Page 57 - 1958-04

G răbirea lucrărilor
I i i campania i p p i i i s i i -
sarcină de mare însemnătate
Participanţii la consfătuirea
ţăranilor şi lucrătorilor din sec­
torul socialist al agriculturii,
care s-a ţinut Io Constanţa, au
chemat pe toţi oamenii muncii
din agricultură să lupte cu efor­
turi sporite pentru a mări pro­
ducţia de cereale. Practica ne
dovedeşte că sporirea producţiei
la ha. este o sarcină care poate
fi realizată. Multe gospodării ae
stat, gospodării colective şi în­
tovărăşiri din regiunea noastră,
care au însămînţat la timpul
optim în anul trecut şi intr-un
teren bine pregătit, au reuşit să
realizeze producţii de grîu, po­
rumb, cartofi, floarea-soarelui,
sfeclă etc. la ha. care au între­
cut aşteptările.
G.A.C. din Prieaz a realizat,
de exemplu, în anul trecut o pro­
ducţie medie de 4.900 kg. porumb
la ha., G.A.C. din Ighiel a rea­
lizat în medie peste 5.000 kg.
porumb la ha., iar G.A.C. din
Sebeş a realizat peste o.OGO kg.
porumb boabe la ha. Gospodă­
ria colectivă din Turdaş a rea­
lizat 20.000 kg. cartofi la ha.
Asemenea exemple pot fi date
multe.
Dacă însămînţările slnt făcu­
te la timp, dacă terenul este
bine pregătit şi îngrăşat şi dacă
culturile sînt bine îngrijite, a-
tunci în condiţiile pedoclimatice
ale regiunii noastre pot fi rea­
lizate producţii între 3.000-5.000
kg. porumb la ha., 18.000-25.000
kg. cartofi la ha., peste 20.000
kg. sfeclă de zahăr ş.a.m.d.
Experienţa ne arată deci, că treaga suprafaţă planificată peri.
este în putinţa noastră să facem t. u a se însămînţa în această
ca ogoarele să rodească mai primăVară — aşa cum s-a fă­
bine, să răsplătească pe deplin cut la Orăştie — iar cînd tim­
munca depusă.
Ne aflăm acum în acea peri­ diat la însămînţări. Acest lucru
oadă cînd se execută lucrările
hotârîtoare pentru producţia a ¦
gricolă din cursul anului (insă- de însămînţare să fie mult scur­
mînţările şi îngrijirea culturilor tată, ar permite să se reeupere-
de toamnă). Insămînţatul la
timp are un mare rol în mărirea
-a®-
NICI O ZI PIERDUTA,
toate forţele pentru terminarea
grabnică a însămînţărilor
p e p~r 7m Ă' v a r Ă
L A§ă i r i i i i i ciem plfll colectivi ştllor
Gospodăriile agricole colective din bune de lucru. Aceleaşi condiţiuni pe
Prieaz, Turdaş şi Spini, cu tot timpul care le-au avut colectiviştii, le-au avut
netavorabil. au executat o bună parte
din arăturile de primăvară şi însămin-
¦fările din urgenţa I-a. Astfel, la G.A.C. bire. Gospodăriile colective au lucrat
Prieaz au fost însămînţate 6 ba. cu
floarea-soarelui şi 0 ba. cu sfeclă fu­
rajeră, iar G. A. C. 1 urdaş a însă­
mînţat 7 ha. cu ovăz şi a pregătit te­
renul pentru însămînţarea a 3 ha. cu
sfeclă, 5 ha. cu cartofi şi 7 ha. cu
porumb.
Nu acelaşi lucru se poate spune des­
pre ţăranii cu gospodărie individuală
şi ţăranii întovărăşiţi. In Prieaz, din
cele 80 de ba, care trebuiau arate şi
însămînţate cu culturi din urgenţa I-a
de către ţăranii muncitori individuali,
nu s-au însămînţat decit 2 ha. cu
floarea-soarelui şi 8 ha. cu ovăz. In
întovărăşirile din Turdaş şi Rîpa?> si­
tuaţia este şi mai critică. Aici nu s-a
arat şi nu s-a însămînţat pînă în pre­
zent, nimic.
