Page 56 - 1958-04
P. 56
Pa?. 4 DRUMUL, SOCI AUS MULU. Nr KW
U*XLAL*SS3USeBL&m
împotriva înarmării atomice a Bundeswehrului xxitÂmelB ş iip j. • xU lim e le ş lir i • .uliirnjele ştlra.
Apelul adresat de Camera Populară
a 1. 0. Germane
BERLIN 17 (Ager preş). — Iară cheamă parlamentele aces
ADN anunţă : Camera Populară tor ţări să sprijine această miş
a R.D.G. a adresat un apel par- care respingind categoric reîn-
1amc n!clor Belgiei, Danemarcei, arinarea atomică a Germaniei
Franţei, Marii Britanii, Luxem occidentale. Această mişcare, se
burgului, Olandei, Norvegiei, arată in apel, urmăreşte sco
Austriei, Poloniei şi Ceho puri înalte care sînt în inte
slovaciei. In apel se arată că în resele tuturor popoarelor euro U.R.S.S. va acorda ajutor tehnic Sporirea impozitelor POVARA MEREU CRESCINDA
faţa noii primejdii care amenin
ţă aceste ţări datorită hotărîrii pene. Republicii Arate Unite la construirea în Tailanda A CHELTUIELILOR MILITARE
Bundestagului de la Bonn de Noi, deputaţi ni primului stat
a proceda la înarmarea atomică, a 17 întreprinderi industriale BANGKOK (Agerpres). — ale A n g lie i oglindită în noul proiect de buget
„Camera Populară a R.D.G. se cu adevărat iubitor de pace şi
adresează dv. pentru ca să de democrat, creat vreodată p6 te CAIRO 17 (Agerpres). — TASS uzină pentru producţia de cablu TASS an u n ţă: După dezbateri LONDRA 17 (Agerpres). — Aşa dar, proiectul de buget pre
ritoriul german, se spune în n- TASS an u n ţă : După cum s-a vede un deficit de 185.000.000
puneţi toate eforturile spre a pel, ne adresăm dv., deoarece anunţă: Pe baza acordului de din aluminiu şi altele. îndelungate şi furtunoase, par anunţat, la 15 aprilie Heathcoat lire sterline.
face imposibilă realizarea aces ţara dv. a avut mult de sufe Amory, ministrul de Finanţe
rit in cursul celui de al doilea colaborare economică şi tehni Totodată au fost semnate lamentul tailandez a votat la 14 al Angliei, a prezentat spre e- Deşi s-a străduit să prezinte
tei hotărîri". După ce relevă u- război mondial şi deoarece şi că dintre U.R.S.S. şi Republica contracte pentru organizarea in aprilie, cu o majoritate neîn xaminare Camerei Comunelor în culori trandafirii situaţia e-
riaşa mişcare populară din Ger noi considerăm că trebuie să Egipt din 29 ianuarie 1958, la regiunea egipteană a 10 centre semnată fie voturi, legea excep proiectul de buget al Angliei pe -conomică a Marii Britanii,
mania occidentală împotriva ne unim eforturile pentru a Ministerul Industriei al Repu de învăţămînt în scopul pregă ţională privind sporirea impo exerciţiul financiar 1958—1959, Heathcoat-Amory nu a putut to
morţii atomice, Camera Popu- preintimpina un război atomic. blicii Arabe Unite, a avut loc tirii de cadre calificate pentru zitului pe venit şi a tarifelor va care a început la 1 aprilie. tuşi ascunde existenţa unor in
industrie. In aceste centre vor male la o serie de mărfuri in dici alarmanţi. El s-a declarat
Apelul adresat ie Ollenhauer semnarea unor contracte potri învăţa simultan piuă Ia 4.000 dustriale şi alimentare impor Suma totală a cheltuielilor astfel deosebit de îngrijorat de
vit cărora va îi trimis în regiu de persoane. tate în ţară.
