Page 58 - 1958-04
P. 58
Pag» 2 DRUMUE SOCIALISMULUI Nr. 1039'
'¦'f,
w m m m sa s?
Au fost organizate pe linie de tine lUJMg»"
îndrumate permanent dfe către co ret excursii la Bucureşti, Doftana, Sar- electrică, LA.R.T. şi O.C.L. Alimen Vn document care ne cheamă
mitetul orăşenesc de partid, organi tara pregătesc noi dansuri, iar echipa
zaţiile de bază P.M.R. din Deva; se. mTzegetusa şi în alte idealităţi istorice. artistică de amatori de îâ Spitalul uni la o viată mai *
ocupă îndeaproape de problemele mul ficat pregăteşte o piesă de teatru. ¦*
tilaterale ale muncii- politice din în Interesul Cil care tiii&rii utemişti au o brigadă, care Ia rîndul ei este
treprinderi şi instituţii, lată cîteva e- privit aceste excursii dovedeşte că ele In unităţile preşcolare din oraş se In chemarea consfătuirii de la pămîntul în întovărăşire. In compusă din două echipe. Echi-
xemple oare dovedesc , acest lucru. sirtt de un real folos acestora atît în pregătesc programe artistice în lim pele sînt constituite pe bază de
activitatea şcolară cît şi în direcţia e- bile : romînă, maghiară şi germană, iar Constanţa se spune printre alte- momentul de faţă mai avem doar
Educaţia patriotică ducării lbr paffiotfee. orchestra micilor instrumentişti de Ia vecin ătate şi fiecare are cîte o
în centrul atenţiei căminul „Elena Pavel" pregăteşte noi In Editura Tineretului le că esenţialul în momentul de doi întovărăşiţi care mai au în-
Muncă cUituFal-airtteticâ bucăţi de muzică instrumentală. faţă pentru întovărăşiri este exe parcelă din fiecare cultură de
Pe baza pianului de măsuri cu pri s-a îmbunătăţit au apărut: cutarea în comun a principale afara în tovărăşirii o Suprafaţă care răspunde de la însămînţat
vire la educarea patriotică, a ometii- In preocuparea ofgânizâţiilor de par lor munci agricole, cu folosirea şi pînă Ia recoltat,
lor muncii din întreprinderi ţii in Cele mal multe organizaţii de bază tid din şcoli este punerea în Scenă a ALEXANDRU ŞTEFĂNESCU,: Pro cît mai largă a maşinilor şi de 1,25 ha.
stituţii, organizaţiile de partid au luat sprijinite de către comitetul orăşenesc piesei „Nota zero la purtare" şi pre pagandistul — sufletul cercului de stu tractoarelor statului. Se ştie ză baza sporirii pro-
unele măsuri care au dus ia îmbună & partid, s-âti îngrijit de îmbunătăţirea gătirea unor serate literare, închinate diu (Col. „In ajutorul activistului ute- Membrii întovărăşirii noastre ducţiei Ia ha. o constituie în
tăţirea, mai ales. în utimul timp, a mun activităţii ciiltufal-ăriistlce din cadrul aniversării lui OvidiU. mist“). Această chemare adresată au ajuns în anul trecut'la păre- grăşarea terenului cu îngrăşă-
cii în această ijirfecţie. întreprinderilor şi instituţiilor. rea că noi nu am realizat totuşi minte naturale. Şi în această
In direcţia muncii cu cartea, orga- ceea ce se poate tealiZa în în- prilvinţă întîmpinarn greutăţi în
Semnificative sînt înt|lhirile între In cinstea zilei de 1 Mâi, la m'zâfiite dă partid au sprijinit comite anii trecuţi, prin faptul că unii
lucrătorii, unor instituţii din oraş cu B.R.P.R. se pregăteşte piesa „Jubileul". tele sindicale de întreprinderi şi insti MlfÎNEA GHEORGH1U: Scene din membrilor întovărăşirilor agri tovărăşire. Dacă am fi organî- întovărăşiţi gunoiau terenul iar
