Page 50 - 1958-04

\ DRUMUL SOCIALISMULUI
fag: 2
La clubul minier
DIN LUPENI
vQCNCNCN^CVCNTS^^
'Clubul minier 'din Lupeni îşi
desfăşoară activitatea într-o clă­
dire nouă, spafioasă. Nu bănu­
iam pină a nu-l vizita, varieta­
tea aspectelor pe care le îmbra­
că activitatea acestui club. Să e-
num erăm : o bibliotecă dotată
cu 9000 de volume, cerc 'plastic,
sală de şah, cerc de balet pen­
tru copii, o orchestră, fanfară,
cerc de croitorie, cerc de radio-
telegrafişti., un cerc al tinerilor
mineri şi un cor de copii cu pes­
te 40 corişti...
'Activitatea fiecăruia clin aces­
te cercuri are loc la interval de
două zile. Pentru a lua parte
la activitatea fiecărui cerc ţi-ar
trebui cel puţin o săptamină. In
ziua cînd am vizitat clubul mi­
nier din Lupeni am stat de vor­
bă cu bibliotecara Solomon Ma-
ria, cu Josif Thălmann, conducă­
torul cercului plastic şi cu Vi-
loaica Dumitru, instructorul¦de
dansuri şi balet la acest club.
Biblioteca, înzestrată cu un
bogat fond de cărţi in mai mul­
te limbi, dispune de o sală mo­
bilată cu gust, de mesuţe cu cite
două locuri, prevăzute cu lămpi
de masă pentru a nu obosi ochii.
Zilnic, prin sala de lectură se
'perindă 40-60 de cititori. Dumi­
nicile şi sărbătorile sala de lec­
tură cunoaşte o afluenţă mult
mai hiare de cititori, toate locu­
rile la mesele de lectură sînt
ocupate de cititori, de toate virs-
tele. Majoritatea cititorilor sini
tineri, printre care niulţi copii
care împrumută cărţi acasă.
Fondul de cărţi al bibliotecii
se reînnoieşte lunar cu cele mai
noi apariţii. Cumpărăturile se
fac pe seama unui fond reparti­
zat bibliotecii de către Consiliul
central al sindicalelor. Interesul
pentru cartea de lectură al mine­
rilor creşte mereu. Nu sînt rare
cazurile cinci un muncitor miner
o întreabă pe bibliotecară dacă
are în bibliotecă cutare operă li­
terară despre care a citit o cro­
nică literară sau a ascultat o
prezentare ta radio.
Tii, ce minunată-i supa noa stră ! — par a spune copiii din
'grupa mică a căminului de zi din Gălan.
PENTRU DEPĂŞIREA PLANULUI DE PRODUCŢIE ÎN FIECARE ZI.
DE FIECARE S C H IM B
O iniţiativă preţioasă în lupta
pentru mai mult cărbune
Congresul al ll-Iea al partidului a
pus în faţa minerilor sarcina de a
lupta pentru lichidarea rămînerii în
urmă a industriei carbonifere, pentru
sporirea considerabilă a productivităţii al II-lea al partidului în vederea îm­
muncii şi pentru reducerea preţului de
cost al cărbunelui.
Minerii noştri' au înţeles importanţa pentru maJ mult cărbune.
acestei chemări a partidului. Ei au în­
ţeles că industria patriei noastre, în
plină dezvoltare, are nevoie de cărbu­
ne tot mai mult, mai bun şi mai ief­
tin.
Lichidarea rămînerii în urmă a de­
venit aşa dar, obiectivul principal de
luptă al organizaţiilor de partid, al
tuturor minerilor din Valea Jiului.
In această luptă a luat un avînt
.larg iniţiativa creatoare a maselor de
mineri, tehnicieni şi ingineri.
Comuniştii — în frunte
Tucaciuc Mihai, al cărui nume a de­
venit cunoscut în toată ţara, este unul
din miile de mineri harnici ai Văii
Jiului. El este un miner com unist; în
decursul îndelungatei sale activităţi de să ridice productivitatea muncii cu 10
miner a lucrat la mai mufte mine şi
a crescut un însemnat număr de mi­
neri noi. Şi, vorbind în limbajul nos­
tru al minerilor, el nu s-a făcut nicio­ de peste 20.000.000 lei. Alături de ce-
dată de ruşine.
