Page 53 - 1958-04

SARCINI DE SEAM A
ale organizaţiilor
de partid de ia safe o>
C o n s f ă tu ire a pe ţa r ă a ţă r a n ilo r şi
a lucrătorilor din sectorul socialist
al a g ric u ltu rii — c a re a a v u t loc de
cu rin d la C o n sta n ţa — are o m a re
însem nătate pentru construirea so­
cialism ului în ţa ra n o astră.
E x p u n e re a p rezen tată la co n sfătu ire
de to v a ră şu l Gh. G heorghiu-jD cj, in
c a re se a n a liz e a z ă p ro fu n d felul cum
se îndeplinesc sarcinile trasate de FAZA
C o n g re su l al Il-lea al P.A LR. cu pri­
v ire la tra n s fo rm a re a s o c ia listă a a-
griculturii şi la creşterea .producţiei
a g ric o le şi se stab ilesc noi m ăsuri
V I C T O R I Eu n p r o g r a m de a c tiv ita te p e n tru o r-
pentru ridicarea agriculturii, constituie
g a n e .c şi o rg a n iz a ţiile de p a rtid şi de
stat, p en tru toţi cei ce m u n cesc în ve­
derea obţinerii de noi succese în dez­
voltarea agriculturii noastre pe dru­
m ul socialism ului.
C o n sfătu ire a de la C o n sta n ţa şi-a
d esfăşu rat lucrările într-un m oment
cînd, ca rezultat al m uncii politi-
co-organizatorice desfăşurate de or­
g an ele şi o rganizaţiile de partid s-au
o b ţin u t succese în s e m n a te în tra n s ­
fo rm area socialistă a agriculturii. Sec­
torul cooperatist-socialist cuprinde azi
p e s te 45 la s u tă d in to ta lu l fa m iliilo r
d e ţă r a n i m u n c ito ri şi, in c lu z în d şi
terenurile care a p arţin statului, peste
52% din în treag a su p rafaţă agricolă
a ţării. T otodată s-au obţinut rezul­
tate în sporirea producţiei a g ric o le
v egetale şi an im ale. A ceasta creează
condiţii favorabile ca în anii im ediai
u rm ăto ri să se dezvolte şi m ai m ult
sectorul socialist a! agriculturii, să se
obţină o creştere sim ţitoare a produc­
ţiei de cereaie, c a rn e , lap te etc.
însem nătatea consfătuirii pe ţară
a ţă ra n ilo r şi a lu c ră to rilo r din secto ­
rul so cia list al a g ric u ltu rii c o n stă şi
în faptul că, făcind bilanţul realiză­
rilo r de p iuă a c u m în tra n s fo rm a re a
socialistă a a g ric u ltu rii şi sp o rire a
producţiei agricole, ea sintetizează b o ­
gata experienţă cîştigată de gospodării­
le c o le ctiv e şi în to v ă ră ş irile a g ric o le , dc
g o sp o d ăriile de s ta t şi s ta ţiu n ile de
m aşini şi tractoare, de organizaţiile
de partid şi de stat, de oam enii de
ştiinţă şi m ecan izato ri. D e acera, do­
cum entele acestei consfătuiri — E xpu­
nerea făcută de tovarăşul G h. G heor-
ghiu-D ej, C h em area consfătuirii, cele
m ai v aloroase cuvintări ale partici­
p a n ţilo r la c o n sfătu ire — trebuie să
fie b in e c u n o sc u te de toţi cei ce m u n ­
cesc pe tărîm ul agriculturii.
