Page 60 - 1958-04

Pac?. 4 DRUMUL SOClALIăMUZUl fr 1039

yizita lui K.E. Voroşilov In R. P. Polonă xdlîrroeJje s iir u • judiinvale s lin . • .u ltim e le ş tir i •

VARŞOVIA. 18 (Agerpres) şi de partid ai Uniunii Sovietice

P.A.P. anu n ţă: La 17 aprilie, care au sosit la congres.

K. E. Voroşilor, preşedintele Apoi a luat cuvtntul K. E.

Prezidiului Sovietului Suprem Voroşilofv care a fost salutat căl­

al U.R.S.S., şi persoanele care duros, îndelung, de către parti­

îl însoţesc au asistat la lucrări­ cipanţii la congres.

le celui de al patrulea congres •k

al sindicatelor din R. P. Polonă, La 17 aprilie Biroul Politic al

împreună cu oaspeţii sovietici Comitetului Central al Partidu­

au asistat la congres A. Zawad- lui Muncitoresc Unit Polonez a

ski, preşedintele Consiliului de oferit o recepţie în cinstea lui

stat al R. P. Polone, W. Goinul- K. E. Voroşilov, membru al Pre­ D EVIZA LUI E1SENHOWER Sesiunea Scupşcinei Populare Federative N oi succese ale
ka, prim secretar al C.C. al zidiului al C.C. al P.C.U.S., a R. P . F. Iugoslavia
P.M.U.P., J. Cyrankiewicz, pre­ preşedinte al Sovietului Suprem „Miliarde pentru cheltuieli militare...!" minerilor din
şedintele Consiliului de Miniş­ al U.R.S.S., şi a persoanelor BELGRAD. 18 (Agerpres). Tito, preşedintele R.P.F.I., Pelar
tri al R. P. Polone, membri ai care îl însoţesc. WASHINGTON 18 (Agerpres). — recunoscut că politica cursei înarmări­ După cum transmite Taniug, la Stambolici, preşedintele Scup- R. P. Chineză
Biroului Politic al C.C. al TASS anunţă: La 17 aprilie preşe. lor apasă ca o povară grea pe umerii 17 aprilie la Belgrad, cu prime­ şcinei Populare Federative, Ed-
P.M.U.P. Din partea poloneză la recep­ dintele S.U.A., Eisenhozver, a rostii poporului american provoacă încor­ le şedinţe preliminare ale Vecei vard Kardelj şi Aieksandr Ran- PEKIN 18 (Agerpres). CHI­
ţie au luat parte : W. Gomulka, o cuvîniare in faţa membrilor asocia­ darea economiei ţării. „Este chiar greu federative şi Vecei producători­ kovici, vicepreşedinţi ai Vecei NA NOUĂ anunţă : Minerii din
Z. Wolski, preşedintele Prezi­ prim secretar al C.C. al Parti­ ţiei americane a redactorilor de nare de închipuit a spus el, cit de uriaşe lor, s-a deschis sesiunea Scupşci­ Federative. Fusin (R.P. Chineză), care este
diului conducerii centrale a sin­ dului Muncitoresc Unit Polonez; şi membrilor „Institutului internaţional sint cheltuielile noastre militare. Nu­ nei Populare Federative a R.P.F. denumit „Donbasul chinez", au
dicatului lucrătorilor din cons­ A. Zawadski, S. Jendryckowski, ai presei". mai în ultimii cinci am ele au totali­ Iugoslavia a celei de a patra le­ Următoarele şedinţe prelimi­ holărît ca anul acesta să ajun­
trucţii şi din industria materia­ zat 200 miliarde dolari". gislaturi. La şedinţa Vecei fede­ nare ale celor două Vece au loc gă din urmă două mari exploa­
lelor de construcţii, care a pre­ J. Logasovinski, E. Morawski, După ce a amintit fugitiv că guver­ rative au participat Iosip Broz la 18 aprilie după verificarea tări carbonifere fruntaşe de la
zidat şedinţa, a salutat cordial nul american „luptă pentru dezar­ S-ar părea că după aceste mărtu­ Fusin şi de la Kailan şi să dea
şi călduros pe K. E. Voroşilov E. Ochab şi J. Cyrankiewicz, marea lumii", preşedintele S.U.A. şi-a risiri preşedintele Statelor Unite ar fi mandatelor deputaţilor noi aleşi. economiei naţionale 11.100.000
şi pe ceilalţi conducători de stat consacrat discursul „întăririi“ puterii trebuit să vorbească despre mijloacele tone de cărbune. Peste jumăta­
membri ai Biroului Politic al militare a Statelor Unite. adecvate pentru a pune capăt unei a- ©o- te din această cantitate de căr­
seme.nea curse a înarmărilor. Or, in bune va fi extras din minele nou
C.C. al P.M.U.P. /„Abordez, a declarat Eisenh'ower, Ioc de aceasta, Eisenhozver a încercat construite.
tema mea principală — puterea noa­ să-şi convingă auditorii de „necesita­
o® stră militară — sau, vorbind mai con­ Chemarea de 1 Mai a Partidului socialist