Actuala brigadă pe care o conduce
Tucaciuc Mihai a început să obţină
succese substanţiale mai aleg 'după ce
LGS’
Pentru încurajarea lecturii
s-au ţinut anul acesta două con-
cursuri-ghicitori care s-au bucu­
rat de o asistenţă numeroasă. Bi­
blioteca numără printre cititorii
săi 10 . purtători ai insignei
„Prieten al cărţii".
In cercul plastic condus de
pictorul losif Thălmann sînt în­
scrişi numeroşi cursanţi.. Cursu­
rile pentru artiştii plastici au o
durată de patru ani. Pentru de­
sen, cercul plastic are la dispo­
ziţie ca modele, reproduceri după
opere din sculptura antică şi
modernă. Exerciţiile de desen
după natură, încercările de com­
poziţie se (in în aer liber.
Printre cursanţi au început să
se remarce talente tinere ca Mi-
hai Ionescu, in etate de 11 ani,
Simion Costea şi Alexandru He-
gedus, fiul cunoscutului miner
care a luat parte la luptele mi­
nerilor de la Lupeni din 1929.
La cercul plastic ce se ţine in
zilele de luni şi joi participă 60^
de copii de mineri şi funcţionari
din mină. La clubul minier din
Lupeni funcţionează şi un cerc
plastic pentru adulţi. Şi dintre
aceştia sînt o seamă de partici­
panţi care au făcut progrese.
S-au remarcat dintre ei cu deo­
sebire minerul Viorel Vasile,
Dr. C. Băianu şi loan Raţ. A-
ceştia participă cu lucrărilei lor
la schimburi de expoziţii între
întreprinderi cit şi la expoziţia
interregională.
Cercul de balet a luat fiinţă
în anul 1957. Instructorul Viloai-
ca Dumitru, pe lingă pregătirea
echipei de dansuri, a minei Lu­
peni, se ocupă şi de cercul de
balet, frecventat de 40 de copii
de mineri şi funcţionari de la
mina Lupeni. In curind, mi-a
spus instructorul Viloaica Dumi­
tru, micii baletişti vor da un
spectacol pentru ^public în ca­
drul căruia vor "prezenta traR"
mente din dansuri istorice: po­
loneză,- menuet, polcă, mazurcă,
vals şi dans nomad. ^ ^
s-a trecut la experimentarea sistemului
îmbunătăţit de salarizare şi normare
a muncii. Măsurile luate de partid şi
guvern pe baza hotărîrilor Congresului
bunătăţirii continue a nivelului de trai
al oamenilor muncii, au dat un nou
avînt întrecerii socialiste a minerilor
Chiar de la începutul experimentării
sistemului îmbunătăţit de salarizare şi
normare a muncii, comitetul raional de
partid a pus în faţa comuniştilor de
la exploatările carbonifere sarcina de
a lupta ca noii salarizări să-l cores­
pundă o creştere continuă a producti­
vităţii muncii şi o reducere a preţului
de cost al cărbunelui care să ducă la
recuperarea într-un timp scurt a fon­
durilor suplimentare acordate de stat
pentru creşterea salariilor minerilor.
Muncitorii mineri au înţeles justeţea
acestei chemări şi au răspuns — aşa
cum ştiu ei să răspundă grijii parti­
dului şi guvernului — nu prin vorbe,
ci prin fapte, oare sînt concretizate
prin mii de tone de cărbune date pes­
te plan. După ani de stagnare, minerii
din Valea Jiului au reuşit, în 1957,
la sută, ceea ce le-a permis să ex­
tragă peste plan aproape 60.000 tone
de cărbune şi să realizeze economii
letalîe brigăzi btirie, brigada condusă de simţ de răspundere, posibilităţile de
Contribuţia voluntară pentru efectuarea Mwlpipi agrozootehnici
Iri anii puterii populare s-ău produs
iiin şir de adînci schimbări în viaţa
satelor şi comunelor noastre. Unul din
aspectele importante ale acestor
schimbări îl constituie ridicarea nive­
lului gospodăresc, edilitar şi social-'
cultural al satelor.