D ezbaterea larg ă a docum entelor
in a d u n ă r i ale activ u lu i de p a rtid , în
organizaţiile de bază din gospodăriile
colective, din în to v ărăşiri şi din sale,
d in g o sp o d ă riile a g ric o le de sta t şi
din staţiu n ile de m aşini şi tracto are
treb u ie să ducă la în su şire a a ce sto r
docum ente de către fiecare m em bru
şi c a n d i d a t de p a rtid . A c e a s tă d e z b a ­
t e r e v a d a r o a d e n u m a i d a c ă v a fi
făcu tă in strîn să le g ă tu ră cu situ aţia
concretă din regiunea, raionul, u n ita ­
tea agricolă sau satul respectiv, dacă
se vor stabili m ăsu ri concrete pentru
în fă p tu ire a s a r c in ilo r d e c o n s o lid a r e şi produse v egetale şi an im ale se co n ­
dezvoltare a sectorului socialist coope­
ra tis t al a g ric u ltu rii şi de sp o rire a
producţiei agricole. E ste necesar ca
docum entele, dezbaterile, învăţăm in­
tele consfătuirii de la C o n s ta n ţa ,
să fie p o p u la r iz a te în cele m a i la rg i
m a se ale o a m e n ilo r m uncii de la sate,
o rg a n iz in d u -s e in a c e st sco p a d u n ă ri
ia c a r e p a rtic ip a n ţii la c o n s f ă tu ire si
activiştii de p artid cei m ai bine p re ­
gătiţi să vorbească ţă ran ilo r m unci­
tori d esp re p ro b lem ele d e zb ă tu te la
c o n sfă tu ire , p re c u m şi c o n v o rb iri ale
a g ita to rilo r, c o n fe rin ţe etc.
ASPECT EXTERIOR AL HALEI PRINCIPALE A NOII OŢELĂRII MARTIN DIN
COMBINATUL SIDERURGIC HÎJNŢDOATÎÂ, CARE VA INTRĂ ÎN CURIND ÎN FUNC­
ŢIUNE.
C are sint sarcinile noastre de că ­
peten ie în a c e a stă fază a c o n stru c ­
ţiei so cialiste la s a te ?
•' C O N S O L I D A R E A R E Z U L T A T E L O R
O B Ţ IN U T E P fN Ă A C U M IN C O N ­
STRU C ŢIA SO C IA LISTĂ LA SATE
- 1ATA S A R C IN A PR IN C IPA L A
C A R E STA IN FA Ţ A N O A S T R Ă IN
ACTUALĂ A PROCESULUI
DE TRANSFORM ARE SO C IA LISTA
A A G R IC U L T U R II. In desfăşurarea
m uncii politico-organizatorice pentru
tran sfo rm area sociaJistă a agriculturii,
continuind activitatea pentru crearea
de noi gospodării colective, cooperative
ag rico le de producţie şi întovărăşiri
agricole, ÎN A IN T A M P E FR O N T U L
C O N STR U C Ţ IE I SO C IA LISTE LA
SA TE, PE M Ă SU RA D EZV O LTĂ RII
M IJL O A C E l OR DE M ECA N IZA RE
Şl A A SIG U R Ă R II CA DRELO R DE
SPEC IA LIŞTI NECESARE A G R I­
C U LTU R II N O A STR E SO C IA LISTE .
In perioada actuală, lucrul cel m ai
im p o rtan t pe care-1 au de făcut co­
m itetele reg io n ale şi raio n ale de p a r­
tid, o rg a n iz a ţiile de b ază, e co n ­
centrarea tu tu ro r forjelor pentru
în tă rire a şi dezvolî'area econom i­
că a unităţilo r agricole sociaiist-
cooperalisie — condiţie principa­
lă p e n tru în a in ta re a construcţiei
so c ia liste ia sate . T reb u ie li­
c h id a tă n e in tirz ia t p ra c tic a ne-
justă a u n o r com itete reg io n ale şi ra ­
i o n a l e ele p a r t i d c a r e s e o c u p ă d e u n păcură, instalaţia pentru controlul termotehnic, staţia de pom­
n u m ăr restrîns de gospodării colecti­
ve şi în to v ă ră şiri a g rico le, in tim p
ce neglijează în d ru m area şi sp rijin i­
rea celorlalte unităţi, ale c ăro r pro­
b le m e a d e s e o ri nici n u le c u n o sc .
