Page 59 - 1958-04

Nr. 1039 m o m i ftsciAusmim P«g .3

VIATA DE PARTID c -o o o o o o < o o o o <>oooooooooooooooooooooooooooo<xxxxx>o<x y& j/r-' - V:"' * •A"1' '• - 1

IP r i m i r e a tîlc u l u n ei su m e
d e n o i m e m b r i şi c a n d id a ţi ** • Ifirr ''‘iL" ¦. \ ., *>

d e p a r tid — s a r c in a m e r e u a c tu a lă de pe o fişă de plată

In scopul întăririi compoziţiei de regulă, toţi membrii comite­ nedoara, a expus în faţa candi­ In biroul sectorului III al minei să o conducă chiar el. Bucinschi, deşi ?
daţilor din uzina noastră o con­ Cimpa, ,,bătea vîntul". Majoritatea ce- tlnăr avea destulă experienţă şi cu- O
sociale a partidului, organizaţii­ tului, birourile organizaţiilor de ferinţă despre „Rolul şi impor­ lor care ar fi putut vorbi despre cel raj să primească propunerea. Apoi a 5
tanţa stagiului de candidat", iar mai harnici mineri, coborlseră de di- pornit Imediat la treabă. Mai Intli tre- g
le de bază din uzina noastră au bază şi candidaţii de partid. tov. Adolf Druker, directorul u- mineaţă in subteran. Noroc că la biiiau aleşi băieţi de nădejde, cu 0
fost îndrumate să ceară fiecărui Din această analiză, cît şi în zinei, le-a vorbit candidaţilor birou rămăsese 0 fată blondă şl ii- ambiţie.N-a Uitat să-l ta şi pe Aurelian 5
despre „Mişcarea muncitoreas­ nără. Spunea că e tehniciană. Tîrziu. Aici, chiar el l-a ajutat să Ş
membru de partid ca la locul luî urma controlului efectuat, am că din ţara noastră înainte de devină ajutor miner. Aşa s-a format ş
de muncă, să ajute pe doi constatat că organizaţiile de ba­ 23 August 1944". Intrai deci în vorbă ctl ea şi îmi ş i'a început să muncească brigada d e (‘
trei muncitori fruntaşi pentru ză furnale, turnătorie I* semi- începui discuţiile cu obişnuita între- tineret a lui Bucinschi.
De asemenea, unor candidaţi bare i ¦
pregătirea lor în vederea intrării cocs şi altele au obţinut rezul­ care au fost primiţi fecfent, li
s-a indicat să studieze „Statu­
în rîndurile membrilor şi candi­ tate bune în munca de primire tul P.M.R." şi anumite broşuri
daţilor de partid. Primind ă- de noi membri şi candidaţi de iar apoi au fost seminarizaţi asu-
pra celor studiate. Mai mult, u- — Merge bine mina? Pînă în ziua de 9 aprilie, brigada<
ceastă sarcină, membrii de par­ partid. nele organizaţii de Kbaa-zroă, au rc*<eo_­
tid stau de vorbă cu aceşti mun­ In scopul educării lor, candi­ — Merge. Dacă vreţi să aflaţi re- îşi îndeplinise planul, exirăgiiul peste ş
rut şi cer candidaţilor să pre­
citori, le vorbesc despre, progra­ daţii au fost încadraţi, în raport zinte periodic în adunările gene­ zultatele de ieri citiţi afară pe tablă, prevederi 330 tone de cărbune. Aplicind ^
rale scurte informări despre fe­
mul partidului, despre lupta ce cu cunoştinţele lor, în forme de lul cum îşi îndeplinesc ei sarci­ Este' dată situaţia pe fiecare sector în iniţiativa celor de ta Aninoasa, eix
nile de partid şi de producţie,
o desfăşoară organizaţiile de învăţămînt de partid, li s-au dat ceea ce a dus la întărirea răs­ parte. Oamenii sînt curioşi să afle re- alt reuşit ca în aceste prime zile alex
punderii lor faţă de sarcini.