membrii de partid din ilegalitate. Sâla- La Direcţia Regională Silvică a luat viaţa lui Shâkfespeare (Col. „Oameni cole are o mare însemnătate. Ea zat munca mâi bine şi dacă am alţii nu. Acum am luat hotărî-
riâţii sîâtuldi populâlr regional s-âti în- fiinţă o brigadă artistică de agitaţie tuţii, s ă ' doteze biblioteeile CU 'cărţile de seamă"). ne cheamă să organizăm mai fi făcut în comun toate lucrări- rea ca fiecare întovărăşit să
tare pregăteşte un program, specific bine munca în întovărăşire pen Ie, realizările puteau fi, fără în- ducă anual cîte 25 care gunoi
tllnitj. de pifSfa, cu tov. Paul Diibdv- focului de muncă şi s 4 ii procurât in cele mai noi şi mai folositoare. Cele V. HUGO: Versuri (Coi. „Cele mai tru a obţine producţii mai mari doială, mult mai însemnate. Noi de grajd la fiecare ha. de pă-
strumente muzicale necesare unei of- frumoase poezii). şi a ne asigura astfel o viaţă n-am făcut însă acest lucru. mînt ce-1 are în întovărăşire,
schi care a vorbit acestora despre luptă peste 6.00(1 cărţi de la Spitalul unifi mai îmbelşugată. Chemarea con Făceam în comun doar arătura Intovărăşiţii noştri sînt oameni
plină de eroism a comuniştilor în anii efrestre ţâre eSte în curs de a lua fiinţă. VERA KETLINSRAIÂ : Bărbăţie sfătuirii de la Constanţa reflec cu tractoarele, iar după aceia de cuvînt şi avem încrederea
cat, 3.000 de lă Uzină electrică, 2.500 tă dorinţa celor mai înaintaţi parcelam terenul şi fiecare îşi că îşi vor îndeplini această sar-
ilegaliştii- fo t in cînsteâ acestui evfenirrreftt, e- întovărăşiţi, care din proprie ex cină. Totuşi, dacă se va mai
chipele de dansuri de la P.T.T.R;, Uzina de la P.T.T.R., sînt puse la îndemîna perienţă şi-au dat seama că o liicra parcela Iui de pămînt, la găsi vreunul să nu respecte a-
bună organizare a muncii, folo fel ca şi individual. Unii lucrau ceastă hotărîre, adunarea gene-
tuturor salariaţilor ori de cîte Ori a- sirea pe plan mai mare a maşi bine, alţii mai puţin bine. O rată va găsi o formă prin oare
nilor şi tractoarelor S.M.T. ş] mare parte a întovărăşiţilor fă-
ceşţia le solicită. aplicarea regulilor agrotehnice, ceau fiecare lucrare la timpul să-I cointereseze pentru a îngră-
constituie garanţia sporirii sis- său, alţii întîrziau lucrările. In şa terenul.
UNDE NEPĂSAREA A FR1TZ RUDOLPH: Tigrii din Hi temaFice a producţiei agricole. felul acesta culturile se dezvol-
malaia. tau neuniîorm, cele însămînţate Aşa am organizat noi munca
întovărăşirea noastră, „Viaţă tîrziu şi îngrijite slab rămîneau în întovărăşire. Considerăm că
Gazeta de .perete sătească din A B /k C H N JULES VERNE: O călătorie spre nouă", din Galtiu raionul Alba, în urmă şi dădeau producţii în felul acesta vom obţine rezul
Brănişca, .raionul Ilia, situată la centrul pămîhtului. (col. „Cutezătorii"). a luat fiinţă în urmă cu 5 ani. slabe. tate mult mai bune reuşind să
intrarea în sediul, sfatului popu Atunci ne-am unit pămînturile traducem în fapte chemarea
lar comunal, atrage atenţia mul Colectivul de redacţie al a- Ursa, fiind el însuşi membru al ART. VOGEL - N. PĂDUREÂNU : ia un loc pentru a le lucra mai Văzind toate acestea ne-am consfătuirii de îa Constanţa.