Nu se poate spune că n-au fost zile
Pentru recuperarea înurzierii
Despre cele trei întovărăşiri grabnic însămînţările şi arătu­ Eforturile se cereau sporite,
din comuna Hăşdat, raionul Hu­
nedoara, nu se poate spune că
n-arr folosit timpul prielnic pen­
tru însămînţări. Aceasta pentru
că terenul -lor, aşezat într-o re­
giune de deal, mai ploioasă, nu
le-a dat posibilitatea să lucreze.
Totuşi, intovărăşirea „7 Noiem­
brie" din satul Hăşdat a termi­
nat de însămînţat suprafaţa ce
o prevăzuse pentru ovăz şi a
pregătit 2 ha. pentru însămîn-
ţarea cartofilor. Celelalte înto­
vărăşiri, din Nădăştia Superioa­
ră şi Nadă-tia Inferioară, datori­
tă umidităţii pămîntului, n-au
putut să însămînţeze pînă în
prezent.
Acum, într-o oarecare măsură,
pămîntul s-a mai zvîntat. De a-
ceea, ambele întovărăşiri tre­
buie să-şi organizeze în aşa fel
munca, pentru ca folosind întrea­
ga capacitate a atelajelor pro­
prii şi a tractoarelor ce le deser­
vesc să poată termina cit mai
producţiei la ha. ş’ tocmai de
aceea se pune multă bază pe
această lucrare. Există unităţi
socialiste din agricultură, care
dîndu-şi seama de însemnătatea
însămînţării la vreme, au folo­
sit judicios forţele de muncă,
reuşind să însămînţeze culturile
din urgenţa I-a la timp şi să
facă o bună parte din arăturile
pentru însămînţările din epoca
Il-a. Gospodăria de stat din O-
răştie a terminat de exemplu
însămînţările din urgenţa I-a în
primele trei zile ale acestei luni,
iar după aceea a trecut la exe­
cutarea arăturilor pentru însă­
mînţările din epoca Il-a. In pre­
zent sînt gata şi arăturile şi se
aşteaptă doar timpul prielnic
pent-rn a se însămînţa porumbul
şi celelalte culturi' din epoca
n-a.
Dar, trebuie arătat că nu toa­
te gospodăriile de stat au făcut
acest lucru, deşi au aceleaşi con­
diţii. Din totalul de 2.400 ha.
care urmează a fi însămînţate
în această primăvară, au fost
arate pînă acum doar 552 ha.
Cu mijloacele de muncă existen­
te în prezent în gospodăriile de
stat din regiune, această supra­
faţă putea fi arată în mai puţin
de două zile. Se naşte atunci
întrebarea, oare numai două zile
bune de lucru au fost în această
primăvară ?
Dacă ar fi existat o mai bună
preocupare din partea conduce­
rii gospodăriilor de stat, putea fi
terminată pînă acum de arat în­
pul a permis, se putea trece ime­
ar da posibilitatea ca perioada
(Continuare în pag. 3-a)
şi întovărăşirile agricole şi ţăranii in­
dividuali. Există doar o singură deose­
cu chibzuinţă, folosind fiecare zi bună
de lucru, pe cînd întovărăşirile şi ţă­
ranii individuali au aşteptat să vină
vreme şi mai frumoasă. Rezultatul este
că au rămas mult în urmă cu insă-
mînţărite.
Nici acum timpul nu este prea favo­
rabil. Totuşi, intovărăşirea din Turdaş
(preşedinte Samoilă Costescu) şi din
Ripaş (preşedinte loan Spineanu), dacă
vor urma exemplul colectiviştilor, vor
putea să recupereze din timpul pier­
dut. Şi acest lucru trebuie să-l facă.
