Page 6 - 1958-04

'Pa* 2 ''WitftoDL WClÂtlSMUWl Mr 1024

ic&aa*

Gazetele de perete din llia Simfonia Leningradului Sprijin brigăzilor care

o<«ovî>> pot sâ desfâşoare..... . rabilulul film „Garnizoana neirwritoa>: B primăvara lui 1942 şi Hitler (a aplică iniţiativa iui Tucaciuc
activitate şi mai buna S C PRODUCŢIE ASTUDIOULUI .MOSFIIM' ro"i eîta bară?) a fixat ca ultim termen
¦ d« cucerire a oraşului, ziua de 9 au­ La exploatarea minieră Vul­ foarte multe palete. Şeful ex­
Filmul i,Simfonia Leningradului" gust In aceste dramatice zile, avio­ can au îmbrăţişat pînă acum ploatării a chemat imediat pe
este dedicat nemuritoarei opere muzi­

¦ ¦ cale a lui Dmltri Şoştakovici, „Simfo­ nul militar pilotat de Poliacov, ateri­ iniţiativa lui Tucaciuc 32 bri­ inginerul Ciocia Vaier, mecani
nia Vil-a", simfonie cunoscută şi sub zează. Deşi rănit, pilotul îşi execută găzi de la producţie şi un nu­ cui şef de sector şi i-a dat dis
¦ Concursul „Pentru cea mai „Drumul socialismului" ^ numele de „Simfonia războiului" şi ca­ ciudata misiune în acest timp —¦ pre­ măr de patru brigăzi de la in­

