Page 55 - 1958-04

Nr 1038
Mai multă preocupare pentru
în dru m area o rg a n iza ţiilo r IL T. M.
Multe organizaţii de partid din o-
raşul Petroşani, au o preocupare per­
manentă faţă de conducerea şi îndru­
marea organizaţiilor U.T.M. astfel în-
cit acestea să se poată achita întocmai
de sarcinile ce ie au. Organizaţiile de
partid, s-au îngrijit ca în conducerea
organizaţiilor U.T.M. să fie recrutaţi
cei mai buni tineri, membri şi candi­
daţi de partid şi au dus o serioasă
muncă politică pentru atragerea în
rîndul candidaţilor de partid a tineri­
lor utemişti. Astfel, s-a reuşit ca în
majoritatea comitetelor organizaţiilor
U.T.M. să fie membri şi candidaţi de
partid, lucru ce a dus la întărirea
muncii acestora, la concretizarea con­
ducerii de către partid a organizaţiei
U.T.M. *' v, •
Comitetul orăşenesc de partid şi or­
ganizaţiile de bază, analizează peri­
odic activitatea organizaţiilor U.T.M.
In biroul comitetului orăşenesc de par­
tid, de pildă, a fost analizată munca
desfăşurată de comitetul orăşenesc
U.T.M. pentru educarea comunistă a
tineretului. Pe baza indicaţiilor date,
unele organizaţii de partid ca cele de
la U.R.U.M.P., „6 August", Atelierul de
zenă, l.T.G. şi altele, analizînd parti­
ciparea tineretului la învăţământul po­
litic, au contribuit concret la îmbună­
tăţirea calităţii lecţiilor predate, făcînd
totodată să crească frecvenţa la cercuri
pînă la 85 la sută.
De asemenea, sub îndrumarea orga­
nizaţiilor de parfîrT s-a asigurat o mai
bună organizare a joilor de tineret.
Pentru asigurarea participării a cît
mai mulţi tineri, joile de tineret au
început să fie organizate de către or­
ganizaţiile U.T.M. pe ramuri de pro­
ducţie: comerţ, O.F.R., U.R.U.M.P. şi
altele. La joile de tineret participă de
multe cri şi secretarii organizaţiilor
de bază de partid.
Organizaţiile. U.T.M. au primit spri­
jin şi în direcţia antrenării tineretu­
lui in munca culiurală. In echipele
culiuraie de pe lîngă cluburi, activează
acum mulţi tineri. Se poate evidenţia
organizaţia U.T.M. de la cooperativa
,,Sprijinul minier", care a reuşit să
antreneze în munca culturală 25 de
tineri şi organizaţia U.T.M. dc la şan-
Constm iesc
o nouă şcoală
Cetăţenii din satul Beriu au hotărît
în cadrul unei adunări populare să
construiască o şcoală elementară . pen­
tru ciclul II. Majoritatea fondurilor
pentru această construcţie sînt date de
către stat. O parte însă au trebuit să
fie complectate de Către cetăţeni. Ana-
lizînrl posibilităţile locale, locuitorii sa­
tului Beriu au stabilit să complecteze
prin contribuţie benevolă banii nece­
sari pentru cumpărarea a 12.000 bu­
căţi cărămidă. Acest lucru a fost deja
înfăptuit. In momentul de faţă cetă­
ţenii din Berin prestează muncă vo­
luntară la construcţia noii şcoli. Pînă a-
cum s-au transportat aici peste 200
care de piatră. De asemenea, s-au în­
ceput lucrările de fundaţie. In această
muncă s au evidenţiat ţăranii muncitori
Gheorghe Radu, loan Iloja, Iosif Pop3
şi alţii.
IOAN DINŞORF.AMU
corespondent
Importanţa limitei de finanţare
a lucrărilor capitale
Planul 'de finanţare a investiţiilor tre­
buie să reflecte mai exact mijloa­
cele financiare care urmează să asi­
gure executarea planului de investi­
ţii. De aceea, întocmirea acestui plan
trebuie să corespundă necesităţilor şi
posibilităţilor reale existente la între­
prinderi.