_partidj pentru realizarea întoc csaî i rf pciî fni iî nc/ouniPcrroeftoe ipiAe Iliinniî en mprfopfe- ­ zultatele muncii lor în fiecare zi. De junii aprm e să dea peste plan peste%
mai a acestui program. In ace­ sională şi politică etc. Membrii Atît în munca de primire a
candidaţilor cît şi a membrilor aici porneşte o adevărată luptă peri- ^ {m e ^ cM U ne pe {iecare
de partid, s-au obţinut rezulta­
laşi timp, muncitorilor fruntaşi, de partid au ca sarcină să ajute te bune. Cu toate acestea sînt tril mai mult cărbune. In fiecare zi. Cu toate aceste mari>>
li se vorbeşte despre calitatea candidaţii în însuşirea materia­ încă lipsuri. Unele organizaţii
de membru de partid, cine, poa­ lului, în rezolvarea sarcinilor ce de bază ca cele de la transpor­ — Şi sînt bune rezultatele? realizări, pînă la această dată erau-j
turi, electrică, şi altele, nu dau 6 Termocentrala „Gh. Gheorghiu-D ej“ din Doiceşti, regiunea Ploeşti, este
te face parte din rîndurile par­ le-au fost încredinţate de orga­ atenţia cutvenită educării can­ — Sînt. printre primele mari unităţi energetice moderne realizate în cadrul planului
didaţilor şi pregătirii acestora ,, , i , întrecuţi de brigada lui Ioan hom po-6 de electrificare al ţării. Această term ocentrală aduce o importantă contribu-
tidului şi ce trebuie să facă a- nizaţia de bază. Datorită ajuto­ pentru a intra în rîndurile mem­ 'O ţie la alimentarea cu energie electrică a Capitalei, a regiunii petrolifere din
cel care merită şi care doreşte rului pe care membrii de partid brilor de partid, nu-i controlea­ Prin mulţimea de hlrtll şi caiete de Valea Prahovei, Munteniei şi alte cent re industriale ale ţării,
ză cum îşi îndeplinesc sarcinile. pe masă se aflau şi fişele de plată dlJ- cadrul sectorului, lupta pentru 5
Aceasta face ca unii candidaţi Cu cantitatea de combustibil econo misit în cursul anului 1957, şi al pri-
să lipsească uneori de la învă- O pentru luna martie ale minerilor. P e locul fruntaş se dă mai ales intres mulul trimestru din acest an, colecti vul de muncă al termocentralei „Gh.
ţămîntul de partid, de la adună­ Gheorghiu-Dej“ ar putea produce o can titate de energie electrică echivalentă
să intre în rîndurile partidului. îl acordă candidaţilor, aceştia rile de partid, să absenteze de una din ele se putea citi: Aurelian aceste două brigăzi. Tov. KompodgV cu consumul pe care îl au tramvaiele din Capitală pe timp de o lună de zile.
Datorită preocupării organi­ reuşesc să-şi îndeplinească în
zaţiilor de bază şi a muncii po­ bune condiţiuni sarcinile încre­ la lucru. Tîrziu ,ajutor miner, total 2.082 lei. na vrea să fie întrecut, iar pe de< IN CLIŞEU : Vedere din- sala fur binelor termocentralei „Gh. Georghiu-
litice desfăşurate de comunişti dinţate, să-şi ridice nivelul de Deşi numărul acestora este Dej" din Doiceşti.
Un ajutor de miner cîştigă peste altă patte, Bucinschi, vrea Să de.*
mic, comitetul de partid şi biro­ 88 d i ein i de ta n a şterea
în rîndurile muncitorilor fruntaşi, cunoştinţe politice şi profesiona­ urile organizaţiilor de bază vor 2.000 le ii Fata observîndu-mi nedu. monsireze că este capabil de fapte\
trebui să se ocupe mai îndea­
ataşaţi clasei muncitoare, în a- le şi să fie fruntaşi în producţie. proape de ei, să Ie cunoască merirea, interveni. mari.