s bună gazetă de perete“ a ştir contribui la îmbunătăţirea ac-* re este dedicată eroicilor apărători dă Comitetului de radio Ieningrădean, vestiţii. La unele din aceste bri­ poziţii să remedieze defecţiu
nit interes şi în rindul colec- tivitâţii gazetei noastre de pe-* nea.
5O?O tivelor de redacţie ale gazete- rete, la sprijinirea realizăriiX ai Leningradului. partiturile lui Şoştakovici. Partiturile, găzi s-a căutat să se reducă e-
lor de perete din llia. Unele sarcinilor ce ne stau in faţă,* Tot în vederea sprijinirii bri
Deşi filmul este închinat unei opere cuprind minunata Simfonie a Vil-a, feclivul, deoarece minerii au de­ găzîlor din cărbune s-au ma
luat şi măsurile ca brigăzile sa
muzicale celebre, el nu este brodat pe închinată de compozitor leningrădeni-: dus din experienţa lor că redu- aibă materialul lemnos cît ma
aproape de locul de muncă ş
oo?o dintre acestea desfăşoară o ne angajăm să participăm la 4- lor; cînd un număr de posturi (e să nu le lipsească „goalele"
¦* activitate rodnică, sînt intere- săptămînal sectoarele sînt obli
sate să obţină rezultate cit acest concurs, să muncim cu X I Comitetul de radio întîmpină o mare vorba de posturile neproducti­ gate să scoată din abataje scu­
<• mai bune. Altele însă, deşi s-au tot elanul, astfel incit să o- *** greutate. Muzicanţii sînt mobilizaţi toţi ve), dar folosind mai minuţios lele (perforatoarele, ciocanele
crîmpee din viaţa compozitorului, ci şi luptă pe frontul antifascist. Inter­ timpul şi agregatele se poate ob­ de abataj, burghiile, şpiţurile de
cupăm un loc fruntaş in ca ^ ne vorbeşte despre geneza ei în îm­ vine ordinul înaltului comandament al ţine aceeaşi producţie, deci un la ciocanele de abataj, fireze-
prejurările deosebit de tragice în care armatei sovietice, ca toţi membrii or­ randament mărit. Iniţiativa a- le, securile) pentru a le ascuţi
??<> angajat că vor participa la drul concursului. Semnează... + a fost executată pentru prima dată chestrei Comitetului radio să se adune ceasta pornită de jos a fost gă­ şi repara, iar în zilele de repaus
concurs au făcut acest lucru, întregul colectiv de redacţie. ¦ simfonia. In succesiunea de imagini la Leningrad. Străbătînd frontul şi sită vrednică de atenţie de că­ să se verifice şi să se ungă
ce se perindă pe ecran, sînt materia­ greutăţile imense, soliştii instrumentişti tre conducerea exploatării şi du­ craterele...
oo<o» după cit se vede, formal, Re- Convingerea noastră era a-* lizate şi tălmăcite metaforele muzicale se regrupează la Leningrad, sub ba­ pă o consfătuire cu şefii celor
latăm ¦aici citeva aspecte din tunci că acest angajament va* ale simfoniei, ceea ce dă filmului o gheta dirijorului Dobroselski. Repetiţi­ patru sectoare, s-a procedat la Rezultatele acestor măsuri a
excepţională putere emoţională. ile se desfăşoară cu înfrigurare şi se această reducere de efectijv la căror respectare e urmărită sis­
?o preocupările colectivelor de re- fi intr-adevăr respectat. El în-* fixează ziua premierei — 9 august, ca tematic, n-au întîrziat să se a-
o dacţie ale gazetelor de perete să s-a dovedit a fi formal. Mâr-* Leningradul, asediat de trupele hi- o sfidare aruncată hitleriştilor. cite trei brigăzi din fiecare rate. Dintre brigăzile care au
tleriste, se zbate în greutăţi m ari: sector. Şefii de brigăzi au con­ îmbrăţişat iniţiativa lui Tuca­
««>• din llia. cu activitate turie stau faptele. La gazetaX lipsa de alimente, de apă, de medica­ Vor reuşi membrii orchestrei să pre­ diţionat însă această reducere de ciuc, un număr însemnat au reu,
de perete de aici pot fi citite* mente, iar blocada se strînge mereu. zinte simfonia în ziua în care arma­ efectiv la brigăzile respective, de şit să-şi realizeze şi chiar să-şi
O gazetă şi azi trei articole care tratea- X Bombardierele fasciste aruncă moarte tele duşmane vor să cucerească ora­ o asistenţă mai promptă a ca­ depăşească angajamentele. De
şi flăcări. Străzile par pustii. Sub li­ şul ? Vor mai putea eroii leningrădeni drelor tehnice, ingineri şi tehni­ exemplu: brigada lui Vişa Ioan
oo- bună ză, la general, problema ale-* De azi, 2 aprilie 1958 şi pînă Ia 4 niştea aparentă însă, palpită cu inten­ să asculte simfonia închinată lor ? cieni. Mai concret: s-a cerut ca are plan 3 tone pe post de
???ooo?o??oo?<oo* gerilor de deputaţi in sfaturile* aprilie, pe ecranul cinematografului sitate inima poporului sovietic care Spectatorii ştiu sfîrşitul. Este sfîrşitul artificierii să se prezinte la timp miner. S-a angajat să dea peste