Din analiza modului cum au fost asi­
gurate mijloacele financiare oglindite
în planul de finanţarea investiţiilor pe
anul 1957, s-au desprins unele defi­
cienţe care s-au datorat în mare mă­
sură greşelilor legate de întocmire a
planului şi a limitei de finanţare.
Iritrucît se constată că deficienţele
anului trecut se menţin şi în anul
în curs, considerăm necesar să facem
unele precizări în legătură cu rolul
limitei de finanţare în construcţii.
Limita de finanţare s-a introdus în
anul 1954 şi este un instrument pe
baza căruia unităţile finanţatoare ur­
măresc respectarea de către întreprin­
deri a prevederilor din planul de fi­
nanţare şi controlează încadrarea plă­
ţilor pentru investiţii în disponibilul
creat.
Limita de finanţare nu este altceva
decît planul de finanţare al întreprin­
derilor, redat într-o formă care să per­
mită urmărirea realizării mobilizărilor,
respectarea sumei imobilizărilor şi în­
cadrarea plăţilor în disponibil.
Planul de finanţarea investiţiilor
constituie o secţiune din balanţa de
venituri şi cheltuieli, cuprinzînd volu­
mul investiţiilor prevăzute în planul
de stat şi imobilizările dc fonduri ce
tierul 1 construcţii oare a organizat în
cadrul căminului cultural o echipă ar­
tistică. La Institutul de mine, organiza­
ţia U.T.M. şi Asociaţia studenţească
au reuşit să antreneze peste 300 stu­
denţi în munca cultural-sporfivă în
vederea paţticio^rii la concurşurjle
universitare. 1w $
Sînt multe organizaţii de partid oare
îndrumă organizaţiile U.T.M. şi în
pregătirea adunărilor generale ajutîn-
du-le în alegerea ' problemelor celor
mai importante ce trebuie să se dez­
bată în aceste adunări. La U.R.U.M.P.,
de pildă, organizaţia rie partid a re­
comandat organizaţiei U.T.M. să dis­
cute în adunările generale despre gri­
ja faţă de utilaje şi curăţenia la locul
de muncă, lucru ce a dus la lichidarea
unor lipsuri ce se mai manifestau.
Organizaţiile de. partid au ajutat
organizaţiile U.T.M. să organizeze
acţiuni, menite să ducă la creşterea
prestigiului şi influenţei lor asupra
tineretului neorganizat, făcînd ca mulţi
tineri să ceară a fi primiţi în orga­
nizaţie. Astfel, s-a reuşit ca în ulti­
mul timp, în fiecare lună, să fie pri­
miţi în organizaţiile U.T.M. din oraş
75-80 de tineri.
O mare atenţie au' acordat organi­
zaţiile de partid şi O.T.M. organizării
tinerelului în producţie şi la acţiunile
dc folos cbştesc. In cadrul întreprin­
derilor îşi desfăşoară în prezent acti­
vitatea 89 brigăzi de tineret, în frun­
tea multora dintre ele fiind membri
de partid cu experienţă ca Rus Ga-'
vrilă şi Murcşan Mihai de la
U.R.U.M.P., Arliip loan de !a depou,
Roşu loan de la şantierul ! construc­
ţii, care ajută tineretul cu multă dra­
goste în însuşirea meseriei. Comitetul
orăşenesc U.T.M., a încredinţat unor
organizaţii de bază amenajarea, par­
curilor, în care s-an şi făcut lucrările,
iar altora le-a repartizat diferite lu­
crări de folos obştesc.
Unele lipsuri ce trebuie
înlăturate
Am greşi dacă am spune că toate
organizaţiile de partid din Petroşani
au aceeaşi grijă faţă de îndrumarea şi
conducerea organizaţiilor U.T.M. Mai
sînt încă organizaţii de partid care
nu acordă atenţie cuvenită conducerii
Organizaţiilor U.T.M., lucru ce face
ca în munca unor organizaţii U.T.M.