Exemplul colectiviştilor trebuie urmat nalişti cel puţin chenzina a în­
şi de ţăranii individuali. Pentru aceas­
ta, sfatul popular şi organizaţiile de
bază au datoria să desfăşoare o mun­
că concretă, să nu se mărginească nu­
mai la întocmirea de planuri de mă­
suri cum au făcut pînă acum.
rile de primăvară, recuperînd
astfel întirzierea provocată de
capriciile vremii.
-»© -
An«î X Nr. 1039
f.vrArvAr.w
VA PREZENTAM :
1 Constructori fruntaşi
de la noua
i®fc!âricMartin
n»
H u n e d o a ra
#fP i§fP
I I4 MB l
NICHTFOR PANAIT
maistru căi ferate.
JUM ĂTATE DE L U N Ă
Capriciosul april, cu alternan­ capacitatea maximă.
te de zile frumoase şi posomorite,
pe lingă izul primăverii, a a-
dus, ceva de-acum obişnuit pen­
tru hunedoreni, pentru siderur-
gişti în speciaI: succese noi pe
frontul întrecerii.
O jumătate de lună... Au fost
zile obişnuite, ca şi. cele din
martie sau. februarie bunăoară,
zile in rare schimburile s-au pe­
trecut la aceleaşi ore, in care o- puneri pricind înlăturarea defi­
perativele au fost la fel de
scurte.
Şi cu tonic acestea pentru fur- de încărcare, şi a graficelor de
semnai mai mult decit altele.
Lunile trecute, datorită unui con­ rea mijloacelor pentru reduce­
curs de iniprejurări nefavorabile, rea pierderilor prin urşi, lanţuri
s-au încheiat cu pierderi de pro­
ducţie care aliniau ca un balast,
trăgind in jos graficele de pro­
ducţie. Angajamentele luate, ca
răspuns . chemării la intrecerea
lansată de corsari, nu puteau să
prevadă ca prim obiectiv altceva
decit. recuperarea 'pierderilor.
atenţia mărită, timpul folosit la
maximum„ deficienţele trebuiau
înlăturate in cit mai scurt timp,
agregatele trebuiau folosite la
Sîrabătă 19 aprilie 1958
Combinatul sidetwp
IN TREI SECŢII PRINCIPALE La şcoala m edie nr. 1
s-au îndeplinit angajamentele
Secjia ojelărie
înd au pornit întrecerea în cinstea
zilei de 1 Mai, oţeiarii de Ia cup­
toarele Siemens Martin s-au angajat
să dea peste plan 5.000 tone de oţel.
Elaborarea celor 245 şarje rapide şi
sporirea producţiei de oţel pe fiecare
metru patrat de vatră de cuptor, au
făcut ca pînă la 15 aprilie, pe grafi­
cul întrecerii să se înregistreze 6.068
tone oţel Martin date peste plan.
Productivitatea muncii a crescut faţă
de plan cu 1,93 la sută în loc de 1,5
la sută cit prevedea angajamentul, iar
din reducerea preţului de cost, în pri­
mele două luni ale anului s-a realizat
o economie de 124,241 lei.
Printre echipele de oţelari care au
adus o contribuţie de seamă la obţi­
nerea acestor succese se numără şi cele
conduse de prim-topitorii Alexandru
Dringă, Partenie Marişca, Dumitru
Şerban şi alţii.
F a b r i c a d e a g l o m e r a r e şi februarie din reducerea preţului de
Muncitorii, inginerii şi tehnicienii
de la fabrica de aglomerare a
minereurilor de fier au dat furnalelor,
pînă la 15 aprilie, 13.380 tone mine­ acum, s-a înregistrat o rezistenţă me­
reu aglomerat peste plan, cu 1.380 tone die de 300 kg. la tobă.
mai mult decît se angajaseră să d e a
pînă la 1 Mai. Angajamentul de a
------:-----------------© 9 0 © -------------------------
Era necesară o încordare co­
lectivă, care să rupă cercul în­
chis al greutăţilor, care să sal­
te secţiile deasupra liniei roşii
cu semnificaţia de sută la sută
pe grafice.
