.
de curînd din şcoală, fără prea multă
experienţă în muncă. Şi totuşi... IMF. CUI BAC
corespondent
39
răşiţii. Cei din Cristur, Peşii.ş ţţ i; comunele Geoagiu, Turd^ş şi
şi Sintandrei au fost exemplu M gomos, gospodăriile agricole colec­
de muncă pentru comunele res­ tive şi întovărăşirile agricole au însn-
pective şi cele învecinate. Şi, mînţat cea niai mare parte a culturi-
doar iii patru zile, brăzdareie 1>r de primăvară. Colectiviştii şi înto­
au tăiat pămintul pe o suprafaţă vărăşită au constituit mu exemplu care.
dacă sfaturile populare l-ar fi populari­
de 87 ha. iar semănălorile au zat, ar fi dus la rezultate bune in
campania de primăvară. Ce este rău
lăsat săminţa pe 80 ha. însă? Sfaturile populare nu s-au orien­
In întreg raionul Hunedoara tat asupra acestui lucru şi în comu­
nele respective lucrările agricole, în
pină la data actuală au fosl a- sectorul individual sînt mult rămase în
rate 2.338 ha. din care 2.259 au urmă.
In comunele Turdaş şi Geoagiu de
şi primit săminţa.
pildă, în afara faptului că gospodăriile
colective au terminat o mă?e parte din
Mai sînt si situaţii ca acestea
I n comunele Calau, Rapoll,
® Băcia şi Teliuc lucrările din
ampanie sînt mult rămase in
rmă. Procentajul realizărilor
bţinute la lucrările ce trebuiau
rente în epoca l-a nu reprezin-
i nici 20 la sută. Cauzele ?
ipsa de preocupare pentru re­
niva rea în termen a sarcinilor
inovaţi ? Sfaturile populare
are nu îndrumă activitatea teh-
icienilor agricoli şi a ţărani-
>r muncitori înspre folosirea
in plin a fiecărei zile bune de
icru în cîmp, In comunele de
tai sus, se mai practică şi acum
niceiuri învechite in ceea ce
riveşte lucrările dc cîmp. Lip-
----- O -----
Printr-o dispoziţie a Consiliu­
lui dc Miniştri s-au stabilii con­
diţiile dc preluare şi livrare a
seminţelor hibride de porumb
în anul 1958.
Măsurile luate au în vedere
extinderea culturilor de porumb
hibrid si stimularea gospodării­
lor care produc seminţe de acesf
soi
4 pagini 20 bani
CAROL GOLGOŢ
maistru miner principal al secto­
rului VIU investiţii de la mina
Vulcan, este cunoscut ca unul din- i>
tre cci mai buni tehnicieni si în?
acelaşi timp ca un bun gospodar.
CORNEL PETRUŢ
lăcătuş la mina Vulcan, inovaţiile;
realizate de el au contribuit l a .
realizarea planului pe întreaga
mină.
¦a
insăniiriţările cu orz, ovăz şi floarea-
soarelui.- nu s-a mai obţinut nici un
te! de alte realizări. Lucrările la cîmp
sînt intîrziate. Pe iei, pe colo, ţăranii
individuali au făcut citeva arături, s-a
împrăştiat bălegarul de grajd pe o-
gor şi altceva nimic. Aceeaşi situaţie
se întilneşte şi in comuna Rornos, unde
întovărăşirea agricolă a însămînţăt 63
lia. cu ovăz şi 26 lia. cu cartofi, alte
realizări nu 311 mai fost obţinute deşi
timpul a permis acest lucru.
Sfaturile populare respective şi or­
ganele agricole au datoria să ia mă­
suri pentru ca lucrările campaniei de
primăvară să se desfăşoare într-un
ritm mai susţinut.
sesc îndrumările tehnice, după
cum lipseşte şi aplicarea ştiin­
ţei agrotehnice înaintate.
-®9-
Şedinta Cormsiei de p o l i t i c ă
a M a ri!
a R. P.
La 15 aprilie Comisia de politică ex­
ternă a Marii Adunări Naţionale a
R. P. Roinîne s-a întrunit sub preşe­
dinţia deputatului M. Cruceam:, pentru
a dezbate apelul Sovietului Suprem al
Uniunii Sovietice adresat parlamente­
lor tuturor ţărilor in problema înce­
tării experienţelor ct: armele atomice.
Tov. Aurel Mălnăşan, adjunct al tni-
nistrului Afacerilor Externe, a făcut în
faţa Comisiei o expunere asupra prin­
cipalelor probleme ale situaţiei inter­
naţionale actuale relevînd marea în­
semnătate a apelului Sovietului Suprem
al U.R.S.S. cu privire la încetarea uni­
laterală de către Uniunea Sovietici a
experienţelor - cu armele nucleare. Ad­
junctul ministrului Afacerilor Extern?
a expus poziţia guvernului R. P. Ro-
mine faţă de aceasfă nouă Iniţiativă
răşiri B Numărul întovărăşirilor din acest raion a depăşit o sută
De la Zain, drumul spre Al- tot ce agonisise intr-o viaţă în­ arăta drumul pe care trebuie să
maş Stiliste şerpuieşte de-a lun­ treagă. A mai rămas doar cu meargă pentru a-şi făuri o via­
gul unei vai, urcind pe nesim­ hainele de pe el. ţă din ce în ce mai îmbelşugată.