In satele de pe cuprinsul ţării, altă­
dată cufundate în mizerie şi în întu­
nericul inculturii, s-au ridicat şcoli,
s-au clădit dispensare şi case de naş­
teri, cămine culturale, biblioteci. Lumi­
na electrică, radioul, cinematograful
au început să pătrundă tot mai mult
în cele mai îndepărtate sate.
Statul democrat-popular a acordat
an de an însemnate fonduri băneşti
pentru ridicarea nivelului de trai mate­
rial şi cultural al ţărănimii muncitoa-
re.
Totodată atrăgînd măsele de ţărani
muncitori la conducere! treburilor obş­
teşti, statul le-a creat posibilitatea să a fiecărei gospodării, neputînd însă
foloseăscY' într-o măsură tet mai mare
resursele locale şi contribuţia lor vo­
luntară la realizarea unor lucrări de
interes local. T-
Astfel numai prin contribuţia volun­
tară a cetăţenilor şi din resurse lo ­
cale au fost realizate peste 17.000
construcţii de interes local, din care
1464 de şcoli, 1.040 cămine culturale,
619 electrificări de sate, 6.354 poduri
şi podeţe, 300 de dispensare, case de
naşteri etc., precum şi peste 24.000 de
diferite lucrări de reparaţii.
Ţinînd seama de experienţă dobîri-
dită pînă acum, guvernul a luat re­
cent noi măsuri pentru a da un avînt
mai mare construcţiilor cu caracter
local şi a crea condiţiile unei partici­
pări mai active a maselor la gospodă­
rirea obştească.
Noul Decret al Prezidiului Marii
Adunări Naţionale, ca şi noua Hotă-
rîre a Consiliului de Aîiniştri cu pri­
vire la reglementarea contribuţiei vo­
luntare a locuitorilor pentru efectua­
rea de lucrări de interes obştesc sta­
bileşte că locuitorii pot efectua lucrări dine, tineri etc., arată caracterul larg
prin contribuţie voluntară nu numai
în s<te, comune şi localităţi balneo-cli- ră participarea nemijlocită a maselor
materice, ci şi în fostele localităţi ru­ la conducerea treburilor obşteşti.
rale incluse oraşelor, precum şi în o-
raşele mici cu caracter agricol.
Această prevedere creează posibilita­
tea de a realiza lucrări de interes ob­
ştesc şi cu caracter local într-un nu­
măr mai mare de Idealităţi.
Noua hotărîre precizează ce anume
lucrări de interes local se pot efectua
prin contribuţie voluntară, şi anume
construcţii sau reparaţii de şcoli, că­
mine culturale, case de citit, dispen­
sare, creşe, cămine de zi, grădiniţe
de copii, case de naşteri, staţionare,
băi populare, străzi şi poduri din co­
mune, fînlîni, îndiguiri, canalizări, e-
lectrificări, radioficări, terenuri de
sport, parcuri şi alte lucrări cu ca­
racter gospodăresc sau social-cultural
de aceeaşi natură. Se acordă totodată
dreptul ca sumele încasate să poată
fi folosite şi pentru procurarea de in­
ventar necesar funcţionării localurilor
construite din contribuţie voluntară.
Pentru a se evita stabilirea unor lu­
crări care depăşesc posibilităţile loca'
minerul Tucaciuo Mihai a contribuit la
depăşirea planului pe bazin cu peste
5900 tone de cărbune date în plus.
Trebuie să recunoaştem că realizările
obţinute de minerii din Valea Jiului,
mai ales în cea de a doua jumătate
a anului 1957, au întrecut prevederile
noastre.
Conferinţa raională de partid, care
a avut loc la sfîrşitu! anului trecut,
analizînd profund rezultatele obţinute
în mobilizarea minerilor din bazin la
sporirea producţiei de cărbune şi ţi­
nînd seama de rezervele interne exis­
tente, a trasat organizaţiilor de partid
miniere sarcina de a-şi intensifica efor­
turile în mobilizarea minerilor, tehni­
cienilor şi inginerilor Ia dezvoltarea
succeselor obţinute. Conferinţa a ce­
rut minerilor şi tehnicienilor comunişti
să fie în fruntea acestei lupte, să
pună la contribuţie întreaga lor capa­
citate şi putere de muncă pentru a
găsi noi metode, noi soluţii, noi căi
de sporire a productivităţii muncii şi
de reducere a preţului de cost al
cărbunelui.