ai ţărilor nea ^egipteană a Republicii Ara prevăzute de buget este de stagnarea economică dintr-o
be Unite un grup de specialişti La semnarea contractelor au Sporirea considerabilă a im
BONN 17 (Agerpres). — Du acestui gen de armament şi de sovietici care vor acorda ajutor fost de faţă E. D. Kiselev, am pozitelor, prevăzute de această 5.998.000. 000 lire sterline — sc.eurie de ţări capitaliste, şi in
către alie puteri, ceea ce va în tehnic la construirea a 17 în basadorul U.R.S.S. in Republi lege, a stîrnit un val de protes special din Statele Unite. După
pă cum transmite agenţia Fran greuna mult instituirea unui c- treprinderi industriale, printre ca Arabă Unită, funcţionari su te din partea partidelor de opo 182.000. 000 lire sterline mai cum a recunoscut el, această
ce Presse, Erich Ollenhauer, ventual control ulterior. care o uzină cocso-chimică, o periori din Ministerul Industriei ziţie şi a presei tailandeze. După
preşedintele partidului soci a1- al Republicii Arabe Unite, re mult deeit cheltuielile reale din stagnare a făcut de pe acum ca
democrat din Germania, a făcut Cu prilejul conferinţei miniş prezentanţi ai presei.
miercuri o declaraţie la radio trilor Afacerilor Externe ai Re exerciţiul financiar precedent. exportul englez să nu mai creas
in care a adresat un apel miniş publicii Democrate Germane,
trilor Apărării ai ţărilor Cehoslovaciei şi Poloniei care a Ca şi pină acum, cea mai ma că. Vorbind despre situaţia eco
N.A.T.O. întruniţi la Paris, ce- avut loc recent la Praga, a sub
rind să se renunţe la planurile liniat Ollenhauer, aceste ţări nu ¦lllllllllllllllllilHlll" cum subliniază .săptămînalul re parte din această sumă este nomiei engleze, Heathcoat-
ie înzestrare atomică a fort fi
or militare vest-germane. FI a au cerut arme atomice. Dacă Lupta învăţătorilor „Pitulum" noua majorare a destinată înarmării. Numai pen Amory a subliniat că in ulti
-ubliniat că înzestrarea acestora impozitelor nu va uşura situaţia
ou arme atomice va avea ca ele lasă poarta deschisă în a- tru cheltuielile militare directe mele luni s-a’ redus producţia
urmare printre altele adoptarea
cest domeniu de ce s-o închi TOKIO. 17 (Agerpres). —• prilie şi pîciă la sfîrşilul lunii, financiară dezastruoasă a ţării se prevede să se cheltuiască industrială şi a crescut şoma jul.
TASS anunţă : La 16 aprilie în să recurgă la tactica plecărilor provocată mai ales de cheltuielile
dem noi ? - - a spus el. faţa clădirii direcţiei pentru pro în masă de la lecţii, în semn de militare excesive şi de obliga 1.485.400.000 lire sterline, adică EI a arătat de asemenea că si
protest împotriva încercărilor de ţiile Tailandei în cadrul
blemele învăţămîntului a Minis a se introduce sistemul de apre aproape un sfert din totalul a- tuaţia lirei sterline şi insuficien
terului Instrucţiunii, s-au adunat ciere a muncii învăţătorilor. S.E.A.T.O.
învăţătorii şcolilor din Tokio şi locărilor. In afară de aceasta, ţa rezervelor de aur şi dolari
cheltuielile militare sînt camu din zona lirei sterline continuă
Rezoluţia organizaţiei „Partizanilor studenţii şcolilor superioare din flate în alte articole bugetare, ca şi pină acum să siirnească
picii capitala Japoniei, pentru a pro lucrările Congresului u. I. C. L de pildă, in alocările destinate nelinişte.
testa' împotriva planurilor Mi din ll. I. S, S.
nisterului de a introduce aşa- Direcţiei pentru problemele e- Totuşi, după cum a declarai
zisa „clasificare" a învăţători
HELSINKI 17 (Agerpres). — cercurilor guvernante din Ger nergiei atomice, care se cifrează ministrul, guvernul intenţionea
TASS anunţă : La adunarea a- mania occidentală de a înzes lor, al cărei scop este de a adu
nuală a organizaţiei „Partizanii tra Bundeswehrul cu arma a to la 106 milioane lire sterline. ză să promoveze o politică eco
păcii din Finlanda", care a avut mică. Primejdia nemijlocită a
loc la Helsinki, a fost adoptată unui război atomic s-a apropiat Totodată pentru nevoile fnvă- nomică fermă şi, in această or
o rezoluţie în problema luptei in felul acesta şi mai mult de
pentru pace. In rezoluţie se sub Finlanda. Activitatea comună a ce dezbinare în rîndurilc unuia MOSCOVA 17 (Agerpres). — clarai că nimeni şi niciodată ţămintului, guvernul alocă dine de idei, a lăsat să se în
liniază marea însemnătate a ţărilor situate pe litoralul Mării din cele mai combative sindicate TASS anunţă : La 16 aprilie nu va putea să rupă legăturile 284.000.000 lire sterline — mai ţeleagă clar că guvernul se va
iniţiativei Uniunii Sovietice ca Baltice in scopul înlăturării pri din ţară — sindicatul învăţăto şi-a continuat lucrările in Pala prieteneşti strînse care leagă puţin deeit o treime din chel opune cu hotărîre satisfacerii
re a încetat unilateral experien mejdiei războiului atomic şi al rilor din întreaga Japonie. tul mare al Kremlinului cel de tînăra veneraţie a Ungariei şi tuielile pentru înarmare. Uria-' revendicărilor oamenilor muncii
ţele cu armele atomice şi cu hi consolidării păcii in regiunea al XII 1-lea Congres al Comso- a Un.' ' Sovietice. şa sumă de 733.000.000 lire cu privire la majorarea salarii
drogen. Mării BalFice este acum mai ac După cum a mai anunţai pre molului. Delegaţii la Congres sterline esle destinată acope lor.