să existe încă o seamă de lipsuri. La
învăţămîntuj politic. U.T.M. de la Şan­
tierul 212 şi I.R.T.A., de exemplu,
frecvenţa este sub 50 la sută. Aici e-
xistă o seriodsă rămînere în urmă şi
la predarea lecţiilor. De asemenea, în
0- © •
Răspunzînd chemării
îndrumaţi de organizaţia U.T.M., tinerii satului Certeju de Sus, raionul
Ilia, au hotărît să intensifice activitat ea căminului cultural şi să se înoadre-
ze în chemarea lansată de organizaţia U.T.M. din Daia Romină, raionul Sebeş,
Din 15 februarie şi pînă în prezent, ec hipa artistică a căminului cultural din
Certej (formată în mare parte din ti neret) a efectuat ieşiri cu programe
artistice în satele Săcărîmb, Nojag şi Hondol, prezentînd două programe şi
în satul lor. Dansurile, scenetele, coru rile şi soliştii căminului au obţinut de
fiecare dată rezultate frumoase. Prin tre piesele de teatru pregătite şi pre-
zentate în acest an sînt: „Noapte al bă„“, „Elena" şi „Pipa“.
Uteiniştii din Certeju de Sus con tribuie şi Ia bunul mers al gazetei de
stradă din satul lor, cît şi la ţinerea conferinţelor în satele aparţinătoare
comunei Cerlej.
CAZACU TOMA
directorul Băncii de Investiţii
sucursala regională Deva
se fac pentru lucrările executate în a*
nii precedenţi, sau cele ce se vor e-
xecuta în anii următori.
Urmărirea realizării
planului de investiţii
cu ajutorul limitei
de finanţare
Planul de finanţarea investiţiilor
poate fi mai mic, mai mare sau egal
cu planul de investiţii, după cum în
perioada respectivă, se constată mobi­
lizări sau imobilizări. Deci. deosebirea
între cele două planuri constă în a-
ccea că în timp cc în planul de in­
vestiţii se înscriu numai investiţiile care
se realizează fizic în perioada plani­
ficată, în planul de finanţarea inves­
tiţiilor se înscriu fondurile necesare
pentru finanţarea lucrărilor cuprinse în
planul de investiţii al anului în curs.
Urmărirea realizării planului de in­
vestiţii cu ajutorul limitei de finan­
ţare se face prin raportarea realiză­
rilor financiare la cifrele planificate
pe perioada de analiză. Această urmă­
rire se face pe tot parcursul finanţării,
însă dă cele mai buhe rezultate la
sfîrşitul trimestrelor, cu ocazia anali­
zei dărilor de seamă contabile. Cu â*
ceasjă ocazie se constată modul cum
s-au realizat dementele cuprinse îu
unele organizaţii’ U.T.M., în afara joi­
lor de tineret nu se mai face nimic. Nu
se ţin conferinţe pentm educaţia patri
otică a tineretului iar uneia joi ale
tineretului sînt slab organizate, nea
tractive. Organizaţiile de partid de la
Colonie, Trustul 7 construcţii şi
0.G.M.M. nu dau nici un ajutor or
ganizării acestor acţiuni cu tineretul
Deşi s-au obţinut rezultate în antrena
rea tineretului la munca culturală, to
tuşi, în unele instituţii şi întreprinderi, automoto, radiotelegrafie, aero-
organizaţiile de partid şi U.T.M. nu
se preocupă suficient de această pro­
blemă. La clubul U.R.U.M.P., de pildă
există formaţiuni artistice, însă de Ia
Combinatul carbonifer nu participă !a
activitatea acestora, decît patru tova
răşi, deşi clubul aparţine şi C.G.V.j.
Nici învăţătorii şi profesorii tineri
nu au o preocupare suficientă faţă de
munca culturală. Organizaţiile U.T.M.
nu au pus cu destulă tărie această
problemă în faţa lor. De asemenea,
s-au organizat puţine întîlniri între e-
levi şi fruntaşi în producţie, între ti­
neri şi luptători ilegalişti. In general,
se observă o slabă preocupare faţă de
organizarea timpului liber al tinerelu
lui studios.
Este necesar să se combată cu toată
tăria formalismul ce mai exisiă în
munca de organizare şi să se extindă
metodele tinereşti în toate organiza
ţiile U.T.M,
Sînt necesare măsuri
care să ducă !a
îmbunătăţirea muncii
Comitetul orăşenesc şi birourile orga
nizaţiilor de bază trebuie să dea o
mai mare atenţie educării patriotico
a tineretului. Pentru aceasta, este ne
eesar să se îmbunătăţească activitatea
cercurilor „Să rie cunoaştem patria",
este necesar să se ţină periodic co n ’
ferinţe cu tineretul despre trecutul is­
toric al regiunii şi raionului nostru.
