Page 52 - 1958-04

Pag. 4 fW T" 'U f. SOCI \T1SMUTUI Vr 1037

V I Z I T A D E L E G A Ţ IE I G U V E R N A M E N T A L E A R. P . R O M Î N E iJlimalB şlbu 9 ixl&meAe şULnl - jultim els şiiri *xdiimjeba şiirX
Î N R. P. M O N G O L Ă

DECLARAŢIA COMUNĂ

a delegaţiei guvernam entale a Republicii

P o p iiîa re Rom îne şi a delegaţie!

guvernam entale a Republicii Populare La „Metropolitan Operag din New York Sesiunea Consiliului economic

Mong ole Primul spectacol ai ansamblului I. Moiseev şi social al O. N. U.

ULAN BATOR 15 (Agerpres) Trimisul spe­ dezarmării, desfiinţarea blocurilor militare, li­ NEW YORK (Agerpres). La o mulţime uriaşă care spera să NEW YORK 16 (Agerpres). Consiliul a aprobat de aseme
cial Agerpres transmite textul declaraţiei comune chidarea bazelor militare aflate pe teritorii stră­ 14 aprilie la ..Metropolitan 0- obţină măcar locuri în picioare. La 15 aprilie s-a deschis la New nea ordinea de zi. In cadrul a-
romîno-mongole. ine, retragerea trupelor străine aflate pe terito­ pera“ "din New York a avut loc York cea de a 25-a sesiune a cestei sesiuni a Consiliului vor
riile altor state sînt măsuri deosebit de impor­ primul spectacol al Ansamblului Apariţia, dansatorilor sovietici Consiliului economic şi social
La invitaţia guvernului Republicii Populare tante pentru preîntîmpinarea unul nou război. de stat de dansuri populare ai a fost întîmpinată cu aplauze al O.N.U. La prima şedinţă fi discutate problemele economi­
Mongole, între 13 şi 14 aprilie 1958, delegaţia furtunoase şi în tot timpul pro­ ei ţărilor slab dezvoltate şi în
guvernamentală a Republicii Populare Romîne, Guvernele R. P. Romîne şi R. P. Mongole U.R.S.S. sub conducerea lui J. Davidsohn (Canada) a fost ales special problema industrializă­
în frunte cu preşedintele Consiliului de Miniştri condamnă crearea de către Statele Unite ale gramului, care a durat două ore, rii lor, problema creării unei
al R. P. Romîne, tovarăşul Chivu Stoica, a făcut Americii de baze cu arme atomice şi rachete ba­ Moiseev. Publicul newyorkez a preşedinte al Consiliului iar re­ comisii economice pentru Africa
o vizită de prietenie în R. P. Mongolă. listice pe teritorii străine şi, mai ales, înarma­ spectatorii au aplaudat şi au şi o serie de alte probleme.
rea cu aceste arme a Germaniei occidentale. aşteptat cu un uriaş interes n- ovaţionat pe interpreţi. prezentanţii Braziliei şi Turciei
In timpul vizitei — se spune în declaraţie — Părţile declară că sprijină pc deplin crearea cic Lucrările sesiunii vor dura
delegaţia guvernamentală a R. P. Romîne s-a zone denuciearizăte în Europa şi Asia. cest spectacol. Deşi toate bile După spectacol a avut loc o au fost aleşi în funcţia de locţii­
întilnit cu reprezentanţi ai oamenilor muncii
lele fuseseră de mult vîndute, mare recepţie în cinstea colec­ tori ai preşedintelui. pînă la 2 mai.