tora carfe trec pe acolo. Aceas cestei gazete de peretfe putea coiectiivuiiii de redacţie. Rugbi — tactica jocului bine, cu scopul de a spori pro dat pe deplin seama că efectua
tă, nu pentru că ar avea o ac lua de multă vreme măsuri pen ducţia ia ha. Folosirea tractoa rea în comun a tuturor lucrări IACOB VOICA
tivitate bună sau că s-ar impune Nil poate fi treCut Cu vederea M1HA1L SADOVEANU: Măria sa lor are o mare importanţă, prin
prin aspectul ei. Ceea ce atrage tru ă schimbă articolele şi a nici faptul că distanţa de la se puiul pădurii. membru în comitetul de conducere
atenţia este faptul că această diul comitetului comunal de par
gazetă de perete are o âctivitate ţi activitatea gazetei tid pînă la gazeta de perete nu TUDOR ARGHEZI: Cartea mea al întovărăşirii „Viafă nouă"
slabă. Dar, spre părerea este decît de aproximativ 20 m. frumoasă.
Tov. Ştefan Biki, secretarul co din Galtiu, raionul Alba
In primul rînd nu scrie nică iitSpră de rad, fov. Elena Josan, mitetului Comunal de partid, CALISTRAT HOGAŞ: In nunţii relor şi maşinilor S.M.T. ne-au faptul că ne dă posibilitatea să
ieri că este gazetă de perete. responsabila cmectiviilui de re consideră că a făcut totul tra- Neamţului. (Col. „Biblioteca şcolaru ajutat într-adevăr să sporim, îngrijim şi să recoltăm la timpul
(Probabil că se scrie despre a- dacţie, ca şi ceilalţi tovarăşi din sîndu-i la începutul lunii ianu lui"). chiar din primul an, producţia potrivit şi în bune coudiţiuni a-
cest lucru în vreun proces ver colectiv, respectiv tov. Aurelia arie, tovarăşului Miron Belea, la ha. In anul 1957, am realizai grotehnice fiecare cultură.
bal a] organizaţiei de bază). Moise, Petrii Ursa, Ârcadie Do- secretarul organizaţiei de bază DEM: Di, căluţul metil cu 300 kg. grîu şi cu 1.500 kg.
Doar cele trei articole, îngălbe hrbvolsichi şi Avei Clar, mani P.M.R. din sat, sarcina să se porumb la fiecare ha. mai mult De aceea într-o adunare gene
nite de vechi ce sînt, care stau festă o totală nepăsăre faţă de ocupe îndeaproape de îndruma LUDW1G RENN : Trini. decît ţăranii muncitori cu gos rală ţinută la începutul acestui -0 ~
prinse dezordonat pe un fond de această situaţie. rea colectivului de redacţie al podărie individuală. an am luat liotărîrea ca toate
carton, te fac să crezi că â- gazetei de perete. V. DRUGOV şi M. TOVAROVSK1: lucrările din întovărăşirea noas Foriduri de bază
ceastă e gazeta de perete din A încerca să găseşti dosarul Cei trei fără nota trei. Asemenea sporuri de produc tră să fie făcute în comun. Pentru
Brănişca. cil articolele care au apărut în Despre plan de muncă sau ţie reuşim să realizăm în fiecare ca munca să poată fi ritmai bine în valoare de §87.150 k\
trecut la gazeta de perete, ar despre vreo şedinţă a acestui P. STRELKOV: Cartea tînăîului e- an. Acest lucru se poate vedea organizată, pentru a se putea
Fiind vorba de activitatea ei, însemna să pierzi timpul degea colectiv nici nu poate fi vorba lectrotehnifclan (Col. „Iti ajutorul activi de altfel din faptul că membrii controla calitatea lucrărilor şi întovărăşirile agricole din re
e de ajuns să arătăm titlul arti ba. Actualul Colectiv de redac cum de altfel nu poate fi vorba tăţii practice a pionierilor şi şcolariloî"). întovărăşirii noastre au adus tot ţine o evidenţă clară am format
colelor şi data apariţiei lor. ţie, spune că dosarul se găseşte nici de vreo şedinţă în care or giunea Hunedoara, şi-au creat
Primul articol intitulat „8 Mar jă vechiul Colectiv. Dacă-i în ganizaţia de bază din Brănişca
tie" şi semnat de tov. Elena trebi însă pe membrii vechiului să fi analizat activitatea colec pînă acum' fonduri de bază in
Coroianu, stă acolo de mai bine colectiv aceştia te îndrumă la
de 5 săptămîiii. Aceeaşi autoare actualul colectiv. Eşti trimis — tivului de redacţie. valoare do 567.150 lei. Pentru
semnează ăi doilea articol sub Cum s-ar spune — de la Ana la
titlul „Cu toţii la vot1', acesta Caiafa, fără să poţi afla nimic. Faţă de această situaţie, atît mărirea fondului de bază înto
datat din 28 februarie.