«3* Pare-se că acest concurs a populare şi un articol in legă-X „Filimcn Sîrbu" din Deva, rulează suferă, munceşte şi luptă pentru tri­ la locurile de muncă pentru a plan încă 2 tone deci în total
avut darul să stimuleze activi­ tură cu primul Congres a / t producţia studioului Mosfilm — „Sim­ pentru care cu toate puterile a luptat face puşcarea. Fireşte că acea­ 5 tone de post. Brigada a reu­
tatea gazetei de perete „Spre Partidului Muncitoresc Ro- * fonia Leningradului", după scenariul şit să-şi realizeze şi depăşea­
socialism" care aparţine orga- scris şi regizat de Z. Agranenko, cu­ scă angajamentul, dînd în fie­
nizafiei. de bază P.M.R. llia- min. Problemele multiple careX care zi peste 5 tone cărbune de
sat. Dacă in trecut această stau in faţa sfatului popular ra- ¦ noscut spectatorilor ca autor al memo-' umful vieţii. poporul sovietic. Simfonia s-a cînta-t. sta implică şi din partea şefilor post. Astfel, în ziua de 13 mar­
gazetă de- perete desfăşura o ional sînt lăsate pe planul al* tie a dat 6,300 ton-: deci cu
activitate destul de slabă, as- doilea. întrebăm organizaţiaX de brigăzi, a şefilor de schimb, 1,300 tone peste angajament, iar
în ziua de 15 martie, brigada
precizarea timpului cînd se va lui Vişa Ioan a dat 9,57 tone
pe post de miner deci cu 4,57
tăzi, despre munca colectivului de bază de aici şi comitetul¦ La răsadniţe/ în grădină şi la cîmp face puşcarea pentru ca tehnici­ tone peste angajamentul luat.
enii să nu facă deplasări în gol
de redacţie al acestei gazete sindical, cărora le aparţine ga-* de la un loc de muncă La altul. Rezultate bune au dat şi bri­
de perete trebuie vorbit altfel, zeta de perete, ce au de spusX găzile conduse de Negrescu Va-
Prin grija acestuia, la gazeta faţă de astfel de angajamente?* S-a cerut sectorului mecanic să sile, Rvthe Pajvel, Hunyadi Ioan
Apărea soarele deasupra creş­ gulioare'timpurii, roşii, ardei, vi­ — Şi în colectiva noastră — asigure aerajul la locul de mun­ şi alţii.
tetelor cînd am poposit la se­ nete. Şi grădinarul priceput arun- spunea tov. preşedinte — a so­ că şi s-au luat toate măsurile
diul gospodăriei colective „30 de­ cînd din cînd în cînd ochii spre sit primăvara.. Şi după cum se în acest sens. Exploatarea minieră Vulcan a
de perete, apar acum articole $ _ a r p u t e a m u n c i şi cembrie" din Teiuş. Se scăldau grădina unde avea să răsădeas­ vede colectiviştii folosesc orice avut de înfruntat în ultima vre­
că zarzavaturile, face ultimele timp prielnic pentru executarea me o seamă de greutăţi ca :
interesante legate de viaţa co- • în raze jucăuşe cîţiva porumbei „îmbăieri" răsadurilor. Nu peste lucrărilor agricole. La răsadniţe Intre partea mecanică şi bri­ timpul neprielnic pentru halda-
un zumzet subţire de albine ve­ multă vreme pe cele două ha. în grădină şi la cîmp se lucrea­ găzi s-a încheiat o convenţie rea sterilului, un foc puternic
munei şi sînt actuale. In ultima • nea dinspre fundul curţii, unde de teren cît măsoară grădina vor ză de zor. Vrem de data aceas­ de strînsă colaborare, pe care la sectorul doi, abatajul şapte
pare-se că harnicele lucrătoare fi răsădite legumele. ta să fim printre primii cu lu­ ambele părţi s-au angajat s-o şi altele. Cu toate acestea, roa­
ediţie, de pildă, au apărut ar- Şi gazeta de perete „Coope- ¦ şi-au început zborul. O întreba­ crările terminate. Deja am însă-
rea ele înaintea omului în pri­ In grădină lucrau de zor, Iu- mînţat pînă acum 2 ha. cu orz respecte cu stricteţe. Aşa cum dele îmbrăţişării iniţiativei lui
ticole care relatează felul cum raiorul“ de la cooperativaX vinţa hărniciei, sau omul le-a liama Picoş, Ana Koltor, Raveca şi 3 ha. cu ovăz. Restul de su­ e firesc, brigăzile care au îm­
luat-o înainte? La gospodăria Barabaş, Şara Mathe, Susana prafaţă destinată culturilor de Tucaciuc de către cele 36 bri­
se preocupă ţăranii întovărăşiţi „Mureşul" din llia, participă* agricolă colectivă din Teiuş, co­ Frenţ. Alături de ele, un băr­ borceag (3 ha.), porumb (8 ha.), brăţişat iniţiativa lui Tucaciuc
bat care vroia să „tină pasul". sfeclă de zahăr (2 ha.), este pre­ condiţionează randamentele spo­ găzi din exploatarea Vulcan,
şi cei. cu gospodării individua- ta concurs. S-ar putea spune ¦ lectiviştii de data aceasta au L-iau întrecut în hărnicie femeile. rite de respectarea acestei înţe­
luat-o înainte. Şi, între paran­ legeri şi la cea mai mică defec­ sprijinite zi de zi, ceas de ceas,
le de efectuarea la timp şi in că a şi obţinut unele rezultate. X ţiune raportează conducerii pen­
bune condiţiuni a lucrărilor Au fost expuse articole care¦ sînt îmbucurătoare şi putem spu­