E necesar ca toate gospodăriile co­
lective să se afle p e rm a n e n t în aten ţia
com itetelor reg io n ale şi ra io n a le de
partid. A cestea trebuie să-şi repartize­
ze astlel forjele activului lor incit fie­
c a re g o s p o d ă rie c o le ctiv ă ră m a s ă ţn
u rm ă să fie a ju ta tă ca în tr-u n tim p
scurt, pe b aza unei analize tem einice
a situ a ţiei d in g o sp o d ă rie , să-şi iiclii-
deze slăb iciu n ile şi să in tre în rin d u l
celor fruntaşe.
L a c o n sfă tu ire a de la C o n sta n ţa
m ulţi vorbitori — preşedinţi de g o s­
podării colective fruntaşe, au subliniat
ro lu l h o tă r ito r p e c a r e l-a u a v u t iu
în tărirea g o sp o d ăriilo r agricole colec­
tive org an izaţiile de bază, m u n c a pli­
nă de ab n eg aţie şi exem plul com uniş-
tiTor. A tu n c i c în d n u se în g r i je s c de
în tărirea o rg an izaţiilo r de b a ză din
g ospodăriile colective, com itetele ra io ­
nale sin t oblig ate să facă m u n că de
p o m p ie r ; află că în tr-u n loc tre a b a
nu m erg e bine şi activiştii a le arg ă să
îndrepte situaţia, iar între tim p se m a ­
nifestă "slăb iciu n i în altă p arte. E biină
0 asem enea m u n că ? Se înţelege că
nu. O rganizaţii de bază puternice în­
seam n ă gospodării colective fruntaşe.
C are este v alo area fondului de bază
la 100 h a te re n ? C iţi porci, cîfe vaci,
01 ş i a l t e a n i m a l e de producţie se
cresc la 100 h a Ce cantităţi de
tra c te az ă cu statu l dc pe fiecare sută
de h a ? iată indici im p o rtan ţi caro
(pe lingă m ărim ea producţiei de griu,
p o r u m b ele. la h e c t a r şi in to ta l),
m ă so ară tăria econom ică a gospodă­
riei colective. D e creşterea lor depinde
un alt indice im p o rtan t — v alo area
zilei-m uncă şi îndeosebi acea parte
a ei c a re re v in e co lectiv iştilo r în bani.
O rg an izaţiile de b ază din g o sp o d ă ­
riile colective au d ato ria să d esfă­
şo are o a se m e n e a m u n c ă politică incit
să ridice n e co n ten it co n ştiin ţa colec-
(C o n tin u a re în pag. 2-a)
---------- ®<9©0-----------
v. -
Anul X Nr. 1038 Vineri 18 aprilie 1958
HMBW
pe şantierul noii oţelării
Martin din Hunedoara
s-o început usciFCi cnptornlni 1
Ieri după-amiaza, la noua oţelărie Martin din Combinatul
siderurgic Hunedoara, tînăru! inginer Gheorghe Rădulescu —
şeful noii oţelării — a aprins focul care va usca primul cup­
tor a! oţelăriei.
Au fost prezenţi conducătorii E.C.S. Hunedoara, Combina­
tului siderurgic Hunedoara, actiVişti de partid, constructori,
oţelari care vor deservi noul cuptor.
La această ultimă fază a lucrărilor de dare în folosinţă
s-a ajuns în urma eforturilor harnicilor constructori hunedo-
reni.
După o perioadă de -1—5 zile. se va trece dc la faz^ de
uscare la cea de încălzire a cuptorului (a spaţiului de elabo­
rare). în acelaşi timp va fi complect pusă la punct funcţio­
narea instalaţiei de ardere a cuptorului, instalaţia de aburi, de
pe pentru recircularea apei.
Odată sfîrşită perioada de incaizire, siderurgiştii şi con­
structorii hunedoreni vor sărbători încă un succes — elabo­
rarea primei şarje de oţel la noua oţelărie Martin.