ţite înspre una din culmile mun­
ţilor Zarandului. De o parte şi Timpuri noi, viaţă nouă Această muncă politică or­
ganizată a dat in scurt tim.p
de aita a drumului sint înşira­ Vremurile de urgie au trecut. roadele aşteptate. Tot satul, cu
te sate vechi — Cerbia, Pogă- In acest sat de munte — ca şi întreaga suprafaţă de teren ara­
neşti, Micăneşti, Almaş Stilis­ in celelalte sate ale regiunii — bil, finaf, păşune, livezi, s-a
te,' şi mai la vîrţ, Brâşeul. A- au pătruns razele unei vieţi. noi. unit înfr-o întovărăşire agro­
ceste sate sint locuite de oameni, Există aici un cămin cultural cu zootehnică, care a primit de­
harnici, buni crescători de ană bibliotecă, echipă artistică şi numirea de „1 Mai". Pe lingă
niale şi cultivatori de pomi. Ei fanfară. Activitatea culturală pămînt, întovărăşirea mai are
mai cultiva şi griu de primă­ din Almaş Sălişfe este cunos­ 176 oi din care 109 sint pro­
vara, gria de toamna şi alte cuta în toate satele din fur. Ba prietate obştească. Aceasta este
culturi pe povirnişurile dea­ mai mult, in anul 1956, o echi­ cea de-a 100-a întovărăşire din
lurilor ce străjuiesc semeţe de pă artistică din acest sat a a- raionul IIia.
o parte şi de alta frumoasa va­ juns să dea spectacole la un
le a Almaşului. concurs din Bucureşti. Despre in faţa satului se deschid
mari perspective de viitor
Scurt istoric spectacolele date de ea au scris
ziarele ; revista „Flacăra" a pu­ La sărbătoarea inaugurării —
In trecut, ţăranii muncitori blicat şi o fotografie. Pină şi care a avut loc in, ziua de 14 a-
de pe aceste meleaguri, au cu­ o revistă din Berlin a publicai prilie — au participat cu multă
însufleţire toii locuitorii satului,
noscut o viaţă amară. Ei poves­ şi relatări despre talentul artiş­ incepind de la cei mai bătrîni
şi pină la cei mici. Sala festivă
tesc şi acum. cu amărăciune. de tilor amatori din Almaş Stiliste. a căminului cultural devenise
neî ncăpăt oare.
acele timpuri cină păşunile, pă­ Activitatea culturală ce s-a
Ei au primit cu multă satis­
durile, terenurile cele hune e- desfăşurat in anii 'regimului de­ facţie prezenta in mijlocul lor
a tovarăşilor: Ilie Verdeţ, prim
rau ale moşierului. Cernovici Mi­ mocrat-popular a luminat mult secretar al Comitetului regio­
hai din Zam. Erau ale acestuia, pe ţăranii muncitori din acest nal ni P.M .R.: Petre Dumitres-
i.-v eu, David Lazăr şi Samoilă
dar n u . Ic lucra el. Le lucrau sat, i-a făcut sa înţeleagă mer­ Momeu, secretari, ai Comitetu­
lui regional al P.M.R.; Dumitru
ţăranii, muncitori, iar moşierul sul evenimentelor şi să nu mai Dejeu,. preşedintele sfatului,
popular regional, Aurel Bulgă­
primea rodul muncii acestora, creadă in vrăjitorii. rea, ' prim-secrelar al Comitetu­
lui raional al P.M.R. Jlia ; Teo­
adus cale de mai. mulţi kilome­ S-a schimbat mult şi situa­ dor Vasiu, preşedintele sfatului
tri, pină la conacul său aflat in ţia sanitară. In sat există acum popular .raional liia şi alţi acti­
mijlocul unui. parc din Zam. dispensar medical, medic, moa­ vişti de partid şi de stat.
şă, iar în curînd va lua fiinţă
Despre viaţa din trecut a sa­ şi un staţionar. Expresiile de pe feţele, noilor
telor de pe valea Almaşului se întovărăşiţi, discuţiile purtate în
pot spune multe lucruri. Dar Un eveniment de mare şedinţa de constituire au lăsat
fiindcă subiectul reportajului să se întrevadă bucuria şi în­
crederea cu care ţăranii, mun­
se referă la. un singur sat — însemnătate petrecut citori din Almaş Sălişfe pri­
Almaş Săliste — să ne referim în viaţa satului vesc întovărăşirea lor, privesc
numai la acesta. De altfel via­ viitorul. Prin cuvinte simple,
dar înflăcărate şi izvorîte din
ţa din irecut a făraniior mun­ • Oamenii din acest. sat tind inimă ei au adus mulţumiri par­
citori din Almaş Sdlişte nu se acum să-şi îmbunătăţească sim­ tidului nostru care le-a luminai
deosebea cu nimic de cea a lo­ ţitor şi. situaţia materială. Aju­ minţile şi care le-a deschis dru­
cuitorilor din satele vecine. taţi de organizaţia de partid şi mul spre o viaţă nouă şi feri­
Neştiinţa de carte, înapoierea de sfatul popular, ei au înţe­ cită.