din campania de primăvară. interesau 'pe lucrătorii din coo-* ne că, graţie măsurilor luate,

Aportul cetăţenilor din co- peraiivă; note critice prin careX teze spus, acest fapt este îmbu­ Mîinile lor făceau şentuleţe cu gătită. Avem şi săminţă selecţio­ tru a lua pe loc măsuri de în­ randamentele multor brigăzi au

mună la construirea şcolii me- s-a combătut atitudinea unor ¦ curător. sapele şi împlîntau arpagicul în nată. Bălegarul de grajd a fost dreptare. Un exemplu: în ziua

dii din llia,, problema de con- ospătari de la restaurant şi a* I-am întîlnit pe colectiviştii din pămînt. Dar nici bărbatul —¦ transportat tot la cîmp, uneltele de 18 martie anul curent, şeful
trădări şi achiziţii etc. In pe- unor lucrători din unităţile % care nu era altul decît Iulian Pi­ ne sînt reparate, şi acum aştep­
Teiuş la muncă. Primul, pe care coş preşedintele colectivei nu se
rioada de cînd se desfăşoară cooperativei care nu 'practicau* l-am găsit a fost grădinarul lăsa. Pentru un timp „l-am ră­ tăm doar să ieşim la muncă din de brigadă Danciu Florea s-a
concursul au mai fost publicate un comerţ civilizat, articole* Traian Koltor, care nu mai pri­ plin. prezentat în biroul şefului ex

articole care au. relatat acţiu- prin care s-au popularizat X didea cu lucrul la răsadniţe. Pe pit" de la activitatea sa, şi Să vă spun care sînt colecti­ ploatării şi i-a raportat că par
nile de folos obştesc iniţiate de fruntaşii la contractări şi achi-* 90 m.p. au scos capetele la ivea­ stind de vorbă am aflat veşti viştii cei mai harnici ? Alegeţi tea mecanică nu respectă con
dintre ţVLartin Hgyed, Ladislau venţia încheiată cu brigada lui
cetăţenii comunei, articole ziţii etc. Gu ajutorul gazetei* lă răsadurile de varză timpurie, bune. Cosma, Andrei Kcibl, Martin j
prin care s-au popularizat frun- de perete au fost înlăturate nu-X Molnar, Junior. Mat avem şi
taşii şi s-a combătut atitudi- meroase lipsuri. Credem insă ¦ Cum ? Tuburile de aeraj nu a

„ O ingenioasă metodă alţii la fel de harnici. Ii găsiţi la jung la locul de muncă, iar de

nea de nepăsare a unor ce- că această gazetă de perete ar* de educare a voinţei" cîmp, lucrează de zor. la lanţurile de craţer lipsesc crescut simţitor.
tăţeni faţă de buna gospodâ- putea avea o activitate şi maiX

rire a comunei etc. Felul in bună. Uneori insă, colectivul¦ Sub acest titlu a apărut un pabil care îşi desfăşoară munca Concursul regional de regularitate

care îşi desfăşoară activitatea de redacţie al gazetei de pe-* articol în ziaiul „Drumul soda- în bune condiţiuni. şirezistenţă

colectivul de redacţie al aces- rete de aici, manifestă como- * lismului" nr, De curirid, tov.

tei gazete de perete, ne indrep- ditate. Acest lucru il ilustrează * 1007 din 13 mar­ Victor Limbea-

lăţeşte să credem că ea va o- fidel faptul că în momentul de ¦ tie a.c. In acest Pe urmele materialelor nu s-a prezentat