tuală deeit oricind. sa japoneză, 12,000 de învăţă Au n transmis saluturi con
Amplasarea armei atomice în- au discutat rapoartele de acti gresului reprezentanţii tinere
Ir-un număr tot mai mare de In încheiere, rezoluţia chea
ţări, se subliniază în continua mă să se desfăşoare şi mai larg tori din prefectura Kanagava au vitate ale Comitetului Central tului din Marea Britanic, Bul ririi datoriei publice. La 16 aprilie in Camera Co
hotărît ca, începînd de la 15 a- al Comsomolului şi Comisiei garia, Argentina, Vietnam, In Veniturile statului în acest munelor au început dezbaterile
re, a făcut să crească mult pri lupta partizanilor păcii îndrep centrale de revizie. Vorbitorii donezia şi alte ţări. pc marginea proiectului de bu
Oeclarafia preşedintelui care au luat cuvîntul la discu exerciţiu financiar urinează să get.
mejdia unui război. O deosebita tată spre asigurarea şi conso parlamentului libanez ţii au vorbit despre succesele Lucrările Congresului conti fie de 5.813.000.000 lire sterline.
tinerei generaţii în construcţia
economică, au prezentat propu nuă.
neri cu privire la intensifica
----------------- HliHIHIW
CRIZA DE GUVERN DIIN FRANŢA
nelinişte provoacă hotărirea lidarea păcii. DAMASC 17 (Agerpres). — China rea activităţii tineretului în toa e Cotif continuă consultările
Nouă anunţă : Ziarul sirian „Al Nour" te domeniile vieţii economice şi
Declaraţia veteranilor de război din i.P . Albania reproduce o declaraţie a preşedintelui culturale a ţării.
parlamentului libanez, Abdel Oseiran,
TIRANA 17 (Agerpres). — tăţii o declaraţie de protest îm publicată în ziarul libanez „Al Ki- In şedinţa din 16 aprilie au PARIS 17 (Agerpres). — Pre care a fost răsturnat guvernul continuă campania iri favoarea
ATA anunţă : La 16 aprilie or potriva hotărîrii Bundestagului rah“. Oseiran arată că „doctrina Ei- luat cuvîntul numeroşi repre şedintele Republicii, Rene Coiy, Gaillard oglindeşte existenţa li adoptării unei politici de turta
ganizaţia veteranilor de război de a înzestra armata federală senhower" nu a adus nimic util Liba zentanţi ai delegaţiilor străine continuă consultările cu repre nei majorităţi de stingă şi că
din R.P. Albania a dat publici cu arme atomice. nului, şi realegerea ca preşedinte a care au salutat Congresul in zentanţii diferi 1elor partide poli esle important ca această majo în Africa de nord pentru apă
lui Camil Şamim ar ti contrară inte numele tineretului ţărilor lor. tice în vederea rezolvării crizei ritate parlamentară de stingă rarea intereselor cercurilor ul-
&• reselor Libanului. Edgar Poncelet, secretarul Bi de guvern. sa devină o majoritate guverna Iracoloniaiiste, Z'arele democra
roului naţional provizoriu al mentală. te arată că singura soluţie rea
Declaraţia C . C. al P . C . din Algeria Oseiran a spus că ajutorul ameri U.T.C. din Belgia a anunţat că In cursul serii de 16 aprilie, listă şi conforma aspiraţiilor ma.