întrecerea siderurgiştilor hunedoreni
I0000ooooco yco 00-00-00 o o
g Scurgerea timpului ne apropie r,u
g paşi repezi de 1 Mai. Colectivele în-
8 treprinderilor din regiune, muncile» ii, ale iritneşirului, luni in care intre-
tehnicienii, inginerii, caută ca in a- cerea socialistă s-a desfăşurat sub g
semnul îndeplinirii planului ia ioţi 8
indicii, odată cu încheierea bilanţului8
cesie zile de april să facă toi ce se de trimestru, s-a constatai că s.a pro- §
poate face in îndeplinirea atrihuţiuni- dus pesle plan 12.7.33 lone cocs, g
!or lor projcsionalv, şi toiui, pentru 10.454 tone aglomerai jieros, 5.621 o
a îniimpina această zi cu cit mai tone oţel Martin, şi 2.960 lone lami- g
mari succese• in muncă.
nale,
Devenită iradilic, întrecerea socia­ Pentru ca întrecerea să fie extinsă %
listă desfăşurată mai intens in preaj­
ma aniversărilor, ia amploare, prin­ toi mai mult, pentru ca rezultatele^
de noi aspecte, noi forme scoale la
iveală noi nume. Coloanele presei far să fi» şi mai mari, la conferinţa sin- §
cunoscute mai mult ca aricind, fapte,
cifre, nume, cheamă ochii minţii .să cheală pe întreprindere, participanţii %
urmărească alături, de ochii minerilor,
siderurgiştilor şi constructorilor, jocul au hoiăril ridicarea acesteia Ia un 5
capricios al cifrelor pe grafice, dar
mereu în sus. nivel şi mai înalt, organizarea în- g
trecerii între secţii, în cadrul secţii- 8
lor, pc profesii, găsirea de noi forme o
care să ducă in final, la îndeplinirea 8
scur.i, 8 n to s". Şi, cu m s ă n u f ie ? T o ate p re g ă ­
planului de producţie in cit mai
timp.
Combinatul, siderurgic din Hune­ întrecerea desfăşurată piuă acuni,%
doara. Unitate cu precedente in suc­ oarecum ne campanii, a căpătat prinţi
ces, colectiv cu posibilităţi imense,
A.
cu realizări pe măsura posibilităţi­
8 lor, anul acesta, după cele trei luni
(Continuare in pag. 3-a)
s dit ei p în ă a c u m :
OOOOOOOO00-0000-00-00 00-00 OOOO00 00 00 OO00 OO00 OOOO00 OOOOOOOOOO00 O 000006Oi
¦-------------------------------------------------------- ->©$©©--------------------;—
§2.000 kg. cereale co n tra cta te
In vederea asigurării fondu­ duse de către tovărăşii losjf
lui centralizat al statului, Co­ Nistorescu, C. Pavel, Nicolae
mitelui de parfid.şi Sfatul popu­ Angheluţă şi alţii. Aceste colec­
lar al comunei Beriu au format tive au fost sprijinite şi de ţă­
mai multe colective de agitatori ranii muncitori care, pe lingă
care au discutat, cu ţăranii mun­ faptul că au incheiat printre
citori asupra importanţei con­ primii contracte, au lămurit şi
tractărilor de cereale cu sfatul. pe alţi cetăţeni de a incheia con­
Munca depusă pină acum, a tracte pentru livrarea de cerea­
dat rezultatele scontate. Astfel, le statului. Printre aceştia se
s-a reuşit ca pe comună să se
contracteze prin cooperativa numără tov. Samoilă Lăzăroi,
„Beriana“ 32.000 kg. griu, Gheorghe Radu, F. Viorel şi
20.000 kg. porumb .şi 30.000 kg. alţii.
cartofi. ¦ Gospodăria colectivă din Re-
In această muncă s-au evi­
----- oOo----- -
denţiat în special colectivele con­
EXPOZIŢIA
Vă şi opera
Iui V. L Lenin“
ln ziua de 15 aprilie ax. s-a des­
chis In salp clubului A.S.f.T. Petroşani,
expoziţia „Viaţa şi opera rui V. 1.
Lenin", organizată cu prilejul celei de
a 83-a aniversări a naşterii marelui
Lenin.