greutăţile şi nevoile lor, să e-
nul trecut au fost primiţi în Candidaţilor de partid Nico- xercite un control mai sistema­ — Aa, da. E un băiat tlnăr de vreo Brigada cOndUsă 'de Bucinschi este<
tic asupra felului cum ei îşi în­
rîndurile membrilor de partid un lae Timoftel de la secţia de se­ deplinesc sarcinile încredinţate 21 de ani şi lucrează in brigada lui formată numai din tineri utemişti. <
şi să-i ajute să le realizeze în­
număr de 33 tovarăşi, în rîndu­ micocs, Stănilă Ispas, Rudolf tocmai. Mihai Bucinschi de la abatajul 606 Toţi ambiţioşi, plini de elan. Cîndi

rile candidaţilor de partid peste Renk şi Mihai Albert, de la sec­ Desfăşurînd o muncă stărui­ stratul V. au auzit de iniţiativa celor din Ani- <
toare, de zi cu zi, organizaţiile
190 de muncitori, mulţi dintre ţia furnale şi alţii, care au dat de bază din uzina noastră vor
reuşi cu siguranţă, să obţină
aceştia fiind tineri utemişti. dovadă de multă răspundere succese şi mai mari în întări­ Intre timp, îşi făcu apariţia tov. Iu- noasa, de a spori productivitatea mun-<
rea rîndurilor partidului prin
In perioada primului trimes­ faţă de sarcinile încredinţate, primirea în rîndurile sale a tiii Giibaş, secretarul de partid. L-am cii ,all căutat s-o îmbrăţişeze ime-
muncitorilor fruntaşi care lu­
tru al acestui an au fost primiţi organizaţiile de bază respective crează în producţie, oameni wde: rugat să povestească tot ce ştie des- diat. In martie s-au angajat să dea)

în rîndurile candidaţilor peste 50 le-au redus stagiul de candida­ votaţi şi cinstiţi, care nu pre­ pre oamenii din brigada lui Bucinschi. 1,300 tone de cărbune pe fiecare postţ Noi documente despre Lenin

de muncitori, iar în rîndurile tură de la un an, la 6 luni. cupeţesc nici un efort pentru în­ — Pînă la 1 martie, începu tov. Gu- în fiecare zi, şi au dat 1,500 tone,*

membrilor de partid 24 tovarăşi. Munca de educare, desfăşura­ făptuirea sarcinilor încredinţate. boş, Şeful de brigadă Mihai Bucinschi cărbune, cîşligînd întrecerea. Anga- (Urmare din pag. l-a) siliului Muncii şl Apărării, preşedinte­
lui Comitetului Construcţiilor de Stat
Ca urmare a primirii în rîn­ tă în rîndurile candidaţilor a LADISLAU IACOB privinţă este telegrama Direcţiei gene­ K. A. Alferov prin care îl ruga să se
rale a întreprinderilor textile, în care îngrijească de sănătatea lui Tahtamî-
durile candidaţilor şi ale mem­ făcut să crească răspunderea a- Secretarul Comitetului de partid şi Aurelian Tîrziu, lucrau in brigada jamenlul în cinstea lui 1 Mai este cu) se cerea luarea de măsuri urgente în şev, inginer şef al comisiei superioare
vederea aprovizionării muncitorilor cu a combustibilului. Lenin ruga ca acest
brilor de partid a unui însemnat cestora faţă de sarcinile de pro­ de la uzina „Victoria" — Călan lui Ioan Kompodij, un om ca multă mult mai mare. Şi mai e ceva% alimente şl a aprovizionării cu com­ inginer să fie supus unui regim de
bustibil a fabricii naţionalizate Moro- supraalimentaţie.
număr de muncitori, s-a ajuns ducţie. De pildă, furnalistul experienţă, primul fiind şef de schimb, la mijloc: deocamdată Ioan Kompody% zov. Rezoluţia pe telegramă a fosl
scrisă de Lenin personal, care a pro­ Institutul primeşte şi din străinătate
ca în prezent, în majoritatea or­ Voica V. Vasile dă mai mare a- iar al doilea vagonetar. In timpul cît stă mai bine şi ei vor ca să-l înlrea- pus ca această problemă să fie ridi­ documente despre Lenin. Institutul de
cată la şedinţa Consiliului Comisari­ istorie a partidului de pe lîngă C. C.