culturală, vrăjitoriile eic. întu­ les că acest lucru nti-l vor putea — Pe dealurile noastre se pol.
necau in trecui viaţa oamenilor realiza pe deplin atita vreme cit face minuni — spunea tov. h-
de aici. Bolile făceau ravagii. lucrează ptimintul individual. mil Bornemiza, preşedintele în­
Doctori nu erau. De „lecuirea“ Comitetul raional de partid tovărăşirii. Ele nu prea sini
bune pentru cultivarea cerea­
bolilor se ocupau babele cu des- Jlia a studiai particularităţile lelor. dar sini bune pentru pomi.
vie, creşterea vitelor, stupărit
cintecele lor. satului de munte, obiceiurile lo­ etc. Dacă vom munci uniţi aşa
Acesta era in linii mari ta­ cuitorilor şi, Unind, seama de (Continuare în pag. 2-a)
bloul cullurai-sanitar al satului foaie acestea, îndrumă ţăranii
in trecut. muncitori să se asocieze in for­
me de cooperare, corespunză­
Impozitele apăsau greu pe toare condiţiilor din satele res­
spinarea ţăranilor muncitori in pective. Activiştii, comitetului
anii regimului burghezo-moşie- raional al P.M.R. şi ai sfatului
resc. De multe ori, oamenii nu popular raional au ajuns şi în
le puteau plăti. Atunci veneau
la încasat plutoane de percep­ satul Almaş Sălişfe. Ei au aju­
tori, agenţi, fiscali şi. jandarmi. tat organizaţia de bază şi sfa­
De cite ori nu au fost golite dc tul popular comunal să desfă­
haine casele multor oameni! şoare o vie şi. răbdătoare mun­
Lui Tămaş Vasile, de exemplu, că politică de masă in rindui
i-au luat perceptorii intr-un an ţăranilor muncitori pentru a le
------------------illlllllllllllllllllllll — ---------------------
Frezorul Vasitc Voinca de ta U.R. U.M. Petroşani dă îndrumări tinărutui
Paul Brînzci cu privire ţa mmuirca maşinii şi măsurarea piesei cu şublerut.
e x te rn a
\.m
de pace a Uniunii Sovietice, arătind „D esp re v iata şi a c tiv ita te a
că hotărîrea recentă a Sovietului Su­
m a re lu i L em n
prem în această chestiune corespunde In cinstea aniversării a 88 de ani de ciale Jdan ov" din Bucureşti.
celor mai fierbinţi năzuinţe şi ' intere­ la naşterea marelui Lenin, în ziua de Cei peste 500 de auditori, activişti
selor vitale ale popoarelor întregii 15 aprilie a.c. a avut loc în sala de
lumi. spectacole a teatrului muncitoresc din de partid şi de stat, oameni ai muncii
Hunedoara, conferinţa uDespre viaţa din inireprinderile şi instituţiile oraşu­
Comisia de politică externă a Marii şi activitatea marelui Lenin". lui Hunedoara, au ascultat cu mult in­
Adunări Naţionale şi-a exprimat ade­ teres expunerea tovarăşului Go'.dber-
ziunea sa totală la apelul Sovietului ’A conferenţiat tov. Nicolae Gotdher- ger, care a evocat momente din viaţa
Suprem a! U.R.S.S. şi la iniţiativele ger, rectorul Institutului de ştiinţe so­ şi activitatea lui Vladimir Ilici Lenin.
şi propunerile dc pace ale Uniunii So­
Expoziţia „88 de aoi de la naşterea
vietice care aduc o contribuţie de marelui Lenin"
seamă la soluţionarea problemelor in­
ternaţionale. In ziua de 12 aprilie a.c. s-a des­ lui V. I. Lenin.
chis la Hunedoara expoziţia „88 de an.i Apoţ tov. prof. Constantin Iorgovan
Comisia de politică externă a luat de la naşterea marelui Lenin". Cu a-
hotărîrea să elaboreze un proiect de cesi prilej tov. Ştefan Soimosi, prirn- a explicat celor prezenţi ce anume
reprezintă fiecare tablou şi pliant ex­
răspuns la apelul Sovietului Suprem ( secretar a! Comitetului orăşenesc a! pus.
al Uniunii Sovietice, care va *î supus P. M. R. Hunedoara, a făcut în faţa Pină în prezent expoziţia a fost vi­
zionată de peste 2,000 cetăţeni ai ora­
dezbaterii Marii Adunări Naţionale a celor peste 200 participanţi 6 am­ şului Hunedoara.
R. P. Renttne. plă expunere asupra vieţii 'i activităţii