Pe cît de neplăcut, pe atît de comitetul comunal de partid cît vărăşirea agricolă „8 Martie'1
Nu e cazul să comentăm lipsa
de actualitate a acestor două netolerabil este faptul Că aceas şi organizaţia de b'ază P.M.R. din comuna Dobra valorifică a-
materiale, îrttrtMt temele p'e
care le tratează demonstrează tă stare de lucruri se petrece din Sat vor trebui să îa măsuri nual 3 la sută din producţia de
c’ta prisosinţă ăcest fapi. Al trei
sub ochii comitetului executiV menite să ducă la îmbunătăţirea cereale şi 10 la sută din produc
lea articol, apărut cu 6 săptă-
al sfatului popular comunal, pre activităţii gazetei de perete. ţia de tegume. Ea are acum în
mîni în urmă, semnat de tehni
şedintele acestuia, tov. Petru P. JURJONI proprietate obştească două se
cianul agricol Nicolae Drăghici,
mănători de cereale, o greblă
este intitulat „Să ne pregătim
mecanică, un motor pentru iri
pentru campania agricolă de
gat şi diferite unelte, iar anul
primăvară !“. Dar şi acest arti
acesta îşi va cumpăra 100 de oi.
col a trecut de vremea cînd era
Pină la sfîrşitul anului numărul
actual. El se referă la luarea
întovărăşirilor care îşi vor con
unor măsuri care de multă vre
stitui fond de bază va ajunge la
me âu şi fost înfăptuite.
320. întovărăşirile din regiune
N oi fin eri m em b ri ai U.T.M. îşi vor cumpăra animale de
muncă şi de producţie în valoare
Organizaţiile de bază U.T.M. anului şi pină in prezent, 36 de de 959.280 lei şi maşini şi uti
de la exploatarea minieră Ghe- tineri dintre cei mai merituoşi.
lar desfăşoară o muncă susţinu laje în valoare de 298.740 lei
tă pentru a atrage in rînd urile Printre tinerii primiţi de cu-
lor pe cei mai buni tineri. Da rîrid în rindurile U.T.M., se nu Pentru a lucra mai bine pămîn
torită acestei munci, organiza mără tovarăşii Văsile Mancaş,
ţiile de băză U.T.M. au primit Gheorghe Alic, Ioan Lucaci, 'Con tul şi a spori producţia, 239 în
în rindurile lor, de la începutul stantin Adoni, Ioan Stridie, Ma
tovărăşiri din cele 347 au adu
fia Malea şi Constantin Cizma
rii. nat pină acum sămînţa nece
sară şi au hotărît să efectueze
anul acesta în comun muncile
— .Azi vom construi un „teatru muncitoresc' .... le spune co piilor, directoarea Eleonora Balo- la cultura păioaselor şi prăsi
şin de la căminul săptămînal al uzinei „Victoria" Călan.
toarelor. (Agerpres).