Oamenii — izvor nesecat de
forţă şi iniţiativă — au venit cu
propuneri izoorite din cunoaşte­
rea adincă a realităţilor, pro­
cienţelor — frînă în creşterea
producţiei; respectarea reţetelor
descărcări, organizarea întrece­
rii pe profesii in!re echipe, găsi­
şi stropi, întreţinerea oalelor de
zgură şi fontă, precum şi raţio-
nala tor folosire...
Rezultatele nu puteau să in-
tirzie. Şi după 15 zile, tonele de
fontă 'peste plan, adunate zi de
zi, au înscris pe grafice noi ci­
fre : 479 la furnalele 1-4 şi $99
la furnalele 5-6.
Depăşirile zilnice de norme au
confirmat încă odată că echipe­
le concluse de prim-topitorii sec­
ţiei furnale vechi, ştiu şi pot să
muncească, loan Chirosca, loan
Rildea de la furnalul 1, Alexan­
dru Hăşdăţeanu şi Ilie Miică de
la furnalul 2, Alexandru T’tiu şi pc Ungă C. C. al P.C.U.S. este marele date surorii sale, Anna llincina F.liza- de consum cu adnotări şi complectări
loan Rartnc dc ia furnalul 5. au
dovedii. împreună cu oamenii
lor, că normele, pol fi depăşite.
De la furnalul 5, băieţii iui
Gheorghe Ristrinnu şi ludovic
Csnsz; iar de ia jurnalul 6 cei ferite materiale istorice legate de nu crări complect necunoscute a Iui V. I. cialiste au fost găsite de asemenea
ai 'prim-furnaliştilor Gheorghe mele marelui conducător al revoluţie Lenin. Pînă acum nimeni nu ştia des­ multe materiale preţioase. Numai anul
Ruderi şi Gheorghe Schneil, de
asemenea au dovedit că greută­
f La oţe.Iăria Martin noua din Hu-
^ nedoara, la care de curînd s-a în­
ceput uscarea primului cuptnr, se
executa în ritm intens lucrările
de finisarea tablourilor de coman­
dă. ' ••
IN CLIŞEU : Utemistu!
Aure! Creţu, unul din c - 1
lectricienii care lucrează,
de zor la terminarea t a -i
bldului de comanda. )
* • -*¦' ** *>. ¦%. *5t. «a* *<5v ^ ¦«&-“O4
p r o l e t a r i d in t o a t e " ţ ă r i l e u n i ţ i -v ă i
din
sporî productivitatea muncii planificată fabricat şi livrat unităţilor agricole s o
cu 3 la sută, a fost de asemenea mult
depăşit inregistrîndu-se o creştere a
productivităţii muncii de 8,08 la sută,
iar în loc de 300.000 lei economii la
preţul de cost, d t era prevăzut în an­
gajament, s-au realizat pînă la înce­
putul lunii martie 407.924 lei.
Schimburile cu cele mal de seamă
realizări obţinute în acest an sînt cele
conduse de Simion Armaş şl Inginerul
Gheorghe Mateescu.
Uzina cocso-chîmică
Colectivul de muncă al uzinei coc-
so-chimice din combinatul side­
rurgic hunedorean, şi-a realizat cu 15
zile înainte de termen angajamentul
luat de a da peste plan, pînă la 1
Mai, 15.000 tone cocs metalurgic. Şi
aci productivitatea muncii a sporit faţă
de plan cu 12,33 la sută, în loc de 5
la sută d t prevedea angajamentul.