Trebuie să încredinţăm tineretului în­
grijirea lucrurilor istorice, cum ar fi
cel de pe Defileu şi Peştera Bolii. In
şcoli să se introducă la orele de’ mu­
zică şi în timpul liber, învăţarea unor
cîntece patriotice, revoluţionare, să or­
ganizăm cu tineretul, anumite concur
suri pe teme istoricc-ştiinţifice, care
să fie urmate de excursii în fabrici şi
uzine. La Institut, în cadrul reuniuni
lor studenţeşti, să fie Invitaţi- tineri
muncitori, să fie organizate întîlniri
între studenţi şi muncitori fruntaşi.
DAN GAVRILA .- - î,
•v s-- < •/.- •:
.secretar al Comitetului
orăşenesc de partid Petroşani
ŞTEFAN MORARII
PETRU CRAINIC
partea U-a a limitei, elemente care in­
fluenţează în mare parte îndeplinirea
sau neîndeplinirea lucrărilor <apitaie.
•Situaţiile care pot să rezulte, din a-
naliză sînt următoarele :
1) planul de investiţii şi cel de fi­
nanţarea investiţiilor s-au realizat in­
tegral. Acesta este cazul cel mai favo­
rabil şi înseamnă că întreprinderea şi-a
îndeplinit mobilizările, imobilizările şi
planul fizic.
2) planul de investiţii şi cel de fi­
nanţarea investiţiilor s-a realizat, însă
nu s-au asigurat mijloacele pentru de­
contarea integrală a lucrărilor execu­
tate. Iri acest caz, realizarea limitei
de finanţare este numai aparentă fapt
ce rezultă din stabilirea următoarelor
situaţii:
— Cîrid riu se realizează mobilizările
planificate, prin forţa împrejurărilor se
folosesc mijloacele planificate pentru
imobilizări. Această operaţiune are
drept consecinţă suplimentarea limitei
de finanţare din surse proprii sau din
alocaţii de la buget, sume care ar
putea fi utilizate pentru alte acţiuni
economice.
Nerealizarea mobilizărilor, provoacă
greutăţi în situaţia financiară a între­
prinderilor şi în cele din urmă dure
la blocarea conturilor furnizorilor pen­
tru materiale şi utilaje livrate, atrăgînd
după sine penalizări ce grevează a-
supra preţului de cost în mod nejus­
tificat.
Spre exemplu, la Direcţia regională
dc drumuri şi poduri Timişoara, cu
şantier îri regiunea noastră, a fost
DRUMUL SOCfAUSW]LU)
Ia S ib ly
Cu două săptămîni în urmă,
un grup de 180 de muncitori
din Simeria, Călan, Teliuc şi
Ghelar au fost vizitatorii ve­
chiului oraş Sibiu. Ei au par­
ticipat la o excursie organizată
de Comitetul organizatoric ra­
ional A.V.S.A.P. Hunedoara. Cu
acest prilej au fost vizitate par­
cul Dumbrava, muzeul Bruken-
tal, precum şi o serie de cercuri
ale Comitetului orăşenesc
A.V.S.A.P. Sibiu, ca telegrafie,
modele şi altele.
In cursul vizitei excursioniş­
tii au asistat la concursul ra-
dio-amatorilor sibieni cu cei din
R. P. Ungară. Excursioniştilor
li s-a făcut şi o expunere asu­
pra trecutului istoric al cetăţii
Sibiului.
Timpul de o zi, cit a durat
excursia, a constituit pentru
participanţi un prilej minunat de
cunoaştere a acestui vechi oraş.
Una clin ramurile de prod ucţie ale gospodăriei de stai din
Petreşti este creşterea păsărilor.
IN G LIŞEIJ: Un aspect de la ferma de păsări.
în sectorul de uncie a pornit
iniţiativa
(Urmare din pag. 1-ă)
nul 1956, a fost recuperat şi s-a da!
în plus în amil 1957, 1.800 tone de
cărbune.