încă de dimineaţă lîngă clădi­ tivului Ansamblului de stat de -a©-

rea Teatrului de operă s-a slrîns dansuri populare ăl U.R.S.S.

din R. P. Mongolă, a vizitat întreprinderi in­ Cele două părţi salută cu căldură hotărîrea -0©- Guvernul Japoniei îngreunează aplicarea
dustriale şi instituţii culturale şi ştiinţifice, a Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice privind

luat cunoştinţă de realizările obţinute în cons­ încetarea unilaterală a experienţelor cu arme i comercial cu R. P. Chineză
trucţia socialistă a R. P. Mongole. Delegaţia
atomice şi cu hidrogen. Bilanful pozifiv al cooperativelor agricole

guvernamentală a R. P. Romîne s-a bucurat In declaraţie se arată în continuare că cele de produefie din R.P. Ungară pe anul 1957 TOKIO 16 (Agerpres). Decla­ a cabinetului Kişi, conducerea
pretutindeni de o primire cordială frăţească din două delegaţii salută cu satisfacţie avîntul fără raţia guvernului japonez că nu partidului’ socialist japonez a
partea poporului mongol. precedent al mişcării împotriva colonialismului BUDAPESTA 16 (Agerpres). rani muncitori. Astfel, un nu­ va oferi garanţii oficiale pentru hotărî! să prezinte o serie de
şi îşi exprimă profunda simpatie şi solidaritate MTI an u n ţă: Zilele trecute a executarea celui de al patrulea interpelări în parlament şi să
Intre delegaţia guvernamentală a R. P. Ro­ faţă de luofa popoarelor din Asia şi Africa pen­ avut loc o şedinţă a Consiliu­ măr de 2.519 cooperative agri­ acord comercial jopono-chinez, ceară energic guvernului să-şi
mîne, în frunte cu Chivu Stoica, şi delegaţia tru dobîndirea sau apărarea libertăţii şi inde­ lui de Miniştri al R.P. Ungare, cole de producţie şi-au încheiat semnat recent la Pekin, (deşi revizuiască poziţia în această
guvernamentală a R. P. Mongole, in frunte cu bilanţul de sfîrşit de an în anul problemă. De asemenea, Parti­
J. Ţedenbal au avut loc convorbiri. pendenţei lor naţionale.. Părţile se pronunţă la care a fost prezentat un ra­ economic 1956-1957. Ele culti­ acordul prevede aceste garanţii), dul Comunist din Japonia a dat
împotriva oricăror încercări de amestec a unui port al ministrului Agriculturii vă 670.870 hectare de paiului. a fost primită cu indignare de publicităţii o declaraţie în care
în timpul convorbirilor care s-au desfăşurat stat în treburile interne ale altor state. al R.P. Ungare cu privire la bi­ Anul acesta, datorită unei hune opinia publică progresistă şi de
intr-o atmosferă de prietenie sinceră şi înţele­ lanţul cooperativelor agricole ele organizări a cooperativelor agri­ cercurile comerciale din Japonia critică cu asprime poziţia pro-
gere reciprocă, delegaţiile guvernamentale au Guvernele R. P. Romîne şi R. P Mongole producţie încheiat la sfîrşitul a- cole de producţie, acestea au care doresc lărgirea legăturilor
făcut un schimb de păreri în legătură cu dezvol­ sprijină propunerile R. D. Vietnam şi R. P. D. nului 1957. In ciuda pagubelor putut aloca din proprii'e lor economice cu R. P. Chineză. americană a guvernului şi cere
tarea priteniei frăţeşti şi lărgirea colaborării Coreene spre realizarea unificării Vietnamului provocate de contrarevoluţie, mijloace 172 milioane forinţi Considerîrul că această declara­