La deschidere au fosi de faţa nume­
roşi oameni at muncii, din. Petroşani,
printre care muncitori şi intelectuali
de la U.R.U.M.P., depoul C.F.R., Trus
tul 7 Construcţii şi de la alie între­
prinderi din oraş. In faţa participan­
ţilor, iov. Nicolae Raczek, activist al
Comitetului ¦orăşenesc. P.M.R. Petro­
şani ~a • vorbit - despre viaţa şi'activita­
tea, lui Lenin, despre roiui său in fău­
rirea partidului de tip nou şi înfăp­
tuirea Marii Revoluţii Socialiste din
Octombrie. Vorbitorul a sublinia! im­
portanţa indicaţiilor leniniste cu pri­
vire la construcţia socialistă şi in.
semnâfalea lor actuală. După expu­
nere, cei prezenţi au vizitai expoziţia.
Expoziţia cuprinde fotografii şi fo­
tomontaje care oglindesc aspecte din
¦viaţa şi .activitatea lui Lenin, înfăţi­
şează pe Lenin în diferite perioade
începînd din tinereţe şi pună în ulti­
mele zile ale vieţii sale.
Zilnic expoziţia este vizitată de nu­
meroşi oameni ai muncii din Petro­
şani.
PROLETARI DIN TOATE TĂ RILE V NIT LV A
Tabloul ele comandă al unei mari uzine electrice? Nici­
decum: fotografia reprezintă aparatele centrului de radinfica-
re din Simeria, unde tovarăşul loan Plnlog, şef operator, se
descurcă cu uşurinţă printre sumedeniile de butoane, comu­
o tatoare şi diferite pîrghii de reglarea fonului.
8
Nici o ii p ierd iii, M
pentru terminarea
g
Ce ne-a spus un colectivist şi ce am văzut noi
— „V rem ea asta ne cam O m oară I
N u p u tem sco ate capul un pic fără să
ne plouă
A s i e a a u f o s t p r i m e l e c u v i n t e c.u
c are n e-au în tîm p in at colectiviştii din
s a tu l S p in i, r a io n u l O ră ş tie . D in tre ei,
tov. Sitnion C olceru era m ai tare „m i­
tirile ce le-au făcut p en tru a desfăşu ra
8 c a m p a n ia de p rim ăv a ră în condiţiile
cele m a i b u n e , păre.au a se d u ce de
ripă. N um ai că, îm p o triv a tim pului s-au
g m u n c ii o a m e n ilo r c a r e s -a u lu a t ia
8
riu a contractat şi ea 5.000 kg.
griu, 2.400 kg. porumb, 500 kg.
floarea soarelui, 500 kg. lină şi
alte produse.
IO A N D lN Ş O R E A N U
corespondent
In sectorul de unde ~ O-e.-p..
•..... — - - a pornit iniţiativra
Y J <î loroasa iniţiativa a brigăzii, de
V mineri condusă de Tucqfiiuc Mi.
ha: dr Ia Mina Aninoosa, dr a da
in fiecare schimb, de fiecare om
cite o tonă de cărbune pesle sar­ nuă a patriei. Sini cifre seci. însă ele numit ca şef dr sector comuniştii' Bu-
cinile de pian, se exiindc. iot mai oglindesc eforturile, strădania unui !ra Teodor, un tehnician cu. multă
mult.
Brigada iui Tucaciuc lucrează în ste chemării partidului.
sectorul III a! ¦minei Artinoasa, sec­
tor care de multă vreme este frun­ N-a fost întotdeauna aşa
taş. In acest sector îniUneşţi oameni
harnici, modeşti., care muncesc cu în­
sufleţire, dar cărora nu Ic place să
vorbească prea mult despre ei.
Acelaşi lucru se poate spune şi des­
pre oamenii din brigada iui Tuca-
ciuc. Iniţiativa csie izvorîtă din a-
dineu! lor patriotism, din dorinţa dc
a da patriei cit mai mult cărbune.