Sarcina de mare răspundere trasată
de conferinţa raională de partid a dat
naştere unei vii frămîntări în masa
membrilor de partid, a celor mai buni
mineri. In cadrul unor şedinţe lărgi­
te cu activele, organizaţiile de prriid
miniere au analizat pe larg, cu mult
interes obştesc indiniipiaiişonluâllşlfilea§ ifwiipilităţii respective, se prevede că lu-' în legătură cu felul în care Ii s'-a sta­
crările propuse trebuie să fie din a- bilit contribuţia voluntară, să dea so­
celea care se pot executa din sume­ coteală în faţa adunării populare de
le realizate în decurs de cel mult 3
ani: ... .. .. . .
Propunerea de ă se efectua lucrări
prin contribuţie voluntară pcate fi fă­
cută de comitetul executiv al sfatului
popular, de organizaţiile de masă, de
un grup de locuitori, sau de oricare
locuitor al localităţii respective.
Contribuţia voluntară a locuitorilor
se aprobă o dată pe an, prin hetărî-
rca adoptată cu majoritate de voturi
de către adunarea populară a capilor
de gospodării din localitatea respecti­
vă. Adunarea populară aproba ce lu-'
crări Urmează a se executa, suma to­
tală necesară, suma ce revine fiecărui
C3p de gospodărie, cit şi termenele de
plată. Suma se stabileşte în raport cu
costul lucrării şi cu puterea economică
depăşi 100 de lei anual pe gospodărie.
Adunarea populară poate hotărî scu­
tiri de plată în anumite cazuri,
(invaliditate, bătrîneţe, etc). Sumelor
încasate nu li se pot da alte destina­
ţii decît acelea hotărîte de adunarea
populară.
© prevedere nouă şi importantă este
aceea prin care se stabileşte că adu­
narea populară poate hotărî că achi­
tarea contribuţiei voluntare să se facă
în bani sau în natură (produse agri­
cole, cărăuşie, materiale de construc­
ţie', etc.)
Adunările popula’re din localităţi în-' pentru votarea contribuţiei voluntare.
vecinate pot hotărî realizarea prin con-'
tribuţie voluntară a unor lucrări de
interes comun.
Odată cu aprobarea lucrărilor, adu­
narea populară alege un comitet de
cetăţeni care să sprijine mobilizarea
cetăţenilor la executarea lucrărilor, şi
o comisie de revizie care sa contro­
leze gestionarea sumelor si a mate-'
rialelor;
Atribuţiile adunării populare, cît şi
a organelor alese de ea, organe de
masă formate din deputaţi, ţărani
muncitori fruntaşi, intelectuali, gospo­
democratic al acestei acţiuni şi asigu­
Hotărîrea Consiliului de Miniştri
prevede o serie de sarcini pentru sfa­
turile populare, pe linia creşterii ro­
lului şi răspunderii lor în organizarea
şi sprijinirea lucrărilor efectuate prin
contribuţie voluntară.
Astfel se prevede ca propunerile de
a se efectua lucrări prin contribuţie
voluntară să fie supuse dezbaterii se­
siunii sfatului popular după ce comi­
tetul executiv a constatat că ele sînt
în interesul dezvoltării economice sau
social-culturale a localităţii şi că exis
tă condiţii pentru realizarea lor. Se­
siunea sfatului popular hotărăşte ce
anume propuneri pot fi supuse apro­
bării adunării populare.
Comitetele executive ale sfaturilor
populare au de asemenea sarcina să
vegheze ca hotărîrile adunărilor popu­
lare să corespundă prevederilor legale,
să soluţioneze contestaţiile locuitorilor trodus apă potabilă în 80 de aparta­ găzilor de zidari şi alţii.
creştere a productivităţii muncii la
fiecare loc de muncă, de la fiecare
mină, şi, în funcţie de aceste posi­
bilităţi, s-au stabilit obiective şi sar­
cini concrete pentru conducerile tehni-
co-administrative, pentru organizaţiile
sindicale şi de tineret. Comuniştii au
fost aceia care şi-au asumat răspun­
derea pentru asigurarea îndeplinirii
celor mai grele sarcini, ei au fost a-
ceia care şi-au luat angajamentele
cele mai mari şi care au luptat din
primele zile ale acestui an cu consec­
venţă pentru îndeplinirea acestor an­
gajamente, exercitînd astfel o puternică
influenţă mobilizatoare prin exemplul
lor personal.