Economia obţinută în lunile ianuarie
cost, este de 1.659.081 lei.
Succese de seamă s-au obţinut şl în
ce priveşte calitatea cocsului. In toată
perioada de Ia începutul anului şi pînă
Este deosebit de important faptul că
prin valorificarea gazelor de cocs, s-au
ţile ppi fi învinse, că se poate
produce mai mult.
Nu trebuie uitat nici sprijinul
primit din partea celor care
concură direct sau indirect la
producţia de fonia, cum a,r fi.
transporturile, banda de turnare,
aprovizionarea. Cele aproape
1400 tone fontă Ţeste plan, ela­
borate în 15 zile de către colec­
tivele celor 2 secţii de furnale,
vorbesc de faptul că alunei cînd
se vrea, se poate.
Succesul jurnaliştilor nu e in-
tîmplător. Condiţiile create, preo­
cuparea susţinută, întrecerea so­
cialistă larg desfăşurată, au.,
dus şi cu siguranţă vor duce la
reeditarea succesului jurnalişti­
lor hunedoreni.
A. J.
d i$ 8
Noi documente despre Lenin
Institutul de Marxism-Leninişm de care Vladinpir llici ruga să-i fie pre­ iect de decret cu privire la comunele
depozit de stat din U.R S.S. în care
se păstrează documentele legate de
viaţa şi activitatea lui Vladimir llici
l.enin.
Scrisorile, manuscrisele şi alte di
păstrate aici ajută la înţelegerea tna
deplină a istoriei P.C.U.S., la reconsti nomie politică de la începutul sec.
tuirea unor amănunte din viaţa şi ac­
tivitatea întemeietorului primului stat
socialist din lume.
Importanţa acestor documente despre
l.enin este covîrşitoare.
Anul trecut şi de la începutul anului Comitetului Executiv a! guberniei Tam­
curent, institutul a primit aproximativ
200 de noi dooumenle despre V. I. Le­
nin.
De la arhiva istorică regională din
Leningrad s-a primit un document foar­
te interesant o scrisoare a lui Lenin
din 2 decembrie 1896, scrisă în închi­
soarea preventivă de la Peters'ujrg, in
4 pagini 20 bani
ziune faţă de această măsură fără
Hunedoara precedent în istorie,
Alba lulia
clallste din ţară, de la începutul anu­
lui şl pînă acum, 1.763 tone de îngră­
şăminte chimica
A. ZAHARIE
«ŞŞg&iŞ ; rîrea Uniunii Sovietice şi au subliniat
I ii
vN.vXf;/. .y.-.\
MmMm
mă
Lft ,
<' i i i
& *-
XY-J&s v Vws-
Noul oraş al minerilor din Valea Jiului, Uricani, se dez­
voltă an de an.
Aici a început asfaltarea şi electrificarea unor noi străzi, a-
menajarea unei noi pieţe moder ne etc.
De asemenea, anul acesta se vor construi noi blocuri pen­
tru mineri.
IN C LIŞE U : Vedere din no ul oraş minier Uridani.
La minele de fier Ghelar
. GHELAR. (de ta subredacjia noas­
tră voluntară) In cadrul consfătuirii
de producţie pe exploatare, ţinută în
luna martie, colectivul de mineri, teh­
nicieni şi ingineri de Ia mina de fier
Ghelar s-a angajat să dea peste plan
pînă la 1 Alai 2.500 tone minereu de
bună calitate, 2.000 tone minereu liv­
rat, 100.000 lei economii la preţul de
cost, să reducă cu 1 la sută absenţele
nemotivate. Aceste angajamente vor
fi realizate prin contribuţia celor 42
echipe şi brigăzi care se află antre­
nate în întrecerea socialistă şi care
lucrează fa fronturi productive,
în fruntea întrecerii s-au situat echi­
-©a©®-
e m ielefa.
rova, cîteva scrisori şi două manuscri­
se : „Noi mişcări economice în viaţa
ţărănească" şi „Sfudii de economie po­
litică de la începutul sec. X!X‘‘. Acest
document aduce lumină asupra unei lu­
pre existenţa acestor „Sfudii de eco­
XIX“. Institutul de Marxism-Leninism
are sarcina de a căuta această lucrare.
