Page 54 - 1958-04

DRUMULSOCIALISMULUI
Ife ifte deoscuilâ încheierii
liw a iliilif f f llii de p â r tii
TUrâa din sarcinile importante
c e stau acum in faţa organiza­
ţiilor de partid este pregătirea
încheierii anului şcolar in în­
văţământul de partid.
Comitetul de partid din comu­
na Rapoltu Mare, al cărui se­
cretar este tovarăşul Cimpeanu
Ioan, a luat din timp măsurile
necesare pentru încheierea în
bune condiţiuni a anului şcolar.
Astfel, în cadrul comitetului, nu
demult a fost analizat felul in
care se desfăşoară învăţămin-
tul. Hotărîrile şi măsurile luate
cu această ocazie, garantează că
învăţământul de partid atît la
cursul seral, cît şi la cercurile
de politică curentă, vor fi în­
cheiate in timpul stabilit şi în
bune condiţii. Măsuri eficace in
vederea încheierii învăţă mintu-
îui de partid a luat şi comitetul
de partid comunal din Băcia
(secretar tov. Meda Tovică).
Propagandiştii de aici participă
cu regularitate la instruirile săp-
tăminale organizate la cabinetul
G O SPO D A R II
LA LU CRU
Din riadul deputaţilor care au
(ost aleşi la 2 martie a.c., fac
parte cetăţeni cu un dezvoltai
sinii gospodăresc şi spirit de i-
niţiativă. Acest lucru, il dove­
desc faptele lor, care n-au tn-
tirziat sa se arate. De data a-
ceasta, vom vorbi despre acti­
vitatea bunilor gospodari din co­
muna Mihalţ, raionul Alba, că­
rora cetăfenii le-au dat cu în­
credere votul. la.tă-l de pildă pe
deputatul Traian Uomănă din
circumscripţia nr. 6, care ime­
diat după alegeri, a început să
se sfătuiască cu cetăţenii asu­
pra construirii unui pod, hotă-
rind să înceapă lucrările. Cetă­
ţeni ca Borna Vian lui Alexe,
Vasile Potopea (Vidu) şi al(ii,
cu care deputatul a stat de vor­
bă, au ieşit primii la lucru. Şi
nu peste mult timp, in circum­
scripţia nr. 6, pe locul unde tre­
buia sa se facă podul, au înce­
put să lucreze zeci de cetăjeni.
Acum, acolo se poate vedea un
frumos şi trainic pod de beton,
lung de b metri., care a fost ter­
minat de curind. De remarcat
este faptul, că din iniţiativa de­
putatului Traian Homănâ, ci­
mentul şi tot materialul de con­
strucţie a fost procurat prin
contribuţia locuitorilor.
La propunerea deputatului
Ioan Stinea şi in circumscripţia
nr. 8 a începui să se facă un
pod din olane de ciment in lo­
cul numit „Văloaie“. In prezent,
aici lucrează cetăţeni ca Gheor-
ghe Cîrnaţ ( Motic) Mihăilă
Breaza ( Cula), Matei G'trnaţ şi
alţii.
De asemenea, în circumscrip­
ţia nr. 5, deputatul Marian Ho:
iegan a mobilizat locuitorii la
săparea de şanţuri pe ambele
(Urmare din pag. l-a).
tiviştilor, să-i educe în spiritul înţe­
legerii legăturii strînse care există
între interesele obşteşti şi cele perso­
nale şi să vegheze la îmbinarea jus-
1ă a acestor interese. Convingind
prin exemple şi socoteli concrete pe
colectivişti de necesitatea sporirii a-
vutului obştesc, organizaţiile de bază
trebuie să combată tendinţele îna­
poiate care dăunează întăririi gos­
podăriei, cum ar fi aceea de a
se împărţi colectiviştilor pe zile-
muncă cantităţi exagerate de cereale
fără a se reţine cantităţile necesare
pentru sporirea avutului obştesc, crea­
rea de venituri băneşti prin contrac­
tări cu stalul, dezvoltarea creşterii
animalelor etc.
Un factor esenţial în dezvoltarea
gospodăriei colective, în sporirea ve­
niturilor ei îl constituie cointeresa­
rea colectiviştilor, în creşterea pro­
ducţiei agricole vegetale şi animale.