?OO cupa un loc fruntaş pe raion faţă, la gazeta de perete, se X articol a fost as­ publicate personal la De­ Piaţa Unirii din oraşul Deva a mutarea fanionului, trecerea prin bu­ nute de concurenţi, pe primele trei
în cadrul concursului. menţin încă trei articole care* pru criticată va cu aparatul cunoscut în dimineaţa zilei de dumi­ toi, trecerea printre popice, şi peste locuri s-au cla sa t: 1. Gheorghe Pe-
nica, o animaţie deosebită. Sute de balanţă. La această probă, o serie traşcu — A.V.S.A.P. Deva ; 2. Cornel
o?o¦ vorbesc despre ziua de 8 mar-* conducerea cine- irj,j de proiecţie în iubitori ai sportului cu motor au de concurenţi au dovedit multă abi­ Debucan — A.V.S.A.P. Haţeg; 3. Mi-
tie şi unul despre alegerile de% ţinut să participe la concursul regio­ litate ’în executarea exerciţiilor. Prin­ hai Grancea — A.V.S.A.P. Orăştie.
Una pe hîrtie, alta în matografului din Vinţu! de Jos, vederea verificării şi punerii lui nal de regularitate şi rezistenţă or­ tre aceştia se numără Iosif Ciulai Pe echipe locul 1 a revenit echipei
realitate ganizat pe anul 1958 de Comitetul din Petroşani, Carol Nagy din Deva, A.V.S.A.P. Deva, care a devenit cam­
raionul Alba, pentru faptul că la punct. organizatoric regional A.V.S.A.P. Hu­ Traian Petea din Grăştie şi alţii. pioană regională pe anul 1958.
nedoara. La concurs a participat un
•4o<oOO?<<<<O>>>>0r deputaţi în sfaturile populare.* nu proiectează filmele în bune Rezultatul măsurilor luate e număr de 29 concurenţi din toate După proba de îndemînare s-a dat De menţionat este şi faptul că ra­
Lipsa de operativitate care ca-* raioanele regiunii. plecarea în proba de regularitate şi ioanele Orăştie şi Haţeg au prezen­
In ziua de 15 februarie a.c. racterizează uneori colectivul X condijiuni, aducînd în felul a- cit se poate de mulţumitor. rezistenţă care s-a desfăşurat pe tra­ tat la start cel mai mare număr de
a sosit la redacţie o corespon- de redacţie al gazetei de perete * Pe traseul din jurul rondoului din seul Deva—Orăştie—Sebeş—Alba—'Vinţ concurenţi. O bună comportare în ca­
denţă. Expeditor : Golectivul trebuie grabnic înlăturată. A -\ cesta nemulţumirea spectatorilor. Spectatorii care vizionează fil­ Piaţa Unirii, s-a desfăşurat proba de —Deva— llia—Deva. In cadrul con­ drul concursului au dovedit-o şi concu­
de redacţie al gazetei de pere- tunci, cu siguranţă, gazeta deX îndemînare. Proba de îndemînare a cursului a fost inclusă şi proba de tir renţii Martin Czitron din Deva, Gh.
te „Drum nou" de la Sfatul Pentru a satisface cerinţele mele sînt foarte mulţumiţi. şi aruncarea grenadei la punct fix, Pascu din Haţeg, D. Munteanu din
constat în ducerea paharului cu apă, probe executate în poligonul sportiv llia, Petru Gavrilă din Alba Iulia.
spectatorilor întreprinderea ci­ Direcţia cinematografică re­ din Orăştie, Majoritatea concurenţilor
Trebuie menţionat şi aportul pe ca­
nematografică regională a luat gională răspunzînd semnalului

*OO măsurile _n_e_c_e_s_a_re_,_____________ , critic al ziarului şi luînd mă
oo$
popular raional llia. Text: perete va putea fi de un real * In prezent la cinematograful şurile corespunzătoare a reuşit
„Fiind convinşi că concursul
organizat de redacţia ziarului folos colectivului de muncitori¦ din Vintu de Jos funcţionează să se achite cu cinste de una

din cadrul cooperativei. X ca operator tov. Victor Limbea- din sarcinile ce-i revine in vede-

nu, care este un om serios, ca- rea educării maselor.