Din această frămîntare a minerilor
pentru îndeplinirea sarcinilor puse de
partid şi guvern în faţa clasei noastre
muncitoare, s-a născut iniţiativa pă­
trunsă de un înalt patriotism, a bri­
găzii minerului Tucaciuc Mihai.
Ca şi ceilalţi mineri, analizîndu-şi
la începutul anului sarcinile de plan
în lumina realizărilor obţinute în a-
nul trecut şi a posibilităţilor noi
create, minerii din brigada lui Tuca­
ciuc au ajuns la concluzia că ei pot
să dea mai mult cărbune decît pre­
vede planul. Şi ei şi-au propus să fo­
losească la maximum aceste posibili­
tăţi în aşa fel ca nu numai într-o săp-
tămînă sau două dintr-o lună să dea
cărbune în plus, ci în fiecare zi, în
fiecare schimb. Aşa s-a ajuns la cu­
noscutul angajament luat de această
brigadă, de a da peste plan, în fie­
care zi, de fiecare om, cîte o tonă de
cărbune.
Cînd organizaţia
de partid îm brăţişează
cu căldură iniţiativa
masei
Noi considerăm că iniţiativa brigăzii
iui Tucaciuc Mihai, de a-şi lua un an­
gestionarea sumelor încasate. In ho­
tărîre se precizează că aceste sume nu
se includ în bugetul local.
Statul vine în ajutorul efectuării lu­
crărilor din contribuţie voluntară şi
prin obligarea comitetelor executive ale
sfaturilor populare regionale de a lua
măsuri ca institutele regionale de pro­
iectări să pună la dispoziţia comune­
lor proiecte tip, ţinînd seama de spe
cificul şi posibilităţile regiunii respec
tive. ¦ , 7
Un puternic stimulent îl constituie
prevederea ca .Comitetul de Stat al
Planificării să repartizeze anual rna
teriale din fondul central pentru a da
astfel posibilitatea comitetelor executi­
ve ale sfaturilor populare regionale să
sprijine terminarea lucrărilor din con
tribuţie voluntară, în acele localităţi
care au obţinut realizări deosebite în
acţiuni economice şi gospodăreşti.
Se stabileşte de asemenea ca Minis­
terul Agriculturii şi Silviculturii să
pună la dispoziţie pentru aceleaşi sco­
puri, anumite cantităţi de material
lemnos din parchete aflate în apropi­
erea localităţilor respective.
In cursul lunii aprilie, se vor orga
niza în întreaga ţară adunări populare
Pentru buna reuşită a acestei acţiuni,
comitetele executive ale sfaturilor popu
lare comunale şi a celorlalte localităţi
sînt chemate să desfăşoare o intensă
muncă organizatorică şi de populari
zare, activizînd pe deputaţi care vor
discuta cu alegătorii, propunerile de
lucrări ce urmează a fi aprobate de
adunările populare.
rOOz
Din realizările gospodăriei
de locuinţe din Petroşani
Colectivul de muncitori de la Gos­
podăria de locuinţe muncitoreşti Pe­
troşani (G.L.M.P.) care se ocupă cu
repararea locuinţelor ce aparţin de
Ministerul cărbunelui, obţin lună de
lună însemnate depăşiri de plan. Cif­
rele de mai jos, vorbesc despre mun­
ca perseverentă a acestui colectiv.
Astfel, în luna trecută, planul la lu­
crări capitale a fost depăşit cu 100 la
sută, iar la reparaţii curente cu 40
la sută, satisfăcînd peste 300 de ce­
rinţe. Vorbind despre lucrările capita­
le, numai în Petroşani au fost com­
partimentate şi date în folosinţa mi­
nerilor 22 apartamente.