E de mare însemnătate ca orga­
nele şi organizaţiile de partid şi
de stai, consiliile de conducere ale
gospodăriilor colective să tragă în­
văţăminte din experienţa înaintată a
acelor gospodării care au aplicat re­
tribuţia suplimentară a muncii după
producţia obţinută şi, finînd seama de
condiţiile concrete, să elaboreze mă­
surile necesare pentru a îmbunătăţi
organizarea şi retribuirea muncii în
fiecare gospodărie colectivă.
Practica a dovedit că întovărăşiri­
le agricole sint forme de cooperare
în producţia agricolă mai simple,
mai accesibile la început pentru ţă­
ranul muncitor, ele avind o însemnă­
tate deosebită în faza actuală a con­
strucţiei socialiste ta sate în ţara
noastră. Organizaţiile de bază din în­
tovărăşiri trebuie îndrumate si ajutate
să-şi pună în centrul preocupărilor lor
desfăşurarea unei temeinice munci po­
litice de lămurire a întovărăşiţilor să
lucreze in comun începînci de acum,
de partid din Hunedoara. Acest
lucru a făcut posibil ca propa- •
gandiştii să fie bine pregătiţi şi
cu prelucrarea lecţiilor la zi. La
cursul seral, de pildă, a mai ră ­ somolsk pe Amur, celor două milioane
mas doar predarea unei singure de comsomolişti care, în 1930 s-au în­
lecţii pină la sfârşitul anului.
Dacă in cele două , comune ale Amurului.
învăţământul de partid se des­
făşoară în condiţiuni bune, apoi lănţuite, greutăţile nenumărate ce se
nu acelaşi lucru se intimplă in iveau la tot pasul, tinerii comsomolişti
comunele Sîntandrei şi Cristur. reuşesc să construiască în sălbatica
La cursul seral din Sîntandrei, taigă seculară un nou oraş, care se
de exemplu, abia s-au predat înalţă falnic la hotarul răsăritean al
doar patru teme şi aceasta s-a U.R.S.S., mărturie a eroismului unor
făcut in cadrul unei singure tineri care au intrat în legendă.
lecţii. Oare ce a făcut toată iar­
na propagandistul Sălăjan Ioan,
care este de altfel şi secretarul
comitetului de partid de aici ? ge, pornesc în timpul concediului lor
In această problemă nu a fă­ de două săptămîni cu barca pe Ta-
cut aproape nimic.
Situaţia invăţămîntului de rea Londră" Al patrulea călător este
partid nu se prezintă mai bine un foxterier — Montmoraney — care
nici in comuna Cristur. Aici, participă la toate peripeţiile celorlalţi
propagandistul Dragota Anton călători.
nu a predat nici o lecţie. De ce
oare acest lucru ?
părţi ale drumului pentru scur­
gerea apei. La executarea aces­
tor şanţuri, care au fost deja
terminate, printre primii care au
răspuns la chemarea deputatu­
lui slnt cetăţenii Mihăilă Barna
(Mălai), Simion Breaz (Hurdoi)
şi alţii.
In satul Obreja, cu sprijinul
deputatului lonuţ Gleja, şi din
iniţiativa lui, s-au procurat ma­
teriale. şi s-a făcut iluminatul pu­
blic. Aici, colectiviştii Vălean
Lupea, Valeria Ciocşor şi Ioan
Cleja lui Ion, au fost aceia care
au susţinut pe deputat, răspun-
zind la chemarea lui.
Acestea sint doar citeua exem­
ple, care vorbesc mai bine ca
orice despre faptul că deputaţii:
din Mihalţ, sint oameni harnici
si buni gospodari. R. BUDIN
din această campanie de primăvară,
cind se pune temelia recoltei anului
1958, arălîndu-le prin socoteli con­
vingătoare că in aceasta constă
izvorul avantajelor întovărăşirii. Ex­
perienţa întovărăşirilor fruntaşe a-
rată că puterea întovărăşirii, capa­
citatea ei de dezvoltare economică
în vederea creşterii bunăstării în­
tovărăşiţilor constă în bunurile procu­
rate in comun şi în fondul de bază.
De aceea, datoria organizaţiilor de
partid c de a îndruma şi de a sprijini
pe întovărăşiţi să cumpere în comun
animale de producţie şi să organizeze
ferme pentru creşterea şi îngrăşarea
animalelor, să creeze ramuri diferite
de producţie, arătîndu-Ie că astfel ve­
niturile lor sporesc simţitor.