can despre care ministrul de Externe in prezent tineretul belgian se Rene Coty a avut întrevederi cu Liderul partidului independent selor largi populare, esle forma
PARIS 17 (Agerpres). — Co acţiune ca o expresie a grijii al Libanului, Charles Malik, vorbeşte pregăteşte pentru primirea de Jacques Duclos, din partea Par şi reprezentantul partidului rea unui guvern de stingă.
mitetul Central al Partidului puternice a Uniurfii Sovietice deseori, nu este deeit o promisiune, tineri invitaţi din toate ţările tidului Comunist, cu Jean Char- SFIO au declarat presei că în
Comunist din Algeria a dat pu pentru apărarea vieţii şi sănă neîndeplinilă. Dimpotrivă, doctrina lumii care vor vizita expoziţia lot din partea S.F.I.O., cu An- cursul întrevederilor lor cu Rene „In marea lor majoritate, de
blicităţii o declaraţie în legătu tăţii oamenilor şi a generaţiilor Eisenhower a adus prejudicii t ibanu- de la Bruxelles. Zoltan Komoc- toine Pinay din partea indepen Coty au cerut ca orice nou gu putaţii care au votat împotrivă
ră cu hotărîrea Uniunii Sovieti viitoare, precum şi a grijii pen Iui deoarece a provocat dezbinări în zin, secretarul C.C. al Uniunii vern să continue aceeaşi politi guvernului şi care au provocat
ce de a înceta unilateral experi tru menţinerea păcii generale". rîndul poporului libanez. Doctrina Ei- Tineretului Comunist din Un denţilor, cu Edouard Moysan din că externă ca şi pînă în prezent, căderea acestuia aparţin parti
enţele cu arma atomică şi cu senhower a subliniat Oseiran, a izolat garia a transmis în humele JT- partea partidului M.R.P. şi cu adică politica consolidării alian delor şi grupărilor de stingă :
hidrogen. In declaraţie se subliniază că Libanul de celelalte ţări arabe şi l-a Louis Reoyd, din partea potija- ţei atlantice. comunişti, progresişti, radi
„hotărîrea extrem de importantă transformat intr-un centru de uneltiri niunii Tineretului Comunist şi dişti lor. cali şi membri ai LLD.S,.P.
„Partidul Comunist din Alge a Uniunii Sovietice constituie Observatorii politici din Paris Voiul lor a exprimat ostilitatea
ria, se spune în declaraţie, sa al tineretului ungar mulţumiri După întrevederea avută cu consideră, după cum relatează maselor din ce in ce mai largi
lută în numele poporului nige un mare sprijin pentru popoare preşedintele Coty, preşedintele France Presse, ca „primele con ale poporului francez îm
rian hotărîrea U.R.S.S. cu privi tinerilor si tinerelor din U.R.S.S. grupului parlamentar comunist, sultări ale preşedintelui Coly nu potriva războiului colonialist
re la încetarea unilaterală a ex le care luptă împotriva aţîţato- Jacques Duclos a declarai re au lăsat să se întrevadă nici un care îneacă îri sînge Algeria, îu-
perienţelor cu arma atomică .şi pentru prietenia şi ajutorul a- element pozitiv. Se pare că actu doliind, ruinînd şi izolînd în
rilor la război imperialişti şi va prezentanţilor presei că scruti
cordat intr-o perioadă grea pen
contribui la "întărit ca păcii în
cu hidrogen. El salută această lumea întreagă". împotriva statelor arabe libere. tru Ungaria. Komoczin a de nul din Adunarea Naţională prin ala criză nu va putea fi rezol celaşi timp Franţa. Alegerea nu
vată conform procedeului obişnu. trebuie făcută între diferitele
modalităţi de ducere a războiu
Se împlinesc astăzi trei ani I N \ N T R E A <3 A L U M E it care constă în concilieri lui din Algeria, ci între continu
de la începerea memorabilei şi acorduri negociate treptat. area acestui război şi căutarea
unei soluţii de reglementare
conferinţe de la Bandung a ţă Aceeaşi părere este exprimată paşnică a conflictului algerian",
şi de majoritatea ziarelor fran
rilor din Asia şi Africa, confe ceze de joi dimineaţă. scrie ziarul „l’Humanite".