Expoziţia de artă plastică deschisă Lucrările artiştilor amatori la Caricatura este bogat reprezentată au dovedit o bună pregătire obţinînd re l-au adus tovarăşii Alexandru
de curînd în Deva, din iniţiativa co­ în expoziţia de artă plastică. Cele 60 rezultate bune. Barezi, Ioan Ghilea, Ioan Doţ, Alexan­
mitetului regional de partid, grupează expoziţia regională de artă plastică de lucrări ale caricaturistului Eugen dru Szemeny, cît şi conducerile între­
cca. 250 de lucrări de pictură, gra­ Handelsmann din Alba Iulia, lucrate Pe tot traseul concursul a fost ur­ prinderilor Gostranscoop şi I.A.R.'i.
vură, desen, caricatură şi' 16 lucrări cu mult umor, atacă în mod critic mărit de un mare număr de specta­ Deva la buna organizare şi desfăşu­
de sculptură. Dintre acestea, majorita­ anumite metehne ale oamenilor cu di­ tori. rare a concursului.
tea lucrărilor sînt realizările artiştilor ferite preocupări. Spiritul mucalit şi
amatori din regiunea Hunedoara şi mai ironia fină, fără răutate, sînt calităţi După omologarea rezultatelor obţi­
puţine a cîtorva profesionişti. ale creionului tov. Handelsmann, care
a reuşit să-i atragă simpatia tuturor CICLOCROS
Scopul iniţial al acestei manifestări vizitatorilor expoziţiei.
artistice pe plan regional, a fost de Linogravura, nu mai puţin pretenţi­ ani, ale lui Fraricisc Bartok, în prezent tă în Valea Jiului prezintă frumoase Duminică, din iniţiativa colectivului cipat 35 de • concurenţi. Pe primele
a stimula şi încuraja pe creatorii plas­ oasă decît surorile ei, este reprezentată student al institutului de artă (datorită lucrări de sculptură şi încercări încu­ Lucrările sale, de la portretul izolat sportiv Parîngul Lonea, a fost orga­
tici amatori şi de a-i îndruma în vi­ mult mai bine. activităţii din cadrul cercului), se re­ rajatoare de acuarelă. Cea mai reuşită pînă la portretul grup, şi cele cu te­ nizat în cinstea zilei de 1 .Mai un ci- trei locuri s-au situat concurenţii
itor pe calea muncilor de creaţie. Tot- marcă prin îndrăzneală, spontaneitate lucrare este fără îndoială vasul cu mă, redau în mod măiestrit, pe lîngă a- clocros. La acest concurs au parti­
jdată, ea răspunde' unei necesităţi Valoarea educativă şi instructivă a şi degajare. Rezolvarea problemelor de figurine, realizat în lut ars. semănarea persoanelor, caracterul şi Aurel Marinescu, Ioan Soioa şi Iosif
cultural-arlistice fireşti a oamenilor cercurilor plastice conduse de artişti culoare-compoziţie, va fi rezultatul preocupările celor desenaţi. Linia si
muncii, într-un regim ale cărui preo­ profesionişti care au prezentat cele mai muncii lor de viitor. Expun lucrări fru­ Tovarăşul Victor Mihăilescu din Si- gură, executată cu multă rapiditate, Buda.
bune lucrări, este acum pe deplin do­ moase : Lăzărel Feket, Vaier Icnescu, meria, expune lucrări în ulei, acua­
vedită. Pe lîngă faptul că toţi artiştii Robert Schvejgofer, Robert Taugner, relă, pastel şi creion. In aceste două I. ZAMORA
amatori din cercurile plastice au ajuns — pastel şi acuarelă este stăpîn pe o
Al V-lea concurs al formaţiilor
artistice de amatori