Deitsebit de valoroasă e experien­
ţa acelor întovărăşiri care au trecut
la împărţirea veniturilor atît după
suprafaţa de teren, cît şi după mun­
că. Pe măsura consolidării cconomi-
co-organizatorice şi a creşterii avu­
tului obştesc, provenit din munca co­
mună se creează condiţiile ca întovă­
răşirile agricole să se dezvolte, pe
baza convingerii proprii a membrilor
lor. spre forma superioară de coope­
rare in producţia agricolă, gospodă­
ria colectivă.
Pentru organele si organizaţiile de
partid au o mare însemnătate indi­
caţiile cu privire la irmnea politico-
organizatorică ce trebuie desfăşura­
tă pentru lărgirea sectorului socialist
al agriculturii. Chemarea consfătuirii
de ia Constanţa, adresîndu-se ţăra­
nilor muncitori cu gospodării indivi­
duale, le arată că oricîi de rrmit spri­ înlocuit prin metode de presiune
jin vor primi ei din partea stalului.
i Bme$S2EeraKT<$3SHos!*!EB8BaB03v^-^aaae$aLi!ae^w5S^ijL™m
Vor apare în
Editura TswefaSii
BĂRBĂŢIE - ed. a Iî-a
de VERA KETLINSKAIA
Romanul este o epopee închinată
vajnicilor constructori ai oraşului Kom-
dreptat spre îndepărtatele meleaguri
Infruntînd urgiile unei naturi dez­
TREI ÎNTR-0 BARCA
de JEROME K. JEROME
Trei prieteni, Jerome, Hartis şi Geor-
misa, pentru a evada „din plictisitoa­
Subiectul nu este decît un pretext fo­
losit de scriitor pentru a face incursiuni
în diferite domenii (istoric, geografic
etc) şi tot felul de consideraţiuni pe
marginea lor, care biciuiesc lenea, in­
dolenţa, snobismul şi ipocrizia societăţii.
Lucrarea aparţine cunoscutului umo­
rist englez Jerome K. Jerome care a
trăit spre sfîrşitul sec. XIX, începutul
sec. XX.
SOARELE Sî OMULEŢII DE
ZĂPADĂ
de HERTA WILK
Prelucrare din limba germană
de MIOARA CREMENE
Gîţiva oameni de zăpadă — revoltaţi
de vitregia destinului lor — se hotă­
răsc să plece în căutarea soarelui, să-l
împiedice să vină cu razele lui uci­
gătoare.
In drum, ei îşi dau seama că toate
vieţuitoarele ar muri dacă soarele nu
le-ar mai încălzi şl atunci triinit solie
printr-o păsărică cu zbor iute. ca soa­
rele să vină cît mai degrabă în aju­
torul locuitorilor pădurii.
însoţită de minunatele ilustraţii în
culori semnate de Cielia Ottone, po­
vestirea îi va impresiona pe micii ci­
titori, ajutîndu-i să înţeleagă ideea de
sacrificiu făcut pentru colectivitate.
Cartea se adresează preşcolarilor.
IONUŢ PETRUŢ
SI HIPOPOTAMUL
de CLELIA OTTONE
Cartea continuă lucrarea „lonuţ Pe-
truţ în Africa Centrală" şi este n suită
de desene, pe pagina din stingă colo­
rate iar pe cea din dreapta numai în
contur, reprezenfînd diversele peripeţii
prin care trece eroul.
Scopul lucrării este de a ajuta copiii
de vîrstă preşcolară să inveţe să co­
loreze.
ALA BALA PORTOCALA
de OCTAV PAMCU IAŞI
Cele nouă povestiri cuprinse în a-
cest volumaş au un caracter prin exce­
lenţă didactic, fără însă a jigni prin-
tr-o morală pedantă, stridentă.
Dotat cu mult umor, autorul reu­
şeşte să atenueze de fiecare dată as­
primea observaţiei, fără a micşora insă
importanţa lucrurilor pe care ie spune.
Volumaşul apare însoţit de numeroa­
se ilustraţii semnate de Darie furie şi
se adresează copiilor preşcolari.
numai unindu-se in gospodării colecti­
ve şi întovărăşiri agricole vor putea
folosi avantajele agrotehnicii inain-
iate şi aie mecanizării.