Dacă-i întrebi despre „secretul" suc­
cesului lor, îţi răspund foarte simplu:
buna organizare a muncii, disciplina,
folosirea din plin a timpului de iu.
era — acestea constituie cheia suc­
cesului in muncă.
Cine vizitează sectorul III al mi­
nei Aninoasa rărninc plăcut impresio­
nai de disciplina ce domneşte aici,
de organizarea exemplară a procesu­
lui de producţie, de avihltil cu care se
lucrează.
Cîteva cifre
/ n anul 1957 minerii sectorului
III au extras pesle prevederile
Rplanului de producţie. 17.800, tone. de,
cărbune. In primul irimesifS al, dces*’
lui ari din sector "s-da dat pestă, plan mine. Sc împlinea deci redresarea a-
4 pagini 20 bani
©a® ©
ridicat aceşti oam eni h o tă riţi: colec­
tiviştii. Au lu c ra t nu g lu m ă . Şi în tim p
fru m o s şi a tu n c i cîn d afară ploaia
c u rg e a în picături m ă ru n te . R ezultatele
h a r ţă cu c a p r ic iile n a tu rii Ie p o a te c o n ­
stata oricine. Şi d espre aceste rezul­
t a t e , l ă m u r i r i s u p l i m e n t a r e v ă r}a ş i 5>i-
tnion C o lceru şi A d a m M u n te a n u , toţi
colectiviştii. D e altfel şi n o u ă ne-a a-
rbiat tov. C olceru ce izbînzi au dobîn-
„ — V edeţi v rem ea a sta este tare su ­
cită. Iţi fa c e f e s ta cîn d nici n u te a ş ­
tepţi. A cu e tim p frum os, acu plouă.
D ar nici noi nu n e-am lăsat. Cit prin­
dem un tim p prielnic ne apucăm de
lucru. Şi pînă acu m a am realizat lu­
cruri frum oase. A m făcut arăturile de
p rim ăv ară pentru însăm înţările dr po­
ru m b pe o s u p ra fa ţă de 10 ha., am
pregaftit teren u l p en tru în săm în ţările de
-------------------------------------------------------------------------------------
încă 5.111 tone de cărbune. Aceste
mii de lone de cărbune reprezintă bi­
lanţul acestui harnic, colectiv, consti­
tui'X apariui său la înflorirea, conti­
întreg colectiv dr a răspunde cu cin­ experienţă in minerit şi înzestrai r.u o
Mi ajoriiatea minerilor din sectorul
III, vorbind, despre succese le de azi
nu uiiă să amintească despre greu­
tăţile ce le-au avut dc înfruntat anii
trecuţi, cînd sectorul nu reuşea să-si.
îndeplinească planul.
Sifuafia galeriilor, a liniei, ferate era
nespus de proastă, iluminatul laşa
mult dc dorit. Nerealizarea pianului
făcea ca. şi clştigurile să jir mai
mici., de. aceea mulţi mineri îşi cereau
transferarea in alte sectoare.
In anul 1956 sectorul nu şi.a rea­
lizat planul, a rămas dator cu 16.000
tone de cărbune. Se părea că situaţia
sectorului nu se va mai îmbunătăţi, insă
nu peste, mult timp s-a dovedit că
voinţa oamenilor este în stare să bi­
ruie orice greuiaie.
Comuniştii în fruntea
luptei pentru învingerea
greutăţilor
ezulTdtele slabe 'din sectorul III
trăgeau înapp! activitatea întregii
01S• »
bapoisrea în Capilară
a tovarăşilor
Chivu Stoica, Emil
Oodnăraş şi Avram
Btmaciu
' Joi la amiază s-au înapoiat
în Capitală tovarăşii Chivu
Stoica, preşedintele Consiliului
de Miniştri ai Republicii Popu­
lare Romîne. Emil Bodnăraş,
vicepreşedinte al Consiliului de
Miniştri şi Avram Bunaciu, mi­
nistrul Afacerilor Externe, care
au făcut o vizită de prietenie
în Republica India, Republica
DemocraTă Vietnam, Uniunea
Birmană, Republica Populară
Chineză, Republica Populară
Democrată Coreeană şi Repu­
blica Populară Mongolă, la in­
vitaţia primilor miniştri şi gu­
vernelor acestor ţări.