ganizaţiilor de bază, compoziţia tenţie pregătirii paturilor de au îndeplinit aceste 'funcţii au căutat că. lor poporului. al Partidului Comunist Cehoslovac a
trimis un album consacrat istoriei Ma­
muncitorească să reprezinte mai turnare, ceea ce a dus la îmbu­ V. I. Lenin atribuia o mare însemnă­ rii Revoluţii Socialiste din Octombrie
tate educaţiei tinerei generaţii. Marele cu semnătura Iul' Lenin.
mult de 90 la sută. nătăţirea calităţii fontei. Remus să prindă, de la şeful lor, iainele mc- După ce am aflat toate aceste amă-î conducător sublinia în mod deosebit
necesitatea ca tineretul să se înarmeze O mare importanţă o au de asemenea
Pentru a cunoaşte cum orga­ Nedescu execută cu mai multă seriei, să înveţe cît mai multe lu- minte mi-am dat seama mai bine de< cu cunoaşterea ştiinţei marxiste. Acest cărţile, revistele şi ziarele cu adnotări
lucru reiese şi din scrisoarea lui V. I. făcută de V. I. Lenin.
nizaţiile de bază se ocupă de atenţie reparaţiile şi menţine în cruri. Asta a durat pînă la 1 martie, ce ajutorul de miner Aurelian Tîr-< Lenin din 16 septembrie 1918, adresată
primirea de noi membri şi can­ bună stare de funcţionare utila­ unul grup de elevi din capitală, în oare Cînd citea o carte, V. I. Lenin făcea
jele de Ia furnale, iar Aron Zor- cîad lui Bucinschi i s-a încredinţat ziu câştigase atîţia bani în luna mar-< el urează tinerilor moscoviţi succese în
didaţi de partid şi de educarea za a depus mult interes în ridi­ studierea comunismului, în trecerea la adeseori însemnări şi adnotări pe mar­
acestora, în scopul popularizării sarcina de mare răspundere de a tie, munca practică în rîndurile Partidului gini, pe- coperte sau pe filele netipă­
Comunist din Rusia. rite anexate, sublinia pasajele oare-l
experienţei lor pozitive, comite­ carea calificării sale, reuşind să forma o brigadă de tineret pe care V. ALBUi interesau mai mult.
Printre noile documente există unele
tul de partid analizează periodic asigure o mai bună funcţionare OOOOO 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 < .< X X > 0 0 0 0 0 0 0 < X > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 care Ilustrează marea atenţie pe care In ultimul timp institutul a primit
munca a două, trei organizaţii şi utilizare a macaralei pe care o acorda Lenin problemelor construc­ 15 cărţi şi reviste cu adnotări de ale
de bază cu privire la îndeplini­ lucrează. Acţiuni gospodăreşti ale tineretului ţiei culturale şi învăţămîntulul public. lui Vladimir Ilici. Printre acestea se
află trei volume din „Capitalul" într-o
rea sarcinilor ce le-au fost tra­ Tot în scopul educării candi­ Din arhiva scriitorului Serebrov-Tiho- ediţie germană de la sfîrşitul secolului
nov s-a primit un bilet adresat de Le­ trecut, două volume din „Capitalul" în­
sate în această direcţie. Nu de daţilor de partid au fost expuse Este un lucru constatai încă de O.T.M., au prestat ore de muncă vo­ nin lui L. B. Krasin în care Vladimir tr-o ediţie rusă din 1885, numere din
mult că preparaţia Petrila¦ este una luntară pentru curăţirea acoperişurilor Ilici se interesează de editarea căr­ revistele „Novoe Slovo" din 1897 Şi
mult au fost analizate organi­ în faţa acestora conferinţe pe diatribele-M'cu~birie- gospodărite si in- şi interiorului. Din sectorul prepara¦ ţilor, întreabă de rezervele de hîrtie ale „Ukrainski Kommunist".