DE Este de o deosebită însemnătate fă munca de îndrumare a ţăranilor mun de clasă af fi dispărut, că duşmanul Comitetele regionale şi raionale de
se acorde 'un mare sprijin întăririi citori de a spori producţia agricolă partid şi sfaturile populare vor putea
organizaţiilor departid organizaţiilor de bază şi înfiinţării de cu munca politică de lămurire a lor, de clasă s-a cuminţit. Viaţa pune în să facă faţă sarcinilor mari de ridi
noi organizaţii acolo unde nu există, cu privire la foioasele unirii lor în care a agriculturii rnoastre, în măsura
primirii de noi membri şi candidaţi gospodării colective şi întovărăşiri lumină fapte de natură să trezească în care se vor slrădui să-şi sporească
de partid dintre cei mai buni colecti agricole. necontenit competenţa în acest dome
vişti, întovărăşiţi, lucrători din G.A.S. ta realitate pe acei tovarăşi miopi niu, să cunoască profund situaţia de
şi S.M.T., dintre ţărânii muncitori cu In ultimii ani, partidul şi guver pe teren şi să rezolve problemele în
gospodărie individuală care Sînt în nul au dat o mare extindere sistemu care se leagănă în asemenea iluzii. mod concret, operativ, perseverent.
fruntea luptei pentru cooperativiza lui de contractări şi achiziţii, care a
rea agriculturii. devenit una din principatele surse de Duşmanii regimului deinocrat-popu- De un mare ajutor pentru comite
formare a fondului central de produse tele regionale şi raionale de partid
Organizaţiile de partid din gospo agricole al statului. Datoria organelor lar, din rindurile chiaburilor şl este activul de partid, în rindurile că
dăriile agricole de stat şi S.M.T.-uri, şi organizaţiilor de partid este de a ruia trebuie să se numere cei mai buni
Consfătuirea de la Constanţa a dez tivate cu porumb, precum şi pentru gospodării colective, întovărăşiri 5- arăta documentat colectiviştilor şi în altor elemente exploatatoare, rămăşi specialişti agricoli, tehnicieni şi prac
bătut pe târg — în strînsS legătură obţinerea de recolte bogate la hectar gricole şi cooperative agricole de pro tovărăşiţilor, tuturor ţăranilor munci ticieni, buni cunoscători ai probleme
cu consolidarea şi lărgirea sectorului prin folosirea soiurilor celor mai pro Pentru a realiza producţii sporite de ducţie trebuie sprijinite să fie în frun tori, interesul pe oare-1 prezintă pen ţele fasciste, vechile cozi de topor ale lor agriculturii locale.
socialist al agriculturii — problemele, ductive şi îndeosebi prin folosirea pe carne şi lapte este necesar să dezvol tea luptei pentru întărirea unităţilor tru ei şi pentru întregul popor munci ' Comitetele regionale şi raionale de
sporirii producţiei agricole. In Expu scară tatgă a seminţei hibride; prin tăm şi să răspîndim cu hotărîre însilo- agricole socialiste; repartizaţi în sec tor valorificarea unor cantităţi cît mai claselor exploatatoare nu se împacă partid au datoriasă îndrume şi să
nerea prezentată de tovarăşul Gh. aplicarea agrotehnicii înaintate, folo zarea porumbului şi folosirea porum toarele de muncă hotăritoare pentru mari de produse agricole pe această sprijine sfaturile populare să-şi spo
Gheoirghiu-Dej, în chemarea consfă sirea îngrăşămintelor naturale şi mine bului îrisilozat ca hrană de bază pen ridicarea producţiei şi consolidarea cale. cu gîndul că socialismul înaintează şi rească rolul organizator în dezvolta
tuirii, ca şl îh discuţii s-a subliniat rale etc. Atenţia deosebită care trebuie tru vacile de lapte şi a vilelor la în unităţilor respective, membrii de par rea sistematică a agriculturii regiuni