Spunem numai în Petroşani, pentru
că această gospodărie, datorită unei
temeinice organizări a muncii, pe lin­
gă faptul că reuşeşte să se achite de
sarcinile ce le arc dă un sprijin to­
vărăşesc gospodăriilor de locuinţe din
Vulcan şi Lupeni, care nu reuşesc să
facă faţă cerinţelor. De exemplu, la
Lupeni brigăzile de muncitori de la
Colonia Petroşani au făcut instalaţia
electrică la 90 apartamente şi au in­
gajament bine gîndit, concretizat pe
om şi brigadă care să poată fi ur­
mărit în fiecare zi, este deosebit de
preţios pentru că are un puternic ca­
racter mobilizator, pentru că descătu­
şează noi forţe, inviorîud întrecerea
socialistă a minerilor pentru inai mult
cărbune. Lucrul acesta l-a observat şi
i-a dat toată preţuirea în primul rînd
organizaţia de partid din sectorul III
al minei Aninoasa, sector în care lu­
crează brigada Iui Tucaciuc.
îndată ce a aflat despre iniţiativa
brigăzii, lui Tucaciuc, biroul organiza­
ţiei de bază din sector a analizat, îm­
preună cu comitetul de secţie sindica­
lă, cu conducerea tehnică şi cu bi­
roul U.T.M., posibilităţile de antre­
nare a tuturor brigăzilor din sector
în mişcarea pentru depăşirea planului
în fiecare zi de către fiecare om.
Organizaţia de bază din sector a
reuşit astfel ca într-un timp scurt să
antreneze toate brigăzile de mineri de
la abataje să-şi ia angajamente ase­
mănătoare cu cele luate de brigada
lui Tucaciuc. Şi ea nu s-a mulţumit
numai cu atît. împreună cu conducerea
tehnică a sectorului, a elaborat mă­
suri prin care să se creeze minerilor
condiţiile necesare îndeplinirii angaja­
mentelor luate: brigăzile să aibă li­
nie de fronturi asigurată, să fie a-
provizionafe la timp cu materiale şi
vagonete goale, să aibă asistenţă teh­
nică la timp. Tehnicienii sectorului —
maiştrii, maiştrii principali, inginerii
— au fost antrenaţi să răspundă fie­
care de felul în care sînt asigurate
aceste condiţii fiecărei brigăzi în parte. cesta este posibil 1
Rezultatele aplicării iniţiativei brigă­
zii lui Tucaciuc de către toate brigă­
zile din sector nu s-nu lăsat prea mult
aşteptate. Brigăzi cum sînt cele con­
duse de minerii Cerghezan Alexandru,
Schneider Francisc, Mozes losif şi
altele, au reuşit să extragă zi de zi
importante cantităţi de cărbune peste
Nr. 1037
(Urmare din pag. l-a)
cum ne învaţă partidul, vom 'pu­
tea creşte turme mari de oi,
iar pe lingă stînă vom putea
creşte porci.
Şi alţi întovărăşiţi au vorbit
despre posibilităţile de dezvol­
tare ale întovărăşirii şi despre
încrederea cu care privesc vii­
torul ei.
In adunarea generală de con­
stituire a luat cuvintul şi tov.
Aurel Bulgărea, prim-secretar al
comitetului raional de partid.
Vorbitorul a făcut o serie de
recomandări valoroase noilor în­
tovărăşiţi, subliniind îndeosebi
posibilităţile ce le are întovă­
răşirea pentru a se dezvolta
multilateral.
— Lucrînd individual — a
spus vorbitorul — nu aţi avut
posibilitatea să întreprindeţi lu­
crări. sistematice de fertilizare
a solului, de prevenire şi com­
batere a eroziunilor care v-au
adus mari pagube, nu aţi avut
posibilitatea să faceţi plantaţii
masive de pomi roditori, să dez­
voltaţi creşterea animalelor etc.
Acum, muncind în comun, a-
veţi aceste posibilităţi. Munca
în comun vă creează posibili­
tăţi nemărginite pentru a dez­
volta mult ramura zootehnică.
Pe lingă vite mari, puteţi creşte
în întovărăşire un mare număr
de oi şi de porci. Pădurile din
împrejurimi sînt bogate în jir
şi ghindă. Aceasta este o hra­
nă preţioasă şi totodată econo­
micoasă pentru porci. Pe rîu se
pot creşte raţe şi gişte, iar pă­
durile si mai ales cele de sal'.
mente, iar în prezent se lucrează la
construirea unei clădiri cu 6 aparta­
mente (după proiectul acestei gospo­
dării) pe care o vor termina în cins­
tea zilei de 1 Mai. La Vulcan, de ase­
menea au făcut dnstalaţia electrică
şi introducerea apei potabile în 70 şi
respectiv 48 de apartamente.