Succesele s-au
consolidat şi dezvoltat
/ ,nvingînd greutăţile, prinzînd în­ narilor faţă de grija pe care le-o a- ?
crede/’,rp toi mai mare In forţele lor, cordă partidul.
minerii, tehnicienii şi inginerii din
Dsectorul III au început să desfăşoa­
re o muncă tot mai rodnică.
Lună de lună planul a joşi realizai, s-a ternic răsunet în întreaga ţară. A por- j
ajuns la o creştere a productivităţii aii de la o brigadă condusă de un $
muncii cu mult peste cea planificată, comunist destoinic, însufleţit de dra- ţ
s-a redus simţitor preţul de cost al gosiea fierbinte faţă de patrie
cărbunelui.
Cunoscînd mai hideaproape munca pornirea iniţiativei şi ea ş-a extins y
ce © desfăşoară colectivul acestui sec- cu o putere uimitoare, ceea ce dove- *
tor, văzînd elarud său în muncă, dir- deşte valoarea şi caracterul său mo- \
zeriia în lupta pentru traducerea în bilizator.
viaţă a sarcinilor puse de partid Colectivul sectorului de unde a iz.
şi guvern, îţi dai mai bine seama de vorît iniţiativa este hotărît să muti­
ce este în stare să înfăptuiască co- ceaşcă toi mal bine, mai cu spor,
muniştii atunci cînd ştiu să mobili- pentru a se menţine mereu în frun-
zeze în funii lor masa largă a celor tea luptei de a da zilnic peste sar- |
ce muncesc.
X.-A.>o»-y. *<;*.(>‘-‘0 • .--*.•5-'-n> *.y..y. •[>• -fl y-y* -y *»*»e--y-s -o* --ty-•»*’O¦’C• —’
necesar să se suplimenteze limita de
finanţare cu 472.000 lei din cauza ne-
realizării mobilizărilor. Cazuri identice
s-au semnalat la. 1.0,1.A. Orăştie, U-
zinele Victoria Gălan ş.a.
— Cînd se depăşesc imobilizările, in­
tervin restructurări în limita de finan­
ţare pentru a complini insuficienţa
fondurilor planificate. Ga exemplu a-
mintim întreprinderile de Gospodărie
orăşenească din cadrul sfatului popu­
lar regional, T.A.P.L. Hunedoara etc.
— Planul dc investiţii se realizează,
însă nu se realizează planul de finan­
ţarea investiţiilor. Printre cele mai im­
portările cauze oare duc la această si­
tuaţie m enţionăm: nedecontarea lucră­
rilor executate datorită întreprinderii
de construcţii sau a titularului de in­
vestiţii pentru lucrările în regie (cazul
întreprinderii Bampotoc Deva), lip­
sa de disponibilităţi în contul dc L-
nanţare datorită nerealizării în termen
a surselor planificate (O.R.A.C.A. De­
va), nerealizarea imobilizărilor (între­
prinderea de Electricitate Deva).
Poate fi întîlnită şi situaţia cînd
imobilizările nu se realizează din cau­
za planificării unor sume exagerate
sau inoportune. In acest caz, după
identificarea diferenţelor, se reduce li­
mita de finanţare şi în felul acesta
fondurile ce se eliberează intră în
circuitul economic.
Urmărirea realizării
planului de surse
cu ajutorul limitei
de finanţare
Limita de finanţare este singurul in­
strument al organelor finanţatoare prin
care acestea urmăresc fondurile pentru
investiţii din „alte surse" ca : lichidarea
mijloacelor de bază, valorificarea ma­
^ f^ biam oaeg ^ MMs^jjSiamumMiiatszzssihi^ittcpr^r-rzTzrzvx^nm
I ntrecerea siderurgiştilor
(Urmare din pag. I-a).
m u a formă caracter de durată şi
concret. Menită să asigure îndeplini­
rea ritmică a planului, chemarea sla-
biieşie pentru cocsari şi cheamă ce­
lelalte colective la stabilirea unor
cifre-angajameni pe deplin realizabile,
preconizînd totodată şi prin ce anu­
me măsuri se va ajunge la Indepi-
nirea angajamentelor.
După cocsari, colectivele celorlalte
secţii ale combinatului şi-au anali­
zai posibilităţile şi au răspuns che­
mării cu angajamente care surprind,
care arată hotărîrea colectivelor sec-
toareTor combinatului de a jace mult mai
mult decît în trecut, de a folosi agre­
gatele cit mai intens, de a găsi noi
surse pentru reducerea preţului de
cost.