că putem şi trebuie să realizăm în acordată porumbului este justificată de grăşat. Totodată trebuie să se asigure tid au datoria să fie un permanent In înfăptuirea sarcinilor mari de că speranţele lor în restabilirea ve lor şi raioanelor, să conducă şi să în
anii imediat următori o serioasă creş importanţa mare pe care o are aceas mărirea producţiei de furaj verde, prin exemplu, să-i însufleţească pe ceilalţi transformare socialistă a agriculturii drume activitatea cadrelor de specia
tere a producţiei agricole vegetale şi tă cultura pentru asigurarea unei pro cultivarea păşunilor de slabă produc ţărani muncitori şi lucrători din sec şi de sporire a producţiei agricole or chilor orînduieli s-au spulberat pentru lişti. Inginerii şi tehnicienii agro
animale, în Interesul ridicării nivelu ducţii mari de carne, lapte, unt şi ouă, tivitate, folosirea raţională a goluri torul socialist. O grijă deosebită tre ganizaţiile de bază trebuie să strîngă nomi, zootehnişli, hortiviticoli, meca
lui de trai al celor ce muncesc. ca materie primă pentru industria ali lor de munTe etc. buie acordată cadrelor de conducere în jurul tor un puternic activ fără de totdeauna. Ei folosesc cu viclenie ori nizatori, hidroamelioratori şi medici ve
mentară, cît şi pentru export. din unităţile agricole socialiste. Or partid, format din cei mai buni colec terinari trebuie sprijiniţi şi îndrumaţi
„A munci cu hărnicie pentru spori Ţara noastră are Condiţii deosebit ganizaţiile de partid au datoria să tivişti, întovărăşiţi, mecanizatori şi ce greşeli ale organelor de partid şi să-şi pună toate cunoştinţele şi în
rea producţiei agricole, chezăşuind O mare însemnătate are de aseme de favorabile pentru cultura viţei de vegheze' ca în conducerea acestor uni lucrători din G.A.S. şi S.M.T., frun treaga tor putere de muncă în slujba
astfel propria lor bună stare, â ridica nea însămînţarea fiorii-soaţei ui pe su vie şi a pomilor fructiferi, pentru spo tăţi să fie cele mai bune cadre, oa taşi în producţia agricolă, oameni cu de stat şi conducerilor unităţilor so sporirii producţiei agricole vegetale
agriculturii noastră la înălţimea ce prafeţe cît mai întinse şi obţinerea de rirea suprafeţelor cultivate cii aceste meni capabili, buni gospodari, ci oş mai multă experienţă şi cu influenţă şi animale, să organizeze producţia
rinţelor pdse de dezvoltarea industriei recolte mari. plânte şi a producţiei de struguri şi tiţi şi devotaţi: să muncească pentru în rindurile ţăranilor muncitori, inte cialiste, împing la abuzuri şl denatu pe baza metodelor înaintate, verifi
socialiste şi de nevoile crescute de fructe. Mărirea suprafeţei şi producti educarea tor, să-i sprijine in ridica lectualii satelor etc. cate în practică şi a tehnicii moderne,
consum ale maselor, a da Industriei Organele de partid şi de stat au de vităţii viilor şi livezilor depinde, în rea calificării lor profesionale. rări ale politicii partidului, caută să să fie permanent în mijlocul ţărani
alimentare, textile, de încălţăminte depus eforturi serioase pentru a obţi mare măsură, de asigurarea materia Expunerea prezentată de tovarăşul lor muncitori pentru a-i ajuta să spo
mai multă materie primă, a pune la ne o dezvoltare rapidă a creşterii ani- lului săditor viticol şi pomicol, de în Organele şi organizaţiile de partid Gh. Gheorghiu-Dej la consfătuire se strecoare în gospodăriile colective rească rodnicia pămîntului şi a ob
îndemîna populaţiei mal multă pîine, iriâleldh Luctui acesta e posibil pe fiinţarea de noi plantaţii pe dealuri sînt datoare să se preocupe cu grijă arătînd schimbările care au avut loc ţine cantităţi tot mai mari de pro