Experienţa raioanelor în care trans­
formarea socialistă a agriculturii este
înaintată arată că aceasta este rezul­
tatul grijii permanente a organelor şi
organizaţiilor de partid pentru întări­
rea economico-organizatorică a gos­
podăriilor colective şi întovărăşirilor
agricole, al muncii politice sistemati­
ce, rabd .loare, bazate pe fapte grăi­
toare, pe rezultatele unităţilor socia­
liste existente, dusă de la om la om
pentru a lămuri pe ţăranii muncitori
să treacă pe drumul agriculturii so­
cialiste.
Intrarea în gospodării colective şi
în întovărăşiri agricole a sute de
mii de ţărani muncitori este un fapt
care confirmă pe deplin politica par­
tidului nostru de transformare so­
cialistă treptată a agriculturii, pe baza
respectării stricte a liberului consim-
fămint.
In unele locuri s-au semnalat în
ultimul timp abateri ale unor organe
de partid şi de stat de ia directive­
le partidului cu privire ta respecta­
rea liberului consimţămînt al ţăra­
nului muncitor Alergind după suc­
cese rapide, aceste organe şi-au
întocmit programe birocratice de
cooperativizare a agriculturii, neco­
respunzătoare condiţiilor reale : apoi.
pentru a le îndeplini la termenele
pe care singure şi le-au fixat, au
munca politică de convingere a ţă­
ranilor muncitori bazată pe fapte,
r. 1 0 3 8
R evizoru l de ace
.A A A
Din Teiuş se anunţă plecarea per­ prietenos 1ou 'mina.. Doar se cunosc (
sonalului 2.001 spre Arad. In sta­ de atUa timp. Noaptea, ziua, revizo-
fia Coşlarlu, impiegatul de serviciu
pune mina pe unul din telefoanele
de pe birou. De la celălalt capăt al
firului răspunde o voce voioasă:
— Cabina nr. 1 1
— Primiţi comanda de intrare pen­
tru trenul 2.001. intră pe linia ll-a.
— 'Am primit comanda de intrare
pentru trenul 2.001. Intră pe linia II-a cabină şi înmânează cheia revizortllui (
— repetă, cuvint cu cuvint, vocea
revizorului de ace Traian Mărgineam
de la cabina nr. 1.
Peste citeva clipe din cabină por­
nesc grăbiţi doi ceferişti. Sint a-
carii Militon Creţii şi iacob Muntea-
nu, trimişi de revizorul de ace la li­
nia respectivă să execute parcursul
pentru trenul comandat. Bineînţeles,
Inairiia de plecare revizorul de ace
le-a luminat cheia
macazului respectiv.
'Acarii au ajuns In
postarea macazuri,
lor. Traian Mărgi-
necmit învîrie mane­
ta semnalului: „li­
ber", apoi raportea­
ză impiegaţii'ut de
m işcare:
— Aici cabina
nr. 1. Tablou!:
plus 1-3-5... minus
2-4... Şirul de cifre
continuă. Ele reprezintă cheile maca­
zurilor de la tabloul mecanic. După
cifrele indicate la minus, impiegatul
de mişcare îşi dă scama dacă s-a
înţeles bine comanda, dacă n-au fost
trimişi acarii la altă linie dcc'U cea
comandată. C.um cifrele corespund in­
dicaţiilor.
Cam în acelaşi timp se aude şi
şuierul locomotivei care îşi anunţă
intrarea. Traian Mărgineanu iese în
faţa cabinei. Mecanicul ii face un semn
Cazangiul Constantinescu Petru, face parte din cea mai
bună echipă a secţiei, de la A ielîerele principale C. F. R. Si-
meria. El este apreciat pentru lucrările de calitate pe care le
execută.
IN CLIŞEU : Utemistul Constantinescu Petru nituind ca­
zanul unei locomotive.
pe exemplele şi succesele obţinute
de numeroase gospodării colective şi
întovărăşiri agricole.
Partidul şi guvernul nostru condam­
nă şi sancţionează aspru asemenea în­
cercări de a înlocui munca politică de
convingere a ţăranului şi studierea a-
tentă a condiţiilor şi a posibilităţilor
concrete prin metode administrative
— care nu fac decit să îndepărteze
pe ţăran de gospodăria colectivă, slă­
besc alianţa clasei muncitoare cu ţără­
nimea muncitoare, şi dau apă la moa­
ră duşmanului de clasă.