trefimite din "bazinul carbonifer Valea ţie, s-a scos şlamul depozitat pe a editurii „Vse mirnaia Literatura".
zaţiile de bază furnale, turnăto­ diferite teme. De exemplu, tov. Jiului. In cadrul acţiunii gospodăreşti coperişul secţiei de preparat recupe In ultimul timp a crescut simţitor
din „Luna curăţeniei", ,eforturile celor rlndu-se astfel peste 6 tone de şlam Cîteva documente nou primite ilus­ fondul de documente conţinînd amin­
rie nr. 1 şi 2 şi semicocs. La Ioachim Mogă, secretar al Co­ vârstnici sînt susţinute şi de nrnlţi ti­ Printre tinerii care au muncit cel mai trează atitudinea atentă, plină de solici­ tiri despre diferite întîlnirl şi convor­
neri muncitori. Astfel, acum câteva zi­ bine se numără: Dumitru Mîţu, Ioan tudine, a lui Vladimir Ilici. faţă de ori­ biri cu Vladimir Ilici j
şedinţele de analiză participă, mitetului raional de partid Hu- le, tinerii, mobilizaţi de organizaţia Penii, Iosif Marton, Toma Valeriu etc. cine ou care venea în contact. O măr­
turie vie a acestei minunate trăsături Institutul de Marxism-L’eninism con­
CĂRBUNE PESTE PLAN ---------------------- — :---------------------- -------- a lui Lenin este bileţelul trimis de el tinuă să strîngă şi să studieze docu­
în 1920, în timpul unei şedinţe a Con­ mente şi materiale legate de viaţa şi
Apropierea zilei de 1 Măi însufle­ nic sarcinile planificate. Cele mai bu­ activitatea marelui L’enin.
ţeşte tot mai mult munca minerilor de ne rezultate le obţin brigăzile din
(Agerpres).
la Petrila. In lu na. aceasta, ei au &- abatajele figuri, conduse de Michiev

dăugat la realizările anterioare, încă Gheorghe, Nicolae Gristea, Panait Bo- sarcină de mare însemnătate
1.552 tone de cărbune peste prevede­ goş şi Gheorghe Neagu, care au dat
rile planului. In primele rînduri ale numai în această lună peste plan în­ (Urmare din pag. l-~a) Astfel de rezultate nu pot mul­ campanie pot fi efectuate la un
întrecerii, se află şi de data aceasta tre 183—269 tone de cărbune. Pentru ţumi pe nimeni şi este cazul să nivel calitativ mai înalt şi ter­
colectivul sectorului II care a livrat întîmpinarea zilei de I Mai, minerii ze timpul pierdut din cauza plo­ minate într-un timp mai scurt.
în afara sarcinilor de plan 1.748 tone de la Petrila şi-au propus să mun­ ilor. nemulţumească şi pe tovarăşii
He cărbune. Marea majoritate a brigă­ cească în aşa fel, încît la marea săr­ din conducerea S.M.T.-urilor. In regiunea noastră, gospodă­
zilor de mineri din sectoarele minei bătoare, toate brigăzile minei să fie Cele mai mult rămase în Este adevărat că timpul nepriel­ riile individuale mai deţin încă
Petrila îşi îndeplinesc şi depăşesc zil­ cu planul îndeplinit şi depăşit. urmă, sînt gospodăriile de stat nic a împiedicat în bună mă­ suprafeţei însemnate de teren.