In atelierele gospodăriei,au fost con­
fecţionate 120 dulapuri pentru cămi­
nele muncitoreşti ale minelor din Lu­
peni, Uricani, Lonea şi Petrila, au fost
confecţionate cuiere, mese, taburete,
uşi şi geamuri.
Pentru reducerea preţului de cost
şi a materialului lemnos, conducerea
gospodăriei a luat măsuri pentru con-
slruirea depenSinţelor din prefabrica­
te (blocuri de zgură), care au şi un
aspect mai frumos.
Din rîndul muncitorilor acestui har­
nic colectiv, se evidenţiază în mod de­
osebit tov. Gavrilă Tordoi, maistru
dulgher, loan Borza, mais’tru instala­
tor, Alexandru Pelkic, Dreo Wiliam
şi Eugen Căliriaş, responsabili ai bri­
plan, ceea ce a făcut ca în lunile fe­
bruarie şi martie a.c., sectorul III al
minei Aninoasa să dea în plus 3.307
tone de cărbune depăşind sarcina de
creştere a productivităţii muncii cu
peste 10 la sută. Exemplul însufleţitor
l-a constituit brigada lui Tucaciuc,
care, printr-o muncă bine organizată
şi disciplină, a reuşit, în februarie, să
dea în fiecare zi peste plan de fie­
care om. nu o tonă, ci o tonă şi ju­
mătate de cărbune, iar în martie, două
tone.
Succesele obţinute au făcut ca în
scurt timp iniţiativa brigăzii lui Tuca­
ciuc să treacă graniţele sectorului,
apoi ale minei.
Comitetul raional de partid a acor­
dat de la început o atenţie deose­
bită acestei iniţiative menită să con­
tribuie la lupta minerilor pentru a
da patriei cărbune mai mult, mai bun
şi mal ieftin. După un calcul modest,
presupunînd că organizaţiile noastre
de partid ar reuşi să antreneze pe
toţi minerii care lucrează la cărbune
să dea fiecare în plus, în fiecare zi,
nu o tonă de cărbune ci numai 100
de kilograme, ajungem la concluzia
că într-un an de zile noi am putea să
dăm patriei peste plan, o cantitate de cel
puţin 120—150.000 tone de cărbune cocsi-
ficabil şi energetic. Şi lucrul acesta este de muncă, de către fiecare om, în
posibil. Faptul că în primul trimestru
al acestui an minerii din Valea Jiului
au dat peste plan 40.672 tone de căr­
bune arată cu prisosinţă că lucrul a-
Exemplul brigăzii
lui Tucaciuc să fie
urm at de toţi m iner ii
Minerii noştri sînt pătrunşi de o
înaltă conştiinciozitate patriotică. Ei
au răspuns şi răspund întotdeauna cu
entuziasm chemărilor partidului, pen­
tru că s-au convins că drumul ară-
10 0 -1
cimi, vă oferă condiţii minunate
pentru dezvoltarea stupăritului.
Dacă veţi şti să folosiţi aceste
posibilităţi, atunci nu mai în­
cape nici o îndoială că viaţa
dumneavoastră va înflori în
continuu, va deveni tot mai îm­
belşugată, aşa cum o doriţi de
mult.
Recomandările făcute de tov.
Bulgărea i-au însufleţit şi mai
mult pe întovărăşiţi. Ei s-au an­
gajat să le înfăptuiască in sco­
pul înfloririi întovărăşirii lor, şi
ridicării continue a nivelului de
viaţă.
O tradiţie care se respectă
Partea doua a festivităţii de
constituire a întovărăşirii a fost
şi ea interesantă şi plăcută in
acelaşi timp. Echipa artistică a
gospodăriei colective din Ilia a
prezentat un frumos program
artistic compus din cintece, re­
citări şi o piesă de teatru. Pro­
gramul artistic, prezentat de co­
lectiviştii din Ilia, s-a bucurat
de un meritat succes. El a fost
complectat şi de echipa de dan­
satori şi de cele două soliste
vocale — Domnica Stăniş şi
Maria Martin — ale căminului
cultural din Cerbia.