cupări şi acţiuni converg prin nobilul să înţeleagă necesitatea şi valoarea G. Neamţu şi Prainov. Multă aten­ tehnică frumoasă de exprimare ce se dovedeşte un deosebit spirjt de ob­ De curînd s-a declanşat în întreagă dansatori, recitatori şi cititori artistici
scop de a ridica nivelul de trai şi cul­ lucrării de creaţie, ei se străduiesc ţie şj încurajare trebuie să i se dea vede î n : „Apus“, „Iarnă”, „Autopor­ servaţie şi o remarcabilă tehnică. Tov. ţară cel de al V-lea concurs artistic de la sate.
tural al maselor. Intîlnirea cu acea­ să-şi însuşească o tehnică ştiinţifică copilului de 12 ani Ion Macovei care tret”, „Mama” etc. Şi .culoarea de ulei Handelsmann şi-a creat cu ocazia ex­ al formaţiilor muzicale şi coregrafice
stă ocazie a artiştilor amatori cu pro­ de lucru, arătîn'd înţelegerea unor pro­ expune în ulei o natură moartă. îl pasionează pe tov. Mihăilescu şi nu poziţiei o frumoasă şi meritată popu­ de amatori — organizat în cinstea ce­ Spre deosebire de concursurile an­
fesioniştii, nu poale să fie decît de un bleme specifice artei plastice ca pers­ peste multă vreme, dînsul va putea laritate lei de a XV- aniversări a eliberării terioare, cel de al V-lea concurs artis­
real folos pentru cei dintîi şi un sti­ pectivă, compoziţie, volum şi probleme In Valea Jiului sînt 2 unităţi de realiza lucrări de aceeaşi calitate ca patriei noastre precum şi Festivalul tic pe ţară, pune un- accent deosebit
mulent în adîncirea preocupărilor artis­ de culoare educaţie şi îndrumare artistică. In Pe­ şi în acuarelă şi pastel. Făcînd o privire generală a ‘ reali­ bienal al teatrului de amatori „I. L. pe activitatea culturală obştească a
tice şi perfecţionarea măiestriei lor, troşani, funcţionează Şcoala populară zărilor plastice din expoziţie unde sînt Caragiale”. Totodată au început pre­ formaţiilor artistice, prevăzîndu-se în
pentru cei din urmă. Tot cu această Remarcabile sînt rezultatele obţinute de artă cu mai multe secţii, printre Sebeşul aduce în expoziţie două nu­ expuse lucrări din toate genurile de gătirile pentru organizarea expoziţiilor perioada de pregătire, obligativitatea
ocazie, cei aproape 10.000 de vizitatori de cercul plastic din Alba Iulia, con­ care şi secţia de artă plastică condu­ me: Barnabaş Nagy cu frumoase lu­ plastică, executate într-o tehnică co­ bienale de artă plastică şi artă popu­ prezentării unui număr de spectacole şi
care s-au perindat pînă acum prin dus de pictorul' Avram Mentzel .Lu­ să de tov. Fodor. In Lupeni, în ca­ crări în pastel. Dînsul se ocupă şi respunzătoare cerinţelor laţă de ama­ lară ale artiştilor amatori. concerte în faţa -unui public larg de
sălile expoziţiei au avut prilejul crări ca cele semnate de E. Mărginea- de sculptură, realizînd piese intere­ tori, se constată diferenţa de calitate la oraşe şi sate.. Diversele faze de
să cunoască posibilităţile artistice nu, Vanda Svinski, D. Drîmbăreanu drul clubului minier funcţionează un artistică între lucrările amatorilor din Concursurile artistice de amatori selecţionare (raionale şi regionale) .3
creatoare ale regiunii Hunedoara. şi Natalia Banciu, nu se puteau realiza sante de sculptură mică în lut ars şi cadrul cercurilor şi cele ale amatorilor constituie un prilej de valorificare a echipelor artistice, se .vor desfăşura