TRIUMFA „SPIRITUL BANDUNGULUI“rinţă care a înscris o pagină In timp ce presa de dreapta
nouă în istoria luptei pentru
pace şi independenţă a ţărilor tanţa Asiei şi Africii în trebu acestor ţări. Şi, exemplele nu R. D. Vietnam privind unifi unea Sovietică şi ţările de de
de pe aceste două mari conti rile internaţionale. trebuie mult căutate. Ţări ca carea ţării şi recentele propu mocraţie populară. Popoarele
nente. Tunisia, Maroc, Ghana, Mala- neri in acest sens făcute cercu din continentele asiatic şi afri
Deşi unii participanţi, veni ya — dependente de colonia rilor conducătoare ale Viet can văd tot mai mult în ţările
Pentru prima oară în istoria seră la conferinţă cu intenţia lişti în amil 1955 — sînt as namului de sud. socialiste prieteni de nădejde
lumii, reprezentanţii a 29 de vădită de a sprijini interesele tăzi libere şi independente, în realizarea aspiraţiilor lor
puterilor occidentale, ei n-au steagul lor fluturînd alături Popoarele ţărilor din Asia şi naţionale. S-au lărgit mult re
state din Asia şi Africa, s-au putut acţiona mai ales datori de multe altele pe clădirea Or Africa, luptă cu consecvenţă laţiile ţării noastre cu popoare SLMBÂTÂ 19 APRILIE 1958
tă poziţiei hotărîte, adoptate ganizaţiei Naţiunilor Unite. pentru pace împotriva războiu le din Asia şi Africa. Atît nu
adunat la Bandung pentru a-şi lui. Ele se opun cu înverşunare meroasele vizite ale unor ar
de Republica Populară Chineză Se intensifică cu fiecare zi politicii agresive şi primejdi tişti şi sportivi în aceste ţări,
exprima cuvîntul lor hotărît în şi Republica India, care au eforturile pe care numeroase oase a blocului S.E.A.T.O. şi cît şi recenta vizită efectuată SPEGTAGOLE CINEMATOGRAFICE:
contribuit, prin politica lor rea ţări din Asia şi Africa le fac susţin cu căldură propunerile într-o serie de ţări din Asia de
* cele mai importante probleme listă, la unirea eforturilo- pentru însănătoşirea continuă Uniunii Sovietice cu privire la o delegaţie guvernamentală a DEVA : Cicatricea ; PETROŞANI : Străbătînd Parisul i HUNEDOARA :
* tuturor participanţilor spre re a situaţiei internaţionale, po convocarea unei conferinţe la ţării noastre dovedesc cu pri Fiul pescarului. Erupţia; BRAD : Căile dragostei; S1MERIA: Două lozuri;
¦ alizarea ţelurilor conferinţei. trivit principiilor coexistenţei nijvelu! cel mai înalt. Politica sosinţă lucrul acesta. Oaia cu cinci picioare ; ILIA : Odată BARU MARE: Dragoste de mama ¦
o internaţionale, pentru a con paşnice proclamate la Ban de pace şi coexistenţă a Indiei în viaţa ; SEBEŞ : Godzila ; ORAŞTIE; ZLATNA: Unde nu zboară vulturii i
o Ho’tărîrile conferinţei de la dung. Omenirea iubitoare de — mare putere în Asia — ser Anul acesta popoarele din Ricbard al III-lca (regele cocoşat)) TEIUŞ : Vînătoarea tragică ; APOLDD
* damna cu fermitate colonialis Bandung ca şi politica ulteri pace din întreaga lume a apre veşte tot mai mult ca pildă şi Asia şi Africa, ca şi întreaga HAŢEG : Lizzic Mac Kay ; ALBA DE SUS : Odată în viaţă j LONEA •
* oară adoptată de majoritatea ciat şi subliniat ca avînd o exemplu pentru alte state din omenire, sărbătoresc aniversa IUL IA : Moulin Rouge ; PETRI LA : Vreau să cînt.