'Astăzi, sectorul III al minei Ani- f
noasa este fruntaş şi acest titlu ii I
deţine de maltă vreme, de cind a ţ
reuşit să învingă greutăţile. Zilnic, •
din acest sector economia m ostră na- 1
ţională primeşte peste cantităţile pla- i
nificaie zeci de tone de cărbune. A- f
cest cărbune reprezintă răspunsul mi- i
in acest sector a pornit iniţia- *
’iiva patriotică care a găsit un pti- •
|
N-a trecut prea mult timp de la •
ţ turilor depuse, a ajuns să aibă bene­
tinde de plan cît mai mult cărbune. ^
terialelor neutilizâbile îri stoc, lichi­
darea debitorilor etc.
Menţionăm întreprinderea „6 august"
din Petroşani, la care aceste surse re­
prezentau 40% din limita definan­
ţare.
Aceasta întreprindere şi-a valorificat
materialele aflate în stoc tocmai în
trimestrul IV. 1957, fapt care a dus
ia blocarea contului şi deci, la plata
penalizărilor, influenţîndu-se astfel ne­
favorabil, preţul de cost.
Cu ajutorul limitei de finanţare, s-au
identificat următoarele cauze mai im­
portante ale nerealizării surselor:
— Nu se supun amortizării mijloa­
cele fixe odată cu punerea în funcţiu­
ne (Cinematograful Petroşani,
T.A.P.t. Hunedoara, O.C.L. Aprozar şi
Alimentara Petroşani, Combinatul Si­
derurgic. Hunedoara).
La Combinatul siderurgic Huriedoa'-
ra numai la un singur obiect s-a tre­
cut cu întîrziere la mijloace de bază
suma de lei 59.698.000.
Costul lucrărilor terminate şi tre­ fica toate cifrele înscrise în planul dc
cute la mijloace de bază provizorii
sr măreşte pe parcurs cu sume a că­
ror explicaţie este, „diferenţă de va­
loare". ® astfel de operaţiune s-a con­
statat tot ia Combinatul siderurgic Hu­
nedoara.
— Se (rec 1a rezervă sau îri conser­
vare, în mod nejustificat, mijloace de
bază • care în mod normal ar trebui
puse la dispoziţia forului tutelar pen­
tru a fi Irănsferate acolo unde sînt
necesâVe. Prin acesle operaţiuni se
micşorează capitolul surselor la între­
prinderile care trec mijloace de bază
în mod nejustificat în rezervă şi se
crcaza dificultăţi îri realizarea produc­
ţiei şl a productivităţii muncii, la în­
Pap: s
Gocsarii vor scurta cu 30 de zile, sional al muncitorilor, schimburi de',
aglomeratoriştii cu 20, jurnaliştii de experienţe, organizarea întrecerii so- j
la 1-4 cu 10, iar cei dc la 5 şi 6 cu cialisle pe profesii in cadrul secţiilor.,
2 zile: oţelarii de la ouptoareie Mar- Acestea, plus acel avint al muncita-
Un vor da pînă la 30 decembrie 18.000 riior in muncă, sini de natură să d ea '
tone oţel peste plan, cei dc la cup­ cu siguranţă viaţă angajamentelor.
toarele clecirtce 3-.000 tone, luminătorii Urmărind doar felul in care se află'',
vor îndeplini planul anual la 12 de­ în prezent situaţia realizării lor, în)
cembrie. cinstea zilei de 1 Mai, ne putem con­
'.Angajamentele secţiilor prevăd rea­ vinge de faptul că angajamentele de
lizarea unor economii de aproape viitor vor fi îndeplinite. Aglomera-
5.000.000. lei, exceptlnd pe oţelari, toriştii şi ofelarii şi-au depăşii deja
care şi ei vor reduce preţul de cost angajam entele; după prima decadă
cu 1 la sută Ia oţelul electric şi cil a lunii aprilie, cocsarilor le mai lip­
0,3 ia sută la oţelul Martin. seau pînă ia cele 15.000 tone cocs
In planurile de măsuri tehnico, peste plan, doar 615, iar laminato-
organizatorice întocmite în consfătui­ ritor pînă la îndeplinirea angajamen­
rile de producţie, muncitorii au prins tului 358 tone laminate peste plan. ;
tocmai acele probleme care jrînează Colectivele secţiilor auxiliare au \
mersul înainte al producţiei, au prins răspuns şi ele chemării cocsarilor <
posibilităţile de folosire a rezervelor angajîndu-se să sprijine şi să deser- \
interne, posibilităţi încă nefolosite, vească secţiile de bază ale combina­
au prins voinţa lor de a da curs tului. Oara de vest, turnătoria de i
acestor măsuri criticând pe cci care fontă, direcţia transporturi, sînt doar ;
amină aplicarea lor în practică, îm­ citeva din secţiile care au hotărît să
plinind celor în cauză luarea in con­ facă toi posibilul pentru a da viaţă
siderare a propunerilor lor. înainte de vreme cifrelor de plan.