multilaterale între R. P. Mongolă şi R. P. Po­ — respectiv a Coreei — pe baze paşnice şi cooperativele agricole de produc­ pentru diferite investiţii produc­ ţie oglindeşte , „caracterul dc renunţarea imediată la această
mină, precum şi cu privire la problemele actu­ democratice. dupl ici Iatc‘ a politicii externe
ale aie situaţiei internaţionale. ţie din Ungaria au obţinut suc­ tive, să planteze 258 hectare dc poziţie şi recunoaşterea acordu­
Cele două părţi consideră că este imperios cese importante în cursul anu­ vii noi şi 920 hectare de livezi
In declaraţie se arată că cele două parii au necesar ca R. P. Chineză, mare putere mondială, lui trecut. In prezent ele sini de pomi fructiferi. lui comercial.
subliniat din nou necesitatea de prim ordin a să-şi ocupe locul ce-i revine de drept în Orga­
întăririi continue a unităţii şi coeziunii lagărului nizaţia Naţiunilor Unite. mai bine organizate din punct Iri consecinţă, în urma aces­ Guvernul irakian concentrează trupe
socialist în frunte cu Uniunea Sovietică u n i ­ de vedere economic decît îna­ tor bilanţuri favorabile ale coo­
tate şi coeziune care constituie factorul hotărî- Cele dona delegaţii au exprimat voinţa gu­ inte de contrarevoluţie. Anul perativelor agricole de produc­ la fro n tiera cu R epublica Arabă U nită
vernelor lor de a întări şi dezvolta colaborarea trecut au fost reconstituite apro­ ţie, cooperatorii au obţinut o
tor în opera de apărare a independenţei şi su­ economică, culturală, tehnico-ştiinţifică si a lăr­ ximativ 1.400 cooperative agri­ participaţie la venituri care de­ CAIRO 16 (Agerpres). Po­ imperialiste osiile Republicii A-
veranităţii fiecărei ţări socialiste, de construire gi schimburile comerciale dintre cele două cole de producţie, iar în cursu1 păşeşte cu 43 la sulă pe cele trivit postului de radio Cairo, rabe Unite. In încheiere apelul
cu succes în aceste ţări a socialismului şi co­ ţări. Partea romînă va sprijini' R. P. Mongolă primelor două luni ale acestui obţinute în 1955. De asemenea, patrioţii irakieni refugiaţi pe te­ cere poporului irakian să lupte
munismului şi de întărire a păcii şi colaborării an au fost create 42 de noi coo­ parcul1 de maşini agricole este ritoriul sirian al Republicii Ara­ împotriva regimului reacţionar
în dezvoltarea industriei forestiere şi de prelu­ perative agricole de producţie, mai mare decît în octombrie be Unite au adresat im apel a lui Nuri Said — agentul im­
intre popoare. 1956. poporului irakian în care îi a- perialismului în Orientul mijlo­
Reaîirmînd politica de coexistenţă paşnică a crare a lemnului. cuprinzînd 6.200 familii de ţă­ trage atenţia asupra atitudinii ciu — şi să obţină retragerea
Părţile sînt convinse că vizita delegaţiei gu­ osiile a guvernului Nuri Said trupelor irakiene dc la frontiera
guvernelor lor, cele două delegaţii declară că Congresu! sindicalelor din Polonia
sprijină pe deplin propunerea Uniunii Sovietice vernamentale a R. P. Romîne şi convorbirile care a concentrat trupe la fron­ Republicii Arabe Unite. Patrioţii
privind convocarea unei conferinţe la cel mai care au avut loc cu acest prilej vor aduce o
contribuţie importantă în dezvoltarea continuă tiera regiunii siriene a Republi­ irakieni cer ca armata irakiană
înalt nivel. a relaţiilor de prietenie si a colaborării dintre
Cele două părţi sînt de părere că interzice­ R. P. Mongolă şi R. P. Romînă.