V iz ifa dele g aţie i de partid şi guvernam entale din Japonia adresată poporului japonez

a R. P. B u lg a r ia în R. D. G e r m a n ă

BERIJN 18 (Agerpres). AON in cinstea reprezentanţilor po­ cret, problema mijloacelor de a men­ tea" ei. Aciuata lozincă pentru Ame­ TOKIO 18 (Agerpres). Ziarul porulu! japonez şi populaţiei In anii de după eliberare în
anunţă : Delegaţia de partid şi porului bulgar. In cadrul mi­ ţine puterea noastră in faţa primejdiei rica, a declarai el, trebuie să o con­ „Siakaî Simpo", organul Parti­ Okinawei. regiunea Fusin au fost construi
guvernamentală a R.P. Bulga­ tingului au luat cuvîntul Frie- externe, fără să subminam, starea eco­ stituie deviza „Miliarde pentru apă­ te o serie de mine noi. In aju
ria, care se află in prezent in drieh Ebert, membru in Biroul nomiei noastre care sprijină securi­ rare': nici un cent pentru cheltuieli dului socialist din Japonia, a In chemare Partidul socialist torul minerilor au sosit escava
R.D. Germană, a sosit miercuri Politic al Comitetului Central tatea noastră". Preşedintele S.U.A. a inutile". publicat chemarea de 1 Mai a subliniază că apariţia satelitu­ toare puternice, locomotive ele;
Ia Leipzig. Membrii delegaţiei al Partidului Socialist Unit din Partidului socialist adresată po- lui artificial al pămîntului a trice, combine carbonifere, tran
au făcu! o vizită la muzeul Germania, şl Anton lugov, pre­ schimbat situaţia internaţională. sportoare, instalaţii de foraj
Ghiorglii Dimitrov. După amia­ şedintele Consiliului de Miniştri A sosit timpul cînd trebuie să ne înţelegem cu U. R. S. s. şi alte utilaje moderne. Princi
ză a avut loc un rnare miting al R. P. Bulgaria. Chemarea îndeamnă poporul palii consumatori ai cărbunelu
. . I american Cynis Eaton japonez să se ridice şi mai ac­ de la Fusin sint în general în
Declarafîa F.S.M. cu privire tiv la lupta împotriva politicii Deprinderile industriale din Şe
la situaţia din Coreea OTTÂWA 18 (Agerpres) — bază al politicii externe ameri­ gul războiului, ci şi in pragul proamerieane a guvernului nian, Anşan şi din alte oraşe
TASS anunţă : Revista canadia­ cane. Secretarul de stat Dulies depresiunii şi, in sfîrşit, afirm IVîşi, împotriva politicii de tran­ ale Chinei de nord est. în anii
PRAGA 18 (Agerpres). Fede­ pentru unificarea paşnică a pa­ nă „Saturday Night“ a publicat a devenit un aţiţător nepoftit al că perspectivele unei înţelegeri sformare a Japoniei înfr-o bază primului plan cincinal extrac