Măsurile prevăd folosirea agregate­ Prin amploarea pe care a căpâial-o,
prin avlniul cu care se desfăşoară,
lor. inireţinerea lor, respectarea teh­
întrecerea socialistă, acest anini al
nologiei de fabricaţie, noi puneri în maselor în muncă, va asigura patriei
funcţiune, ridicarea nivelului profe- cantităţile de metal necesare.
Adunarea generală a meşteşugarilor
ds ia cooperativa „Retezatul"
Haţeg
Zilele trecute a avut loc în sala de cialiste, slaba activitate a bibliotecii:
şedinţe a sfatului popular raional, a-
dtinare3 generală a membrilor coope-' La discuţii au luat cuvîntul nume­
rativei meşteşugăreşti „Retezatul" din roşi meşteşugari care au scos în relief,
Haţeg. într-un mod critic şi autocritic, lipsu­
rile existente în aprovizionarea cu mate­
Cu acest prilej, tov. Alexandru Ne­ riale care se faee în salturi, iar din
grea, vice-preşedinte cu producţia co­ punct de vedere calitativ lasă de do­
operativei, a prezentat o dare de sea­ rit, neverifioarea consumurilor speci­
mă asupra activităţii depuse de către fice, neluarea de măsuri pentru pro-’
consiliul de conducere al cooperativei lecţia muncii, un prea nâc interes ma­
în cursul anului trecut. nifestat faţă de calificarea tinerilor,
lipsa de disciplină a unor cooperatori
Din darea de seamă a reieşit, prin­
tre altele faptul că planul de produc­ Cooperatorii au votat apoi, în unani­
ţie a fost îndeplinit în proporţie de mitate, un proiect de măsuri care pre­
118 la sută, ceea ce reprezintă o creş­ vede, printre a ltele: înfiinţarea unor
tere cu 18 la sută faţă de realizările secţii noi de croitorie categoria I, tri­
anului 1956, îndeplinirea planului la cotaje, remaiat ciorapi şi frizerie, creş­
producţia-marfă în proporţie de 104 la terea producţiei globale în anul 1958
sută, reprezentînd o creştere cu 13 cu 20 la sută faţă de realizările anu­
la sută faţă de realizările anului 1956.
Planul la producţia bunurilor de larg
consum s-a îndeplinit în proporţie de
121 la sută. La aceste frumoase rea­
lizări au contribuit în Imcd deosebit,
secţiile: croitorie femei, reparaţii radio
şi maşini do scris, croitorie bărbaţi.
S-au evidenţiat cooperatorii Ilian So­
fia, Gali Ştefan, Hondru Angheluţă,
Mărgineanu Gheorghe, Hirsch Alexan­
dru, Tapti Ban Ion şi alţii.
Darea dc seamă a mai scos în evi­
denţă şi alte realizări, ca de p ild ă:
obţinerea unui beneficiu total dc 220.714
lei, roactivizarea brigăzii artistice de
agitaţie, crearea de secţii noi, prelu­ lui 1957, executarea de articole de uz
crarea deşeurilor, confecţionarea de casnic în mai mare măsură, aprovi­
noi produse cerule de populaţie.