Transformarea socialistă a agricul­
turii şi creşterea producţiei agricole
sint strîns legate de mecanizarea a-
grieulturii, de introducerea progresu­
lui tehnic in toate ramurile agricul­
turii. Ţinînd seama de însemnătatea
deosebită pe care o au S.M.T.-urile
în etapa actuală de dezvoltare a eco­
nomiei .socialiste din ţara noastră, co­ ¦are le au în domeniul îndrumării şi
mitetele raionale de partid, organiza­
ţiile de bază au datoria să educe şi
să mobilizeze pe mecanizatori — trac­
torişti, tehnicieni, ingineri — chemîn-
du-i să folosească tot mai deplin capa­
citatea de lucru a tractoarelor şi a ma­ gului popor, de rezultatele gospodă­
şinilor agricole, să le îngrijească cu
dragoste, ca pe avutul lor propriu să
execute lucrările agricole la timp şi
la un înalv nivel calitativ, să reali­
zeze un număr sporit de hectare ară­
tură normală de fiecare tractor, să
facă economii de carburanţi şi de pie­
se schimb, să reducă preţul de cost şi
să-şi ridice calificarea profesională.
Aceste preocupări trebuie să se îmbine
cu grija pentru asigurarea unor con­
diţii cit mal bune de muncă şi de
trai pentru mecanizatori.
rul de ace îl întâmpină — la fel ca ţ
şl"pe ceilalţi mecanici — In faţa ca­
binei.
Peste puţin timp, acarii care au
slat la postarea macazurilor pină' Ia
gazarea complectă a trenului intre
mărcile de siguranţă,- se întorc la (
de ace, spunând doar a tît:
— S-a făcut.
...Telefonul zbîrnîie din nou. Vocea L
Cimpiegatului dă o nouă .comandă, pe
care revizorul de ace o repetă, cu­
vint cu cuvint. La staţia C.F.R. Coş
lariu intră sau ies, unul după al
tul, trenurile de marfă şi de persoa
ne. Şi de fiecare daiă din cabina nr
1. ca şi din celelalte cabine, acarii
pornesc grăbiţi la postarea maca­
zurilor. Revizorul de
ace primeşte co­
manda impiegatului
dă cheile din (a- >
blou acarilor şi im- I
pinge maneta sein-
naiului: „liber". f-
Cu irilfisi maior! de fa câminToate acestea, re- L
Cvizorul de acc Tra-
mn Mărgineanu de C cultural „Pctoil §antl®r“ Iii
la cabina nr. 1, C
le face cu exacţi- .
talea uimi ceasornic L
bine pus la punct. El este unul din- (
tre cei mai buni revizori de ace, L
care şi-a adus clin plin contribuţia, f
alături de întregul colectiv al staţiei >
Coşlariu, la ciştigarea titlului de sta- L
ţie C.F.R. jruniaşa pe ţară. Ca o a- (
preciere a muncii pe care o depune, L
coducerea staţiei i-a afişat fotografia (
— o fotografie asemănătoare cu cea ^
din articolul nostru — la panoul de
onoare, socotindu-l printre cei mai
harnici ceferişti din Coşlariu.
In ultimul timp a crescut mult în­
semnătatea gospodăriilor de stat în
economia noastră naţională. Multe
din ele au obţinui rezultate bune în
sporirea producţiei şi reducerea pre­ început. La controlul regizoru­
ţului de cost al produselor. Organi­
zaţiile de partid să aibă mereu in
vedere că gospodăriile agricole de
stat trebuie să devină in timpul cel
mai scuri principalul turnizor al sta­
tului în constituirea fondului central
de cereale, să-şi sporească contribu­
ţia ia aprovizionarea oraşelor şi a
centrelor muncitoreşti.
De aceea, organizaţiile de bază din
G.A.S. trebuie să mobilizeze pe mun­
citori şi tehnicieni ia lupta pentru
mărirea producţiei agricole vegetale
şi animale şi să reducă preţul de
cost al acesteia. Ele trebuie să dea
o deosebită atenţie întăririi gospodă­
riilor de stat cu cadre capabile şi
devotate, să lupte împotriva oricăror
manifestări de birocratism şi necinste
in cadrul gospodăriilor de stat şi al
trusturilor G.A.S. Trebuie înlăturată
practica unor activişti ai comitetelor
regionale şi raionale de partid care
Încearcă să-şi motiveze lipsurile pe
controlului activităţii gospodăriilor de
stat, ascunzîndu-se după trusturile
G.A.S. Comitetele regionale şi raio­
nale de partid răspund în mod nemij­
locit în faţa partidului, în faţa între­
riilor agricole de stat.