din Călan, Haţeg şi Lăpuşnic. sură obţinerea unor rezultate Trebuie arătat că în sectorul
Conducerile acestor gospodării mai însemnate. Dar, dacă acele individual, situaţia lucrărilor din •©
au sarcina de a lua măsurile zile în care timpul a permis să această campanie se prezintă
să conducă în mod competent agricul­ listă a agriculturii, fără pripă şi cele mai corespunzătoare pentru lucreze în cîmp, ar fi fost folo­ extrem de slab în momentul de o p tim a l eonee,fit
tura şi să rezolve problemele ei mari totodată fără a se lăsa lucrurile la g.ăbirea lucrărilor din această site din plin, atunci fără îndo­ faţă. In multe comune, nu au
fără o muncă serioasă, concretă de voia întîmplării şi a mersului de la campanie. ială situaţia ar fi mult mai îm­ fost terminate încă însămînţările Locuitori: cîteva mii7 amatori de-a voinţă, strădanie şi interes din partea
studiere şi răspîndire a experienţei sine. bucurătoare, din prima urgenţă, iar arături face parte din echipele artistice: mai 'celor ce activau spre luminarea popo­
înaintate, scojînd în evidenţă meto­ Rolul S.M.T.-urilor a crescut pentru însămînţările din epoca multe suie / intelectuali şi muncitori rului muncitor.
dele bune ale gospodăriilor de stat, Măsurile economice şi tehnico-orga- mult faţă de anul trecut, prin Organizaţiile de bază din Il-a, s-au făcut în puţine comu­ cunoscători de n o te: zeci şi zeci 1 cadre
S.M.T.-nrilor, gospodăriilor colective nizatorice care vor fi luate de orga­ Faptul că sectorul socialist — S.M.T.-uri împreună cu condu­ ne şi pe suprafeţe cu fotul ne­ didactice absolvente ale¦ şcolilor nor­ Căci, într.adevăr, acestea hotărăsc
şi întovărăşirilor agricole. Ele trebuie nizaţiile de partid şi sfaturile populare cooperatist din agricultura re­ cerile administrative, comitetele însemnate. Numeroşi ţărani m ale: vreo două duzine... şi totuşi' ac­ iotul.
să analizeze de ce în cadrul regiunii trebuie să fie însoţite de o intensă giunii noastre s-a dezvoltat. Se de întreprindere şi organizaţiile muncitori individuali mai prac­ tivitatea culturală din comuna Viuţii de
şi .raionului sînt unităţi agricole care, muncă politică. Comitetele regionale şi poate afirma că de felul cum U.T.M. au datoria să se ocupe tică încă* obiceiul de a nu ara Jos era pîtiă în ul­ Convinşi de japiul acesta şi ţinând
în aceleaşi condiţii, obţin rezultate di­ raionale de partid, organizaţiile de lucrează mecanizatorii, de felul cu mai multă răspundere de mo­ pămîntul pînă în ziua cînd îl ş! tima vreme aproape cont de condiţiile materiale optime ce
ferite, de ce chiar în cadrul aceleiaşi bază, au datoria să folosească toate cum sînt folosite maşinile şi bilizarea mecanizatorilor pentru însămînţează. Dacă în condiţiile inexistentă. Aveai
unităţi sînt brigăzi, echipe, oameni formele politice de influenţare a mase­ tractoarele depinde în mare mă­ a folosi din plin fiecare zi, fie­ acestui an se aşteaptă cu tere­ nevoie de o. serbare te sînt acum create,
care de asemenea obţin rezultate di­ lor — munca de la om Ia om prin sură reuşita campanie din a- care ceas bun de lucru, de a-i nul nepregătit pînă cînd tim­ lă bămin, te adre- ' o mână de cetă­
ferite şi să ia măsuri pentru ca ex­ agitatori, manifestări la căminele cultu­ ceastă primăvară. îndruma şl ajuta să facă lucrări pul permite să se treacă la se­ sat elevilor de io ţeni din comuna
perienţa fruntaşilor să devină bun al rale şi colţurile roşii, conferinţele şi de calitate superioară şi să rea­ mănatul porumbului, atonei ar şcoală/ doreai un prograin la staţia Vinţu de Jos, prin­
tuturor. presa locală — pentru a populariza cît Folosind din plin zilele bune lizeze însemnate economii de însemna ca însămînţările ?ă se de radioficare, ie serveau elevii de tre care vechi mi­
mai larg principalele probleme dezbă­ de lucru', unii mecanizatori ca carburanţi şi piese de schimb. amîne pînă tîrziu. Or, acest lu­ şcoalăl trebuia să încadrezi 6 confe­ litanţi pe tărîm cul­