* mul, pentru a pune bazele unor ţărilor participante au consti deosebită importanţă pentru continentele asiatic şi african. rea conferinţei de Ia Bandung
c tuit o puternică lovitură dată pacea lumii, hotărîrea Republi în condiţiile creşterii avîntate
A' noi tipuri de relaţii între ele, colonialismului, contribuind din cii Populare Chineze de a-şi „Spiritul Bandunguiui" a e- a mişcării pentru pace, în con
plin Ia lărgirea „zonei păcii" retrage voluntarii din Coreea. xercitat o mare influenţă asu diţiile depunerii unor eforturi
O relaţii de bună vecinătate şi în lume. Urmat pe plan mondi Această acţiune nobilă a R.P pra relaţiilor dintre ţările afro- sporite de a preîntîmpina răz
* colaborare. Şi, rezuliatclc nu al de „spiritul Genevei", spiri Chineze ar avea o importanţă asiatice şi ţările de democraţie boiul nuclear, pregătit de către
şi mai însemnată dacă ca ar populară. Principiile coexis puterile imperialiste, în pofida
au întirziat să apară. tul Bandunguiui a constituit o fi urmată' similar şi de către tenţei paşnice elaborate în iu protestelor hotărîte ale popoa
mare breşă în frontul „războ celelalte state care au trupe nie 1954 de guvernele R. P. relor întregii lumi. „Spiritul
Intr-adevăr, la trei ani după iului rece" şi a adus o mare în Coreea, pentru a da astfel Chineze şi Republicii India, a- Bandunguiui", e prezent mai SELECTIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO:
istorica conferinţă de la Ban probate du conferinţa de la
dung se poate aprecia şi mai contribuţie la consolidarea şi Programul 1: 5,10 Melodii populare Prin sălile de concert ale Capitalei ;
bine marea însemnătate a ide apărarea păcii în lume. ramine ş ti;' 6,!5 Jocuri populare ro- 17,30 Muzică uşoară; 18,05 Gînte e
ilor conferinţei, a „spiritului m ineşti; 6,30 Muzică uşoară; 7,40 de dor şi jocuri populare romineşti :
Multe ţări din Asia şi Afri Jocuri populare romineşti; 8,30 Mu 19.00 Gintă -Simona G assian; 19,30
BandunguluU care a triumfat zică ; 9,30 „Cutezătorii"¦; 10,00 Muzi Seară de operetă : „Clopotele din Cer-
în întreaga lume. Relaţiile de că de estradă;' 10;30 Aăari interpreţi nevilie" de Planquctte; 20,30 Muzica
coexistenţă paşnică proclamate romîni de muzică de operă j 11,03 Mu de dans; 21,15 Cu zâmbetul pe buze;
la Bandung de către reprezen zică populară ’rortiîfiească ; 12.-15 Con- 21,45 Muzică distractivă; 22,00 Muzi
tanţii celor 29 de state parti icer't de' prfnz; 14,00 Concert de mu că de dans ; 22,30 „La sfîrşit de săp-
cipante, ca şi rezultatele cu zica popiilară 'sovietică ; 15,05 Muzică tărfiînă, cîntec, joc şi voie bună" :
care s-a încheiat această mă de estradă ; 15,35 Melodii populare ro- 23,15 Simfonia spaniolă pentru vioa
mîneştî * 1'8,17 Ccheert „George Encs- ră şi orchestra de L alo; 23,52 Muzică
reaţă manifestare pentru pace
şi independenţă au constituit ca nu mai vorbesc astăzi pe posibilitate poporului coreean Bandung, stau în prezent la mult ca c icînd în mintea în cu" ; 20,15 Gînlecul săptămînii" ; „Re de dans.
nu numai un elveniment istoric plan mondial prin gura impe să-şi realizeze însuşi visul său baza relaţiilor a tot mai nu tregii omeniri şi aceasta cere vedere" de D. G. Kiriacj 20,45 Ciută
fără precedent pentru ţările din rialiştilor englezi sau a altora. — unificarea. Se cuvin a fi meroase state din Europa şi cu hotărîre înţelegerea, coexis Eugenia ' Frunză j 21,30 • Muzică ' de BULETINE D E.ŞT IR I: 5,00; 6,00;
aceste continente, dar ele au Cdastil lor răsună hotărît, ros subliniate de asemenea, efor Asia. Numeroşi oameni de stat tenţa paşnică şi pace între dans ; 22,30 Muzică de dând. Progra .7,00; 11,00; 13,00 • 15,00; 17,00;
popoare. 19,00; 20,00 ; 22,00; 23.52 (progra
afirmat totodată rolul şi impor- tit chiar de către reprezentanţii turile repetate ale guvernului. din aceste ţări au vizitat Uni CONST. MACOVE1 mul 11: i4,03 Concert de' prînz ; 15,00 mul I) (• 14,00; 16,00; 1.8,00; 21,00;
Program de muzică populară j J6,30 23.00 (programul II)
iăiim
Redacţia şi adm inistraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 198 —189. Taxa plătită în nu m e ra r conform aprobării Direcţiunii G enerale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 19Î9. — T ip a ru l: întreprinderea Poligrafică „1 Alai" —ţ DEVA.