triei lor. un articol al industriaşului a- urii faţă de Uniunea Sovietică. politice între S.U.A. şi U.R.S.S. atomică a S.U.A. şi de înrău- ţia de cărbune la Fusin a spo
raţia Sindicală Mondială a dat merican Cyrus Eaton întitulat El îşi îace carieră din faptul că nu sint posibile atit timp cit lăţirc a vieţii poporului, la lupta rit de_peste două ori şi a a
publicităţii o declaraţie cu pri­ F.S.M. cheamă sindicatele şi „Alternativa pentru occident: nţîlă vrajba şi neîncrederea in­ pentru victoria în apropiatele tins în 1957 cantitatea de
vire la situaţia din Coreea. In oamenii muncii din toate ţările pace sau sinucidere". tre lumea apuseană şi cea răsă­ secretarul de stat Dulies nu îşi alegeri a forţelor care iau atitu­ 7.500.000 tone.
declaraţie se spune printre al­ să sprijine activ lupta justă a riteană. El foloseşte fiecare po­ dine pentru interzicerea armei
tele că F.S.M. sprijină pe deplin fraţilor lor din Coreea. A sosit timpul cînd trebuie sibilitate pentru a declara din va schimba fundamental întrea- Conform planului, în anul
declaraţia guvernului R.P.D. Co­ sa ne înţelegem cu Uniunea So­ nou război rece nu numai Ru­ nucleare, la lupta pentru res­ 1967 minerii din Fusin vor da
reene in care se cere retragerea Declaraţia cu privire la si­ vietică, scrie Eaton. Poziţia ne­ ga sa politică sau nu va Ii in-
trupelor străine din Coreea. . tuaţia din Coreea a fost trimisă tabilirea relaţiilor diplomatice ţării 40 milioane tone de căr­
secretarului .general al O.N.U.. depărtat din postul său'1.
F.S.M. îşi exprimă deplina so­ Hammarskjoeld, avind anexată cu China, pentru îmbunătăţirea bune.
lidaritate cu oamenii muncii o scrisoare in care se proteslen-
coreeni care lupta împotriva ză cu hotărire împotriva poli­ vieţii întregului popor muncitor.
transformării Coreei de sud in­ ticii războiului şi scindării pe
tr-o bază pentru arma atomică care o înfăptuieşte guvernul gativă a Occidentului faţă de siei — ţara mîndră şi puternică
şi rachete, pentru retragerea Statelor Unite ale Americii in
neintîrziată a trupelor străine şi propunerile de pace ale Uniu­ — dar şi Republicii Populare
Coreea de sud.
nii Sovietice poate duce numai Chineze — noul stat cu H O T Â R Î R I C O N T R A R E I N T E R E S E L O R P Ă C I I Ş l S E C U R I T Ă Ţ I I