Consfătuirea de la Constanţa a tute Ia consfătuirea de la Constanţa Marcu Gheorghe de la S.M.T. cru înseamnă pierderi mari în rinţă S'.R.S.G., să dai un caracter fes- tural în vechea reuniune a meseriaşi­
apreciat ca deosebit de valoroasă expe­ şi a mobiliza masele largi ale oame­ Orăştie, care lucrează la G.A.C. Cu scopul de a asigura ter­ recoltă. îid anei adunări electorale elc.} cine lor şi cei din fosia societate de tec-
rienţa Comitetului .regional de partid nilor muncii de la sate, în lupta pen­ Şibot, Croitoru Haralambie de minarea la timp a însămînţări­ tură, ajutaţi 'd e mai mulţi tineri şi
Constanţa care în munca de transfor­ tru înfăptuirea sarcinilor puse de la acelaşi S.M.T. care lucrea­ lor, gospodăriile colective şi în­ Datoria organelor de partid, le-ar fi putut ajuia dacă nu elevii de. unele cadredidactice, au hoiărît s-o
mare socialistă a agriculturii, întări­ partid. ză la G.A.C. Pricaz şi alţii, au de stat şi agricole este de a în­ rupă ca inaciiviiaiea şi să.şi pună for­
rea ur lăţilor agricole socialiste şi reuşit să realizeze planul de lu­ tovărăşirile trebuie să creeze treprinde o largă acţiune de şcoală ? ţele şi talentul în sprijinul educării ma­
sporirea producţiei agricole, s-a că­ Palria noastră este înzestrată de na­ crări stabilit pe tractor în aceas­ condiţii optime pentru ca trac­ mobilizare a ţăranilor muncitori selor largi populare. Mobilizaţi de că­
lăuzit şi se călăuzeşte după un tură cu pămînturi bune pentru agri­ tă campanie. Faptul ca aceşti toarele S.M.T. să poată lucra individuali precum şi a unităţi­ —* Desiul de rău spuneau unii, clă- tre comitelui comunal de partid, ei au
plan concret de acţiune, întoc­ cultură. Oamenii muncii de Ia sate mecanizatori şi-au îndeplinit din plin. Ţinînd seama de faptul lor socialiste din agricultură, iinînd semnificativ din cap. înfiinţat în cadrul căminului cultural,
mit pe baza unui studiu aprofun­ sînt harnici, pricepuţi şi dornici să fo­ planul este cea mai grăitoare că în acest an, timpul în care pentru a folosi din plin fiecare' sub îndrumarea profesorului Marin
dat, a .cunoaşterii temeinice a condi­ losească din plin cuceririle tehnicii şi dovadă că atunci cînd există treb’uîe executate însămînţările zi bună pentru arat şi însămîn- — Şi ruşinos, răspundeau alţii, pe Alexia din Alba lulia, un cor mixt.
ţiilor şi posibilităţilor reale de dezvol­ agrotehnicii moderne. Avem toate con­ interes', cînd munca este bine or­ s-a scurtat mult din cauza plo­ ţat. Trebuie luate toate măsurile de-a-niregul revoltaţi. După 6 pregătire de mai multe săptă-
diţiile ca în anii imediat următori să ganizată se pot obţine realizări ilor, conducerile G.A.G. şi ale politice şi organizatorice pentru mîni, corul a dai nu de midi primul
tare a agriculturii.Invăţînd din a- obţinem asemenea recolte şi să dez­ însemnate, în ciuda unor condi­ întovărăşirilor, vor trebui să mo­ — Totuşi, ce e de făcui? — se în­ său concert public. Concertul a fost viu
voltăm creşterea animalelor în aşa fel ţii atmosferice nefavorabile. Tre­ bilizeze toate atelajele de care ca în acest scurt timp cârd ă trebau apoi cu loţii. Dar răspunsul în- aplaudat de către cei ce l-au asculitit
ceastă experienţă preţioasă, comite­ încît aceasta să aibă urmări îmbucu­ buie arătat însă, că nu toţi me­ dispun pentru a face o parte din mai rămas, însămînţările să tirzia să se concretizeze. şi ei a demonstrai din plin viitoarele
rătoare în ce priveşte condiţiile de canizatorii îşi dau interesul pen­ lucrările care nu pot fi executa­ poată fi executate în bune con­ posibilităţi de afirmare ale corului vin-
tele regionale şi raionale de partid, trai ale oamenilor muncii de Ia oraşe tru a folosi din plin fiecare zi te cu tractoare şi care pot fi fă­ diţiuni agrotehnice pe toate su­ ...Nu de muţi, cu ani în ur/iiă, fanfara ţan.