rea armelor atomice şi cu hidrogen, înfăptuirea Declaraţia comună este semnată de VARŞOVIA 16 (Agerpres). La lonia. Delegaţii au purtat dis- cii Arabe Unite. Apelul releva să nu fie folosită ca unealtă a

CHIVU STOICA .1UMJAAGHIIN TEDF.NRAL 15 aprilie au continuat la'Varşo­ cutii pe marginea raportului de că aceste concentrări de trupe imperialiştilor şi ca Irakul să se

preşedintele Consiliului de Miniştri al preşedintele Consiliului de Miniştri al via lucrările celui de-al patrulea activitate şi cu privire la sarci­ constituie o parte din manevrele alăture ţărilor arabe libere.
Republicii Populare Romîne. Republicii Populare Mongole .
congres al sindicalelor din Po- nile sindicatelor poloneze, pre­ -©©-
zentat de J. Loga-Sowinski, pre­
¦©e- şedintele Consiliului Central al Alegerile parlamentare din Africa de sud -
sindicatelor. sub semnul teroare! rasiale
Conferinţa m iniştrilor de război
Congresul a fost salutat de
ai ta rilo r m em bre ale N. A. X. O. conducătorii delegaţiilor sindi­ JOHANNESBURG 16 (Ager­ de vot doar 1.500.000 de locu­
cale străine. pres). Autorităţile clin Africa itori de rasă albă, care trebuie
l 'LAN BATOR. Dc la trimi­ oaspeţii poporului mongol — PARIS 16 (Agerpres) TASS deservirea bazelor americane in­ de sud au intensificat teroarea să aleagă 156 de deputaţi. Po­
sul special Agerpres. La 15 a- membrii delegaţiei guvernamen­ anunţă : La 15 aprilie s-a des­ stalate în Europa. In numele oamenilor muncii în ajunul alegerilor pentru par­ liţia sud-africană îşi concentrea­
prilie, cu prilejul vizitei delega­ tale romîne. Au fost intonate chis la Paris conferinţa miniş­ din R. P. Romină, congresul a ză acţiunile teroriste asupra se­
ţiei guvernamentale romîne în imnurile de stat ale R. P. Ro­ trilor de război ai ţărilor mem­ Consfătuirile miniştrilor de fost salutat de Anton Moisescu, lamentul Uniunii sud-africane diilor şi membrilor Congresului
frunte cu tovarăşul Chivu Stoi­ mîne şi R. P. Mongole. război, care au început la Paris, vicepreşedinte aî C.C.S. clin R.P. naţional african — cea mai
ca, 'la Ulan Bator a aivut loc bre ale N.A.T.O. ateslă că conducătorii N.A.T.O. Romină. care au avut loc la 16 aprilie. mare organizaţie a populaţiei a-
un miting al prieteniei popoare­ In numele oamenilor muncii In ciuda faptului că această îşi continuă cursul îndreptai
lor mongol şi romîn. din R. P. Mongolă, G. Bandam- spre Intensificarea mai departe Lucrările congresului conti- Din cei 14 milioane de locuitori
suren, muncitor la termocentra­ conferinţă se desfăşoară în se­
La miting au luat parte J. la clin Ulan Bator, a adresai
Ţedenbal, preşedintele Consiliu­ prietenilor romîni calde cuvinte cret, presa scrie destul dc des­ a cursei înarmărilor. nu a. ai Uniunii sud-africane au dreDt fricane — precum şi împotriva
lui de Miniştri al R. P. Mongo­ dc salut.
le ; D. Damba, prim-secretar al chis că principalele probleme 1 i-if -®e©e- clementelor progresiste. La Dur-
C.C. al P.P.R.M. ; J. Sambu, Apoi au luat cuvîntul J. Ţe­ pentru discutarea cărora s-au ban poliţia a pătruns în redac­