decît prin cercul plastic. In cadrul cerc de artă plastică condus de tov. portretul lui Lenin tot în lut ars. Gel din afara acestor cercuri. De aici, re­ tradiţiilor- şi comorilor folclorice ale sub forma unor spectacole întregi pre­
In central preocupărilor expoziţiei au cercului plastic din Alba Iulia mai Tellman. Contribuţia acestor două cer­ zultă necesitatea de a fi îndrumaţi poporului nostru; ele contribuie la creş­ zentate într-un număr mare de centre
fost artiştii plastici amatori care s-au expun : N. Haţegan, E. Bach, F. Gi- de al doilea este tovarăşul Epure care toţi amatorii din regiune, fie prin în­ terea numărului de formaţii şi al din cuprinsul regiunii şi raioanelor.
prezentat în mare număr şi cu multe prian, E. Haiduc, Q. Ghizcma căreia curi muncitoreşti la realizarea expozi fiinţarea de noi cercuri, fie prin Casa membrilor acestora, la sporirea numă­ Concursul al V-lea şi ¦festivalul de
lucrări. îi recomandăm să se ataşeze mai mult prezintă un interesant portret sculptat rului de spectacole şi concerte, la îm­ teatru prevede, pentru o selecţionare
de cercul de artă plastică. ţiei este substanţială, iar lucrările rea­ regională a creaţiei populare. bogăţirea repertoriului şi ridicarea mă­ mai bună, faze interregionale în patru
Pictura în ulei este cea mai bogat (basorelief) în marmură şi stema R.P.R. iestriei artistice de interpretare şi mai mari centre culţural-artislice din ţa­
reprezentată în expoziţie ca o dova­ Cercul de artă plastică din Hune­ lizate în cadrul cercurilor se remarcă Urmînd această cale, viitoarele ex­ ales la creşterea contribuţiei mişcării ră, după care urmează finala la Bu­
dă a preocupărilor majore al<$ ar.şti- doara, condus de tov. Emil Brandisz Lipsa cercurilor de artă plastică în artistice de amatori, cureşti.
lor amatori care nu sînt străini de grupează un număr frumos de ama­ prin tehnica înaintată în realizarea su­ Haţeg şi Deva, se simte. Cele mai pu­ poziţii de artă plastică vor prezenta
bogatele posibilităţi de exprimare plas­ tori. Activitatea didactică a instruc­ ţine lucrări ale artiştilor amatori au La aceste întreceri participă forma­ Nu ne îndoim că valoroasele noas­
tică pe care le oferă culorile în ulei. biectului. putut fi selecţionate din aceste centre. publicului lucrări de şi mai bună ca­ lii de amatori ale căminelor culturale, tre formaţii artistice din regiune vor
Acuarela este mai la îndemîna ori­ torului a contribuit ]a realizarea unor Tovarăşul Vasile Viorel are lucrări Deşi s-au prezentat foarte multe, ele caselor raionale de cultură şi colţuri­ participa la acest concurs cu acelaşi
cui, deşi dificilă, este mai slab re­ au fost reproduceri fără valoare ar­ litate, iar numărul exponanţilor va fi lor roşii din gospodăriile agricole co­ elan şi cu rezultate mult sporite faţa
prezentată în cadrul expoziţiei. In a- lucrări plastice de reală valoare artis­ frumoase în ulei şi iinogravură Ioan tistică. Din Deva expune Traian Radu, lective, solişti vocali, instrumentişti şi de concursurile anterioare.
ceeaşi situaţie şe găseşte şi desenul. tică Ratz expune Iinogravură, Ioan Hai fără îndoială mai bogat.
are numeroase şi bune lucrări în ulei, Şarolta Kontz două frumoase acua­
Lucrările lui Gh. Cocli tu copil de 13 acuarelă şi Iinogravură, Gh. Guiaş pre­ Prof. IOAN BUDIU
zintă pictură şi sculptură, iar G. Bră- rele, Tarqvinia Galeşan, iar din Ha­ Metodist de artă plastică Ia
ianu pictură în ulei; ţeg Adalbeit Bernath. Casa regională a creaţiei populare

Tovarăşă Ana Clara Rostiri, forma-'