şi sate. bună de lucru. Nefiind îndeajuns cute în condiţii asemănător de prafeţele planificate. meseriaşilor delecta duminicile lumea înfiinţarea corului este privită cu
împreună cu sfaturile populare, tre­ controlaţi şi traşi la răspundere, adunaiă-n parc j de 2.3 ori pe an re­ simpatie de către toţi cetăţenii din co­
Ziua bună se cunoaşte de diminea­ mulţi dintre ei mai au obiceiul bune şi cu atelajele cu tracţiune Muncitori din gospodăriile de uniunea prezenta frumoase programe mună, inclusiv de către acei intelec­
buie să elaboreze — cu ajutorul celor ţă. Îndeplinirea sarcinilor mari ce să se lase „pe tînjală", după animală. stat şi S.M.T.-urî, colectivişti, în­ artistice cu piese, de iealru aiît de tuali care nu s-au încadrat în cor, dar
stau în faţa agriculturii depinde în cum se spune. Acest lucru se tovărăşiţi şi ţărani muncitori cu bine interpretate încît ecoul lor dăi­ care, sînlem siguri că nu vor pierde
mai buni cunoscători ai problemelor — mare măsură de felul cum vor munci poate vedea şi din faptul că Cheia succeselor în întovără­ gospodării individuale ! Folosiţi nuie încă şi azi în sufletele celor ce prilejul să-şi aducă sub această formă
comitetele regionale şi raionale de şiri, o constituie efectuarea în Fiecare zi bună de lucru pentru le-au ascultat. Societatea de lectură
planuri bine chibzuite de măsuri teh- partid, organizaţiile de bază şi mem­ S.M.T. Orăştie a realizat doar comun a tuturor lucrărilor. Dacă a termina însămînţările din a- (care număra peste 100 de membri) contribuţia lor la promovarea muncit
brii de partid. încă de acum, din ac­ ceastă primăvară la timpul op­ îşi ţinea cu regularitate şedinţele. Şi
nico-organizatorice şi politice, care să 12 la sută din planul pe campa­ întovărăşirile vor aduna în co­ tim şi în bune condiţiuni agro­ nu aveam pe vremea aceea nici cămin culturale din Vinţu de Jos.
tuala campanie a însămînţărilor de mun sămînţa şi dacă, pe lîngă tehnice ! . cultural cu director salariat, nici bi­
dea o .perspectivă clară şi să orienteze nie, S.M.T. Alba 18 la sută, iar bliotecă cu bibliotecar plătit, nici sta­ Prof. LASCD T!T I.IVIU
primăvară. tractoarele S.M.T.-urilor, se vor ţie de radioficare cu responsabilă directorul Şcolii medii nr. 1
organizaţiile de partid şi de stat în S.M.T, Miercurea 20 la sută. ajuta unii pe alţii cu atelajele şi îrl schemă şi nici sprijin material din
Art. de fond apărut în Scînteia vreo oarecare pfţrle. Dar exista bună Alba lulia
munca -ie transformare socialistă a a- nr 4193 din 17. apr. 1958. cu braţele de muncă la arat şi

griculturii şi sporire a producţiei a- însămînţat, lucrările din această

gricole vegetale şi animale.

•In felul acesta se poate înainta pe

un front larg în transformarea sooia-