mal multă carne, mai mult lapte şi doiiă căi : sporirea numărului de ani şl coline, pe terenuri nisipoase impro şi de sporirea producţiei în gospodă în structura de clasă la sate, atrage şi întovărăşiri şi chiar în conducerea duse animale. Oamenii de ştiinţă, cer
unt, mai multe grăsimi, ouă, lină — mate şi creşterea productivităţii la prii pentru Cultura cerealelor, însă atenţia asupra manifestărilor luptei cetătorii din agricultură trebuie spriji
iată o sarcină de uriaşă răspundere animalele existente. De o mare în deosebit de potrivite pentru viţa de riile ţăranilor munoitori individuali. de clasă în etapa actuală. lor pentru a le submina pe dinăun niţi cu dragoste, îndrumaţi să lu
care stă nemijlocit în faţa oamenilor semnătate sînt mărirea numărului de vie şl pomi fructiferi. creze cu şi mai multă eficacitate, în
muncii de la sate" — se arată în Ex vaci de lapte, reducerea tăierilor de Aceştia trebuie îndrumaţi şi sprijiniţi Datorită politicii partidului nostru tru, a provoca nemulţumiri şi dezo şi mai slrînsă legătură cu practica
punere. animate tinere şi creşterea şi îngrăşa- +¦ producţiei, potrivit indicaţiilor con
’Vea acestora. Un rol hotărîtor în îm Consfătuirea de la Constanţa pune să folosească din plin ajutorul mare alianţa clasei muncitoare cu ţărăni rientare în rîndtil ţărănimii, a com sfătuirii de la Constanţa.
Un loc importaht în cadrul dezba bunătăţirea aprovizionării populaţiei sarcini de mare răspundere în faţa
terilor consfătuirii 1-au ocupat proble cu carne şi grăsimi îl au creşterea şi organizaţiilor 'de partid. Aceste sar pe care-1 primesc de la stat pentru mea munoitoare s-a întărit continuu, promite opera de transformare socia Comitetele regionale şi raionale de
mele privind creşterea producţiei de cini pot şi trebuie să fie înfăptuite partid, organizaţiile de bază, sfaturile
cereale, îndeosebi de grîu şi porumb, îngrăşarea porcilor şi păsărilor, care numai în condiţiile unui avînt puter obţinerea de recolte bogate şi produc mai mult de un milion şi jumătate de listă a agriculturii. Ţăranii colecti populare .şi specialiştii agricoli nu pot
sarcină centrală de care depinde dez nic at muncii politice şi organizato
voltarea tuturor celorlalte ramuri ale se înmulţesc şi cresc mai repede. Or rice, pe baza îndrumării îndeaproape ţii mari de animale. familii de ţărani muncitori au păşit vişti, întovărăşiţi şi individuali, în
agriculturii.
ganele şi organizaţiile de partid tre de către organele locale de partid a Organizaţiile de bază din sate’ tre pe calea agriculturii socialiste. frunte cu comuniştii, îi descoperă şi-i
Organefe şl organizaţiile de partid, buie ajutate să împletească sirius
sfaturile populare au datoria să mili buie să vegheze ca în acest domeniu organizaţiilor de bază de la sate — Aceasta, nu înseamnă însă ..că lupta alungă din rindurile lor pe aceşti duş
teze pentru sporirea st^ra^ţ^or cul
să luefeze oameni pricepuţi şi oii îndeosebi din unităţile agricole so mani.
Este de datoria organizaţiilor de
dragoste de meserie, pe care să-i în- cialiste — şi â sporirii iniţiativei pro
partid să muncească pentru ridicarea
t a 8 â|îi prii a tuturor organizaţilor de garţid.
conştiinţei politice şi a vigilenţei
membrilor de partid şi a tuturor oa
menilor muncii de la sate, pentru izo
larea şi demascarea elementelor duş
mane, pentru paralizarea oricăror
uneltiri ale acestora. ' ¦"
Elementele duşmănoase care îşi
închipuie că pot pune la încercare
trăinicia regimului democrat-popular
şi a legăturilor dintre organizaţiile
de partid şi masa ţărănimii munci
toare, vor fi lovite cu o asemenea tă
rie, îneît le va trece pofta de a mai
ridica mina împotriva cuceririlor re-
volujionnre. ale oamenilor muncii.