La sosire, pe aeroport, tova­
răşii Chivu Stoica, Emil Bod­
năraş şi Avram Bunaciu au
fost întînipinaţi de tovarăşii
Gheorghe Gheorghiu-Dej, Gheor­
ghe Apostol, Petre Borilă, Ni-
colae Ceauşescu, Alexandru
Drăghici, Alexandru Moghio
roş, Constantin Pîrvulescu, Du­
mitru Colin, Leonte Răutu, ge­
neral colonel Leontin Sălăjan,
Ştefan Voitec, Vladimir Gheor-
ghitt, Al. Bîrlădeanu, acad. M.
Ralea, Gh. Stoica, membri ai
C.C. al P.M.R., miniştri, con
ducători ai instituţiilor centrale,
ai organizaţiilor obşteşti, gene­
rali şi ofiţeri superiori, ziarişti
romîni şi străini.
Au fost de faţă şefi ai misiu­
nilor diplomatice acreditaţi la
Bucureşti. (Agerpres).
c tor
cartofi pe o su p rafaţă de 5 hă. precum
şi te re n u l p e n tru p la n ta t tu tu n u l. In
t i m p u l b u n a m î n s ă m î n ţ a t *1 h a . o v ă z
şi 2 ha. floaroa-soarelui. V reţi să v e ­
deţi şi c e le la lte l u c r ă r i ? P r iv iţi-le ! E u
a m tre a b ă !“ .
Şi a fost rindul nostru să vedem . Ce?
In r ă s a d n iţ e pe o s u p r a f a ţă d e 20 tn.p.
răsadurile de v arză tim purie au crescut
devenind tocm ai b une pentru răsădit.
In tr-o altă ră s a d n iţă m ai m a re — 120
m .p. — firele de tu tu n sint crescute
şi b u n e p en tru tra n s p la n ta t în cîm p.
In m a g a zia gospodăriei E len a B usu­
ioc, S in e îta B ădoi şi în c ă a lte 6 co ­
lectiviste n u ţin eau sea m ă că afară b u r­
n iţa silea oam en ii să intre la ad ăp o st.
S e le c ţio n a u p o ru m b u l p e n tru Irim is la
baza de recepţie spre schim bare cu
s’ă m î n ţ a d e c a r e g o s p o d ă r i a a v e a n e ­
voie.
N. C.
cestuia. La propunerea comitetului de
partid conducerea exploatării a iun!
măsuri corespunzătoare pentru imhii-
nă*ăţirea situaţie' clin sector. .1 fosi
călitaie deosebită, de a sli să se a-
proprie de oameni, să fir asculta1 de
aceştia.
Cu ajutorul membrilor şi candida­
ţilor de partid, ra tov. Tucaciuc Mi-
hai, Liciu Vaier, Ciungan Dezideriu.
Srhneider Francisc şi mulţi a’ţu. noua
conducere a sectorului a ircciti la în­
lăturarea deficienţelor.
Treptat s-au pus ia punct gale­
riile suitoarele, calea ferată, ilumina­
ţii!, s.au introdus craţere T.P. 1, in
sectorul V, a începui să se dea aten­
ţie mai mare îngrijirii şi folosirii u-
blajului.
Organizaţia dc partid s.a întărit
Biroul organizaţiei (scccretar Iov. Bi-
havetz Adajbert) s-a preocupat de
îmbunătăţirea muncii politice, de re­
partizarea judicioasă a comuniştilor
la locurile de muncă. S-a ajuns ca in
sector, in fiecare brigadă, in fiecare
schimb să se găsească membri şi can­
didaţi de partid.
Munca politică, măsurile iehnico-
organizatorice ce au fosi luate au
dat rezuUaie bune. Minusul din a-
P. U N G U R
(C o n tin u are în pag. 3-a)
0, *m» 14 ®