vicepreşedintele Prezidiului Ma­ denbal, preşedintele Consiliului întrunit miniştrii s în t: ampla­ i. LLtl®§l§Y®€€ pc a ili 1958 ţia săptămînalului progresist
relui Mural Popular al R. P. de Miniştri al R.P. Mongole şi sarea bazelor de rachete ameri­ „New Age“. In toate oraşele au
Mongole, şi alţi conducători ai Chivu Stoica, preşedintele Con­
partidului şi guvernului, condu­ siliului de Miniştri al R. P. Ro­ cane pe teritoriul Europei, în­ PRAGA 16 (Agerpres) CETF- de 94.725.000.000 coroane şi la de 10.453.000.000 coroane. Se fost interzise mitingurile convo­
cători ai organizaţiilor de par­ mîne. Mitingul prieteniei popoa­ zestrarea armatei vest-germane KA an u n ţă: în după amiaza capitolul cheltuieli — suma de prevede c.a pentru apărare şi cate de Congresul Naţional a-
relor mongol şi romîn s-a des­ cti armele nucleare şi rachete, zilei de 15 aprilie sesiunea Adu­ 94.530.000.000 coroane. Exce­ securitate să se aloce suma dc frican iar poliţia a confiscat
tid, obşteşti şi dc stat, oameni făşurat sub semnul colaborării precum şi planul englez de co­ nării Naţionale a Republicii Ce­ dentul venii urilor asupra chel­ 8.933.000.000 coroane, adică 9,4 manifestele tipărite de aceasta
de ştiinţă şi cultură, reprezen­ frăţeşti a popoarelor celor doua ordonare a producţiei de arma­ hoslovace a discuta! bugetul de tuielilor va fi fie 195 milioane la sulă clin inlregul buget. In organizaţie. Inlr-o declaraţie
tanţi ai oamenilor muncii şi ţări, a! internaţionalismului pro­ ment a principalelor ţări ale ¦lat pc anul 1958. in raportul coroane. Bugetul prevede alo­ 1956 aceste cheltuieli au repre­ dată publicităţii, Congresul Na­
membri ai corpului diplomatic. letar şi a fost o dovadă strălu­ N.A.T.O. cu privire la bugetul de stal, carea sumei' de 29.740.000.000 zentat 10,7 la sută, iar in 1957 ţional african califică alegerde
cită a unităţii de nezdruncinat ministru! de Finanţe Y. Duris a coroane pentru dezvoltarea in­ — 9,5 la sută din buget. din 16 aprilie drept nedemocra-
Participanţii la miting au în- a lagărului socialist. Generalul Norstad, care după arătat că, potrivii planului de dustriei, pentru construcţii şi tice deoarece trei sferturi din
cum arată presa, a şi elaborat stal de dezvoltare a economiei Alocaţiile bugetare pentru populaţia ţării nu are dreptul
timpinat cu ovaţii entuziaste no „recomandări amănunţite-1 în n- transporturi. Alocaţiile pentru nevoile soeial-culturale vor ti de vot. Declaraţia cere drept de
cest domeniu, a prezentat ra­ naţionale, bugetul pe 1958 pre­ in 1958 de 36.927.000.000 co­ vot pentru toţi cetăţenii, abro­
Recepţia oferită de Consiliul de Miniştri portul secret în problema am­ dezvoltarea agriculturii şi sil­ garea legilor de discriminare
plasării bazelor de rachete. vede la capiiolu! venituri suma roane, adică cu 4,8 la sută mai
viculturii se stabilesc la suma rasială şi fixarea unui minimum
Potrivit ziarului „Liheration‘:, mari decit anul irecut. de salariu pentru oamenii mun­
al R. P. Mongole în cinstea delegaţiei planul lui Norstad prevede cre­ fe*
Pe marginea raportului lui