P. P. Diakonov, fost secretar al Co­
mitetul Executiv Gubernial Tambov,
a predat institutului o scrisoare a lui
Lenin d,in 20 aprilie 1919, adresată
bov, în care Vladimir llici se
referea la crearea, unor comune de
consuni.
Soţia academicianului O. I. Şmidt a
predat din arhivele soţului ei 9 docu­
mente despre V. !. Lenin. Intre acestea
prezintă un deosebTt inffcres un pr«-
Oamenii muncii din re piane
sprijină cu căldură
hotărîrea Sovietului Suprem
al U. R. S. S.
La m ina Vulcan
Recent, au avui loc In cadrul în ­
treprinderii carbonifere Vulcan expu­
neri de conferinţe In legătură cu hm
tărirea Sovietului Suprem al IJ.R.S.S.
ca Uniunea Sovietică să înceteze in
mod unilateral experienţele ca armele
nucleare. După expunerea conferinţe­
lor, la care au participat sute de mi­
neri, ingineri, tehnicieni şi funeţio.
¦'nari ai întreprinderii, participanţii, a-
probind cu căldură nobila hotărlre a
Uniunii Sovietice, au semnat o mo­
ţiune In care işi exprimă totala ade­
AUREL' HOZU
corespondent
In cadrul unui miting desfăşurat de
curînd la şcoala medie nr. 1 din Alba
lulia, cadrele didactice au ascultat cu
atenţie expunerea tov. prof. ‘ Contor
Letiţia despre hotărîrea Sovietului Su­
prem al U.R.S.S. După expunere, ca­
dre didactice c a : Bîrlea Ştefan, A-
oram Elisabeta, Paştiu Eugen şi alţii
şi-au exprimat în cuvinte calde senti­
mentul de recunoştinţă faţă de hotă­
deosebita importanţă şi semnificaţie a
acestui gest umanitar.
Prof. T. L. LASCU
i
•• .¦
iii
liiii
. :J18§S
'i'V t ~
i*
^ NVV ^ >L ..
.'XWV.v.VlyXXWŞ
....
pele conduse de Aron Toma care a
dat peste plan 104 tone minereu, Si­
mion Ticuta cu 96 tone, Mircea Bota
cu 128 tone, Dumitru Preda cu 116
tone s.a.
Prin lupta comună a colectivului de
muncă, sprijinit în permanenţă de
comitetul de partid şi de cei sindical
exploatarea a reuşit ca pînă in prezent
să dea peste plan 2.914 tone minereu.
Comitetul de exploatare sindical a
ajutat din plin organizarea consfătui­
rilor pe grupe şi secţii. A sprijinit de
asemenea în permanenţă aproviziona­
rea echipelor cu vagonete goale, lemn
de mină şi burghie.
PAULA POPA
făcute de Lenin, precum şi o însem­
nare a lui V'. I. Lenin despre impozi­
tele in socialism şi capitalism.
I.a arhiva centrală de stat a Revo­
luţiei din Octombrie şi construcţiei so­
trecut, arhiva a predat institutului
peste 80 de documente. Aceste materia­
le se referă in general la perioada răz­
boiului civil şi a refacerii economiei
naţionale a finerei Ţări a Sovietelor.
Documentele ilustrează munca titanică,
încordată, depusă de Vladimir llici în
vederea organizării apărării statului
Sovietic .
Oonducînd uriaşa economie a ţării,
V. f. Lenin a acordat o mare atenţie
problemelor aprovizionării cu alimente.
Un document caracteristic în această
(Continuare in pag. 3-a)