înfăptuirea sarcinilor izvorîte din
documentele consfătuirii de la Cons­
tanţa şi din întreaga desfăşurare a
dezbaterilor cu privire la întărirea
sectorului agricol socialist şi la lăr­
girea treptată a acestui sector va
asigura obţinerea de noi şi însemna­
te succese în construirea socialismu­
lui iu ţara noastră.
(Articol apărui în „Scînteia" nr. '4192
din 18 aprilie iDăŞ)
WSSSSEHSaaESMSBjSEBSE»
FILMUL ZILE!
„ C IC A T R IC E A "
In filmul „Cicatricea", pe e-
cranul cinematografului „Fili-
mon Sirbu“ din Deva, între 18
şi 20 aprilie a.c. vom urinări o
emoţionantă şi romantică po­
veste de dragoste. Acţiunea fil­
mului este ţesută din momen­
te de o puternică tensiune dra­
matică, îmbibate de romantism,
pe un orimpei din marea dramă
L
(
a poporului leton in lupta sa
contra absolutismului ţarist din
anii premergători Marii Revo­
luţii Socialiste din Octombrie.
Momentele dramatice şi pa­
tosul romantic care străbat în­
treaga acţiune a filmului fac din
„Cicatricea" o nouă şi emo­
ţionantă realizare a cinemato­
grafiei sovietice.
Mă nimerisem, într-una din
serile trecute, în sala de şah a
căminului cultura] „Petofi Şân-
dor“ din Delva. Spre mirarea
mea, aici n-am văzut nici mese
de şah, nici jucători. Sala părea
a fi transformată în cameră de
machiaj. Urmărind însă cu aten­
ţie febrila activitate de aici,
mi-am dat seama că grupul ti­
nerilor din ceangăi, pregătesc
un spectacol teatral. L-am rugat
pe tov. Ştefan Maier, directorul
căminului cultural, să mă pună
la curent cu această noutate. El
m-a informat că Ia cămin va avea cooperatist Kaytâr Rezso), Mâr-
loc prezentarea operetei popu­ ton (mecanicul auto Kâsler An­
lare „A cigăny" („Ţiganul") de drei), Orzse (Elisabeta Dani),
Szigligeti Ede. Tot cu ajutorul Evi (Marin Kâsler), Ferencz
tov. Maier i-am cunoscut şi pe (tehnicianul Aîolnâr Bella),
artiştii amatori, pe regizorul pie­ Vârszegi (Both Bella, directo­
sei, pensionarul Ludovic lu- rul şcolii medii nr. 3), sau Kurta
hâsz, şi pe ajutorul acestuia, (mecanicul auto Ştefan Kele-
tov. Augustin Palko.
Bătrânul Iuhâsz tocmai se căz­
nea să prindă cît mai bine o
mustaţă pleoştită pe figura pan­
tofarului cooperator Ioan Se-
beştyen, acela care avea să in­
terpreteze principalul rol al pie­
sei, rolul lui Zsiga. Pe Ioan
Sebestyen îl cunoşteam mai de
mult ; o figură simpatică, ochii
şi părul negru, să tot aibă vreo
30 de ani. După „operaţie" bă-
trînul Iuhâsz l-am recunoscut
cam greu pe cooperatorul nostru.
Talentat bătrânul Iuhâsz : îl îm-
bătrînise pe Sebestyen cu încă
20 de ani. Şi, rind pe rînd, ar­
tiştii, în mare parte tineri, că­
pătaseră sub vraja machiajului
figuri de ţărani mai în vîrstă,
sau mai tineri, după cum le e-
rau şi rolurile în piesă. Fetele
se machiau singure. Am urmă­
rit-o pe Gizela Kâsler, vînzătoa-
re la „Librăria Noastră". Avea
să joace un rol greu, acela al
tinerei ţigănci Roz.si. Cu răbda­
re şi pricepere îşi aplica pe faţă
felurite alifii, pudră, culori. 0 -
glinda din mâna i-a spus, pe
semne, că nu-î suficient de cre­
olă. Cu aceeaşi răbdare a şters
în citeva secunde munca de un
sfert de ceas, luînd totul de la
„D E M O L A R E A
VULCAN, (de la subredacţia
noastră voluntara).