guvernamentale romîne area a două zone principale în Y. Duris au Început -discuţii. cii dc culoare.
care vor fi amplasate armele

ULAN BATOR 16. De la tri­ D. Baljinninm, D. Damba, B. nucleare şi rachetă Prima zonă PARIS 16 (Agerpres). După servil Washingtonului şi Lon­ VINERI, 18 APRILIE 1958
misul special Agerpres. La 15 Danulm, Ţ. Dughersuren, D. va cuprinde şesul Europei cen­ cculerea guvernului Gailtord, ca­ drei, interzicând orice politică
aprilie Consiliul dc Miniştri al Molomjanţ, D. Samdan, J. Su- trale (Belgia, Olanda. Germa­ re nu a obţinui vot de încredere de redresare SPECTACOLE CI NEMATOGRAF1CE:
Republicii Populare Mongole a renjav, D. Tumur Ocir, J 'j c- nia occidentală şi partea de nord In Adunarea Naţională francezi,
oferit o recepţie în cinstea de­ dcnbal, L. Ţend, D. Sarov, se­ a Franţei). A doua zonă inclu­ In legătură cu politica dusă in „Gaillard, scrie la rtndul său DEVA : Cicatricea ; PETROŞANI : cinema „MaXim Gorki“ : Căile dra­
legaţiei guvernamentale a Repu­ cretarul Prezidiului Marelui Mu­ de masivul munţilor Alpi, Spa­ Africa de nord, întreaga presă „Combat", se prăbuşeşte sub Piui pescarului, Erupţia : BRAD : gostei ; SIMER1A : Două lozuri ;
blicii Populare Romîne. ral Popular al R. P. Mongole, nia şi întreaga regiune a Piri- pariziană din 16 aprilie comen­ contradicţiile proprii unei poli­ Oaia cu cinci picioare; 1LIA: Odatu BARIJ MARE: Dragoste de mamă |
B. Ocirbat, ministru ad-interim neilor. Se plănuieşte fie aseme­ tează consecinţele, acestei crize tici care, de la un guvern la al­ in viaţă ; SEBEŞ : Godzila ; ORĂŞTIH; ZLATNA : Unde nu zboară vulturii;
La recepţie au participat Chi­ al Afacerilor Externe, miniştri, nea crearea celei do a treia zone politice. Ca excepţia ziarelor tul, răsturna datele problemei Richard al IlI-lca (regele cocoşat) ; TEIUŞ: Yîiialoarea tragică; APOLDU
vu Stoica, preşedintele "Consiliu­ activişti cu munci de răspunde­ denumită „zonă specială", care „Le Figura" şi „Le. Populcirc", si dădea impresia că acţionează HAŢEG : Lizzie Mac Kay ; ALBA DE S U S : Odată in viaţă; LO.NEA :
lui de Miniştri al Republicii re din organizaţiile dc partid şi include Grecia şi Turcia. Ziare­ care regretă căderea guverntdui, fără promptitudine faţă de eve­ IULIA: Moulin Rougc ; PETRI LA : Vreau să ciut.
obşteşti, oarfîeni ai ştiinţei şi le pariziene anunţă de asemenea toate celelalte cotidiene condam­ nimente şi faţă de prilejurile cc Străbălînd Parisul i HUNEDOARA :
Populare Romîne, Emil Bodnă- culturii, reprezentanţi ai oame­ că a şi fost elaborat planul de nă, de pe poziţii diferite, guver­ i se ofereau".
raş, vicepreşedinte al Consiliu­ nilor muncii din Ulan Bator, pregătire în şcolile din S.IJ.A. nul Gaillard şi enumera motive­ SELECT IUNI DIN PRO GRAMUL DE RADIO:
lui de Miniştri, Avram Bunaciu, membri ai corpului diplomatic, a specialiştilor-fehnicieni pe>>'--r le care au determinat ostilitatea Organul Partidului Comunist,
ziarişti mongoli şi străini. majorităţii depuia ti1or faţă. de J ’Humanite", reproducind de­ Programul I : 6,45 Atenţie la start, zică populară romîncască din Fanat i
ministru al Afacerilor Externe, ----- oOo----- politica tunisiană a fostului gu­ claraţii!e făcute de Jaques Du- copii; 7,15 Concert de dimineaţă: 8,00 1 1,40 Muzică uşoară ; 16,20 Sfatur i
Mihail Dalea, ambasadorul ex­ In timpul recepţiei, tovarăşii vern. clos in Adunarea Naţională Materiale din presă; 9,30 Prietenii gospodăreşti ; 17,30 Roza vânturilor:
traordinar şi plenipotenţiar al J. Ţedenbal şi Chivu Stoica au Căderea guvernului franceză consideră că acum „o cîntecului} 11,03 Prelucrări de folclor 18,05 Prin sălile de concert ale Ca­
R. P. Romîne în Republica rostit cuvîntări. In acelaşi timp, presa îşi ma­ adevărată alegere nu trebuie să ale compozitorilor noştri; 12,20 D:n pitalei ; 18,55 Statul medicului: „Pcti-
Populară Mongola, precum şi Gaillard nifestă neliniştea în lega: ură cu se facă între iiHracotonialişti ş: muzica popoarelor; 13,20 Concert de cardilcle"-,; 19,05 Curs de limba rusa :
Recepţia s-a desfăşurat într-o modul în care va evolua criza Gaii!ard, ci între război şi tra­ prînz j 15,05 Concert de estradă) 15,50 19,15 Teatru ia microfon: „In amurg" de
persoanele care Însoţesc delega­ atmosferă caldă, cordială. PARIS (Agerpres). După cum politică deschisă Ia 16 aprii’,e. tative", 'pentru reglementarea Program de muzică populară; 15,15 Gcrliard Hauptmann ; 20,25 Muzică
ţia. transmite agenţia France Presse, Ziarul J .e Parisien Libere“, generală a problemelor Africii Vorbeşte Moscova: 17,25 M uzică'ro populară romîncască; 21,15 Cîntă
în seara zilei de 15 aprilie Adu­ condamnind vehement politica de nord. mîneasca dc estradă’; 18,00 Actuali­ •Kicu Stocnescu ; 21,30 Părinţi şi copii;
La recepţie au fost prezenţi tui Gaillard. scrie că aceasta tatea în ţările socialiste; 19,05 Din 22,30 Diri muzica popoarelor.
narea Naţională franceză, în „s-a plasat în cadrul unui sis­ După cum anunţă agenţia viaţa muzicală a oraşelor şi regiuni­ ¦ BULETINE DE ŞTIRI : 5,0-0 : 6,00 ;
P lecarea delegaţiei guvernam entale cadrul dezbaterilor în problema France Presse, căderea guver­ lor patriei ;19,55 Noapte bună, copiii 7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
relaţiilor franco-lunisiene, a re­ tem a cărui neputinţă a putut nului Gaillard a provocat la 20,30 Jurnalul şalelor.) 21,45 Muzică 19,00; 2U.0Q; .32,00; 23,52 (progra­
a P. Rom îne din Olan B aior fuzat să acorde vot de încredere uşoară ; 22,30 Opera „Dido şi Acneas" mul 1); 11,00; 10.00; 18,00; 21,00;
guvernului prezidat de Feiix fi măsurată sil care situa naţiu­ Londra un sentiment general de
ULAN BATOR 16. De la tri­ vernului R.P. Mongole, a ple- Gaillard. Pentru acordarea vo­
misul special Agerpres : La 16 cat cu avionul spre patrie. tului de încredere, au votai nea într-o stare de dependenţă profundă nelinişte, deoarece a-
aprilie, delegaţia guvernamen­ 260 de deputaţi, iar îm­
tală a Republicii Populare Ro- La aeroport au luat cm intui potrivă — 329 de dei faţă de dolarul american si de ceasta înseamnă consfinţirea e-
fbine, in frunle cu tovarăşul J. Ţedenbal, preşedintele Con­ Gaillard a prezentat demisia
Chivu Stoica, preşedintele Con­ guvernului preşedintelui Republi­ lira engleză şi condamna orice şecului misiunii, „hunelor oficii"
siliului de Miniştri al R.P. Ro­ siliului de Miniştri a! R.P. .Mon­
mîne care s-a aflat într-o vizi­ gole şi Chivu Stoica, preşedin­ anglo-americane în problema

tele Consiliului de Miniştri al

tă de prietenie la invitaţia gu- R.P. Romîne. cii. Demisia a fost acceptată. guvern să se' alinieze in mod conflictului franeo-tunişian. de Purceii : Programul II : 14,20 Mu­ 23,00 (programul 11).

Redacţia şi ad m inistraţia ziarului str. 6 Martie nr, 9, T e l e i m : iS S -1 3 'J. Taxa plâlilă în n um erar con torni apri.f;ă;i l'ir-cţiunii Genei ale )' 1 i k , nr. 230 520 diu 6 noiembrie I'1Vi. — T ip a ru l: ln'.reptind.-ica l ’oligralicâ „ | M ai" — DEVA.