Programul artistic a fost in­
teresant şi plăcut. Dar deosebit
de interesantă este tradiţia lo­
cuitorilor satului. Almaş Sâlişte,
aceea de a organiza masă comu­
nă cu prilejul unor evenimente
de mare însemnătate ce se pe­
trec in viaţa satului lor. Potri­
vit unui vechi obicei, fiecare fa­
milie pregăteşte mincărurile ce­
le mai alese, umple sticle cu
băutură, le pune in coş şi le
duce într-o grădină unde se or­
ganizează de obicei, masa comu­
nă. O astfel de masă a fost or­
ganizată şi cu prilejul inaugu­
rării întovărăşirii. La această
masă au participat toţi întovă­
răşiţi!, adică tot satul, precum
şi invitaţii şi delegaţi veniţi din
alte părţi. Masa s-a desfăşurat
intro atmosferă de veselie şi
voie bună. S-au rostit toasturi
in cinstea întovărăşirii, s-au cân­
tat cintece populare, au fost le­
gate prietenii trainice. Fanfara
căminului cultural a fost şi ea
prezentă. Au început, jocurile.
Pe nesimţite noaptea s-a aş­
ternut peste sat. Veselia şi vota
bună na s-a întrerupt insă. Jo­
curile, cântecele, chiuiturile au
continuat pînă noaptea tîrziu.
-fa
Tot în ziua de 14 aprilie, în
raionul Iiia, au fost inaugurate
întovărăşiri şi în satele Mică-
neşti cu o suprafaţă de 174 ha.
Brodăţel, în care au intrat toti
ţăranii muncitori din sat cuîn­
treaga suprafaţă (270 ha. te­
ren). si ţăranii muncitori din
satul Runcşor în care a intrat
de asemenea tot satul, cu în­
treaga suprafaţă, (peste 200 ha.
teren.)
T. MARIAN
tat de partid este singurul drum care
duce spre o viaţă mai bună, mai fe­
ricită. In afară de aceasta, sarcinile
de plan ce revin fiecărei brigăzi, fie­
căruisector, sînt stabilite în aşa fel,
îneît pot să fie realizate şi depăşite.
De aceea, comitetul raional de partid
şi-a propus ca sarcină să lupte pentru
generalizarea iniţiativei brigăzii Iui
Tucaciuc în aşa fel ca ea să fie însuşi­
tă şi aplicată de către toate brigăzile
de mineri.
Comitetul raional de partid a tra­
sat ca sarcină organizaţiilor de partid
de la toate exploatările miniere să
studieze această iniţiativă preţioasă şi
să ia de îndată măsuri care să ducă
la cunoaşterea şi însuşirea ei de că­
tre toţi minerii. Urmînd indicaţiile co­
mitetului raional, organizaţiile de par­
tid de la exploatări au iniţiat ţinerea
de către organizaţiile sindicale a unor
consfătuiri la care au fost invitaţi
toţi brigadierii, tehnicienii şi inginerii.
In aceste consfătuiri s-a arătat pe
larg în ce constă iniţiativa brigăzii
lui Tucaciuc Mihai, valoarea ei, posi­
bilităţile de extindere în fiecare mină.
In cea mai mare parte consfătuirile
organizate şi-au atins scopul. In scur­
tă vreme numărul brigăzilor de mi­
neri care s-au alăturat întrecerii pen­
tru depăşirea planului la fiecare loc
fiecare zi, a crescut la peste 200 bri­
găzi de la abataje şi pregătiri. Multe
brigăzi printre care şi cele conduse
de minerii Bartha Francisc şi Petor
Moise de la mina Petrila, Mujnai Ni-
colae de la mina Aninoasa, Visa Ion
de la mina Vulcan, au reuşit să ex­
tragă peste plan, de fiecare om, în
fiecare zi, cîte o tonă de cărbune şi
chiar mai mult. Noi considerăm că
Ia depăşirea cu peste 40 000 tone de
cărbune a sarcinilor de plan pe bazin,
in primul trimestru al anului, o con-