Darea de seamă a menţionat însă şi
o serie de lipsuri care au continuat
zionarea cu materiale în mod ritmiC,
să persiste în viaţa cooperativei, cum
sîn t: nepunerca în funcţie a unor u- intensificarea activităţii cultural —
sportive.
tilaje, slaba organizare a întrecerii so­
înainte de închiderea adunării ge­
nerale, a luat cuvîntul tov. Blăian Le-
ontin, preşedinte al U.R.6.M. Deva,
care şi-a exprimat via satisfacţie că
această cooperativă, oare se zbatea lauri
moment dat, într-o grea situaţie finan­
ciară, avînd un blocaj la bancă de
peste 700.000 lei, acum. datorită efor­
ficii de sute de mii lei. El a dat apoi
îndri.ţnări pentru ca activitatea coope-'
rativei să meargă pe mai departe pe
linia prosperităţii continue.
NICU SBUCHEA
planificator Haţeg
treprinderile care sînt lipsite de posi­ ma şi de regularizarea plăţilor pri­
bilitatea primirii prin transfer a mij­
loacelor de bază respective. Exemplu în vind anii precedenţi.
această privinţă oferă T.R.0.L.H. Deva, După stabilirea soldurilor putem a-
întreprinderea „Horia" Alba Ini ia ş.a.
vea fie mobilizări cînd soldurile sfirşi-
Neaplicarea cotelor legale de amor­ tului 3e perioadă scad la mijloacele
tizare constituie o altă cauză a neue- active şi cresc la creditori şi alte pa­
alizării planului de surse. Exemplu: sive, faţă de soldurile începutului pe­
I.G.l.L. Simeria, I.C.R.Â. Deva. rioadei şi imobilizări, cînd soldurile de
la sfîrşitul perioadei cresc la mijloa­
La G. S. Hunedoara Fabrica dc Do- cele active şi scad la creditori şi alte
lomită a fost încadrată greşit în cate­ pasive, faţa de soldurile începutului pe­
goria Il-a, cu coeficientul 4,4 !a sută rioadei.
cînd în realitate trebuia trecută cu
procente, care variază de la 6,7 la sulă Această analiză indică modul în care
!a 7,8 la sută. s-au realizat pe elemente şi pe. total,
mobilizările şi imobilizările planificate.
U rm ărirea mofoilMni Cu această ocazie, prin limita de fi­
tuturor resurselor nanţare, se urmăresc şi sumele înscrise
pentru reducerea preţului de cost la lu­
interne şi reducerea crările în regie, în sensul că odată ce
preţului de cost la s-au înscris în limită ele trebuie rea­
lucrările în regie lizate.
Am arătat că o parte dirî surse se Din cele expuse rezultă că limita de
depun la bancă, iar altă parte rămîn finanţare este un instrument folositor
la întreprindere şi constituie mobiliza­
rea resurselor interne. pentru urmărirea pe plan financiar a
desfăşurării lucrărilor capitale.
Prin limita de finanţare se identi­
Insă, eficacitatea limitei de finari*
finanţare, cu scopul de a se urmări
modul cum se face finanţarea pe tot ţâre este în funcţie de o serie de fac­
parcursul unui an. Tot cu ajutorul li­ tori ca dc exemplu — modul de în­
mitei de finanţare se urmăreşte reali­ tocmire a planului de finanţare care
zarea în termen a tuturor surselor pre­ trebuie să se bazeze pe date concrete,
văzute şi se trag concluzii pentru mă­ calcule precise şi în care să se fină
surile ce urmează a fi luate, în scopul seama de posibilităţile reale privind
încorporării lor în lucrările de inves- planificarea surselor de finanţare.
tiţiL De asemenea de o deosebită impor­
tanţă, este calculul mobilizării şi imo­
Urmărirea mobilizărilor şi imobili­ bilizării resurselor interne, a căror fo­
zărilor se face în baza dărilor de sea­ losire cu chibzuinţă constituie un im­
mă contabile, prin analiza comparativă portant izvor de creare a mijloacelor
a soldurilor de la începutul anului, cu necesare' finanţării lucrărilor de inves­
soldurile din bilanţul sfîrşituluî de pe­ tiţii, permiţîndu-Ie totodată utilizarea
rioadă. „ fondurilor eliberate din bugetul stalu­
La extragerea datelor se va ţine sea­ lui în alte sectoare ale economiei na­
ţionale şi contribuindu-se astfel ia
creşterea venitului naţional.