Nu de mult, Ia Vulcan, cîţiva
muncitori s-au oprit în faţa clă­
dirilor ce găzduiau sediile mai
multor instituţii (Librăria, Lote­
ria, I.G.O.) şi după ce le-au pri­
vit cîtva timp, s-au apucat de
lucru.
Iritii acoperişul... Ţiglele, una venea accelerată şi imprima că­
după alta, după temperamentul
demolatorilor, erau luate de pe
stinghiile pe care stătuseră timp
destul şi date jos. Că s-au mai
şi spart dintre ele părea că nu
prea interesează nici pe ingine­
rul şef al şantierului, toV. An-
dor, nici pe dirigintele de şanti­
er, tov. Dumitrescu. încetul cu
încetul, din acoperiş n-a mai ră­
mas decît un ciudat schelet din
lemn.
Probabil, pentru ca materiale­
le să fie date cît mai curând în
altă folosinţă, între muncitori a
început o adevărată întrecere;
mişcările erau repezi, treaba a-
vea spor. Pentru a se uşura
munca şi a mări randamentul,
s-a trecut la raţionalizarea unui
întreprinderea Vinalcool ASba M i a — Secţia
!eva angajează dogari.
Doritorii se vor prezenta Ia Secţia Deva, str
’Şaguna nr. 1 r^
î ¦- v > v
i
lui, a fost apoi „admisă" pentru
scenă.
Artiştii amatori ai căminului
cultural „Petofi Şândor" din
Deva nu au un stagiu prea în­
delungat, dar, văzîndu-i în pie­
sa „Ţiganul", m-am convins că
printre pi se găsesc talente de­
osebite. Odată cu cei 350 de
spectatori, am trăit şi eu emo­
ţionantele scene. în care Zsiga
(Ion Sebestyen), Roz'si (Cizela
Kâsler), Peti (mecanicul auto
Matei Kâsler), Gyuri (croitorul
men) au reuşit să culeagă, drept
răsplată a muncii lor, ropote de
aplauze, chiar la scenă deschisă.
Mi-a fost dai să văd în acea
seară artişti amatori care s-au
simţit pe scenă „ca Ia ei acasă",
naturali, degajaţi, oameni care,
atunci cînd situaţia o cerea, au
ştiut să plîngă cu lacrimi sau
să rîdă fără sforţare, antrenînd
în aceste trăiri de emoţii întrea­
ga sală. Profund şi-au interpre­
tat rolurile mai ales artiştii Se­
bestyen Ioan. Kâsler Gizela.
Kâsler Andrei, Dam Elisabeta şi
Kaytâr Rezso.
Ca la orice început şi ca
„printre amatori"... interpretarea
a avut şi hopuri pe care regizo­
rul încă nu le-a putut evita.
Unele replici întârziate, cîtelva
tatonări la intrări, o privire fu­
gară aruncată suflerului..., voci
palid conturate, mişcări în plus
faţă de necesar, sînt lacune ce
se pot retuşa în viitoarele repe­
tiţii.
Colectivul căminului cultural
„Petofi Şândor" din Deva, a
muncit sîrguincios în montarea
piesei, iar rezultatul muncii s-a
concretizat prin cele două spec­
tacole date consecutiv şi la care
sala a fost de fiecare dată ar­
hiplină.
GH. LUPAN
vechi procedeu: seîndurii pe care
coborau cărămizile i s-a dat o
înclinaţie unică poate în isto­
ria construcţiilor, devenind ast­
fel perfect demonstrată formula
după care cel mai scurt drum
dintre două puncte este linia
dreaptă.
Viteza la început mică, dato­
rită înclinaţiei scândurilor, de­
rămizilor o forţă formidabilă.
Adică forţă necesară învingerii
coeziunii moleculelor cărămizi­
lor. In final, adică jos, cărămi­
zile se înmulţeau dar nu atît ca
număr cît ca bucăţi.
Acelaşi lucru s-a înfîmplat şi
cu sticla vitrinei fostului local
Loto. Dintr-o bucată cam de 2,50
m.p. s-a ajuns la mai multe bu­
căţi de forme foarte ciudate, în
limbaj vulgar denumite cioburi.
Cam atîta ar fi. Despre eco­
nomii la preţul de cost, despre
buna gospodărire a materiale­
lor, despre folosirea acestor ma­
teriale, despre răspundere în
muncă să nu mai vorbim. Să
vorbească cei în cauză 1
AUREL HOZU