la faliment şi sinucidere. 650.0D0.000 de locuitori, unde

„Cred, scrie Eaton, că noi se înfăptuieşte cu succes revo­

încheierea miniştrilor apârâriiputem şi trebuie să încheiem un luţia industrială, care va avea
c o n fe rin ţe i

acord eficace cu ruşii. Fără În­ un rol de frunte in rîndul mari­ a i ţâ r ilo r NAT.O.
doială nici o problemă, din cau­ lor puteri ale lumii.
za căreia există in prezent dis­ „Iau asupră-mi îndrăzneala

-o® - cordie in lume, nu este atit.de să afirm, scrie Eaton, că oame­ PARIS 18 (Agerpres) La 17 ticipanţii la conferinţă au adop presă occidentali subliniază că
importantă pentru a îndreptăţi nii de stat care împroaşcă Rusia aprilie a luai. sfîrşit la palatul lat propunerea generalului Nor- Statele Unite au exercitat presi­
Industriaşii britanici cer ridicarea distrugerea a tot ce a creat ci­ si China cu epitoie jignitoare, Chaillot uin Paris conferinţa stad care a cerut să se dubleze uni puternice asupra parteneri­
vilizaţia". nu sint prietenii Americii şi a miniştrilor apărării ai ţărilor numărul diviziilor aflate sub lor lor pentru a-i determina să
complectă a embargoului întregii lumi. Din ,pap?a poverii membre ale N.A.T.O., care a comanda sa. Totodată el a ce­ accepte planurile militare ame­
Oamenii noştri de stat, con­ grele a impozitelor care apasă durat trei zile. rut ca cel puţin jumătate din a- ricane. „Niciodată întîînirea u-
comerţul ca U.R.S.S. tinuă autorul articolului, miir- pe umerii poporului american, ceste divizii să fie înzestrate cu nor reprezentanţi atlantici nu s-a
malizează primejdia cu care a- impozite necesitate în primul La terminarea conferinţei a arma atomică. desfăşurat în asemenea condiţii
LONDRA 18 (Agerpres). Po­ al ţărilor occidentale meninţă omenirea cursa nebu­ fost dat publicităţii un comuni­ nefavorabile", scrie ziarul „New
trivit agenţiei France Pressc, in­ însărcinat cu aplicarea restric­ nească a înarmărilor. Ei folo­ rînd de continuarea cursei înar­ cat care dovedeşte că generalii După cum reiese din relatările York Times" care adaugă că
dustriaşii britanici au ajuns la ţiilor asupra comerţului Est-Vest sesc orice prilej pentru a aţiţa N.A.T.O. intenţionează să con 11- corespondenţilor de presă, în partenerii vest-europeni ai
convingerea că a sosit momen­ — ale cărui lucrări se desfăşoa­ in popor ura faţă de Rusia. A- mărilor, îndrăznesc să afirm că nue şi să intensifice pregătirile cadrul conferinţei o serie de re­ S.U.A., supuşi unor presiuni in­
tul să fie ridicai complect em­ ră în prezent la Paris. Se ştie cum 12 ani Statele Unite au militare. După cum rezultă din prezentanţi ai ţărilor vest-euro­ terne, „se lasă greu convinşi de
bargoul în comerţul cu U.R.S.S. că la actuala sesiune se mani­ declarat război Rusiei şi de a- secretarul de stat Dulies nu nu­ comunicat, la baza politicii pene şi în primul rînd ministrul necesitatea noului efort militar
Această părere a fost comuni­ festă cu intensitate sporiIa pre­ tunci acesta a fost principiul de N.A.T.O. continuă să rămînă fai­ englez al apărării, Sandys, au cerut de generalul Norstad".
cată ministrului britanic al Co­ siunile exercitate asupra State­ mai că ne-a adus Ia ceea ce el moasa teorie a factorului de stă­ formulat rezerve serioase în le­
merţului, David Eclles de către lor Unite de ţările vest-europene vilire, ceea ce, în limbaj obişnuit gătură cu posibilităţile de fi­ Presa democrată din ţările
preşedintele camerei de comerţ pentru a determina uşurarea numeşte cu lăudăroşenie pra­ înseamnă cursa înarmărilor nu­ nanţare de către ţările respecti­ occidentale subliniază că' hotă­
anglo-sovietice, Graville Mngi- restricţiilor impuse de S.U.A. a- cleare. ve a noului efort militar cerut rîrile adoptate la conferinţa
ness. De remarcat este că abso­ supra comerţului cu ţările socia­ s« de generalul Norstad. N.A.T.O., de la Paris sînt con­
lut toţi membrii britanici ai ca­ liste. In comunicat se anunţă — trare intereselor păcii şi destin­
merei de comerţ anglo-sovieti­ Pentru dezvoltarea relaţiilor după cum relatează agenţia U- Ministrul american al apără­ derii internaţionale. „Noile mă­
ce s-au pronunţat în favoarea Anunţînd acţiunea industriaşi­ nitecl Press — adoptarea planu­ rii McElroy a declarai că guver­ suri militare adoptate de miniş­
unei libertăţi complecte a co­ lor britanici Graville Maginess franco-chineze nul american va cere Congresu­ trii apărării ai ţărilor atlantice,
merţului cu Uniunea Sovietică, a declarat la reuniunea anuală rilor americane cu privire la în­ lui noi fonduri pentru asigura­ scrie ziarul „l’FIumanite" nu
excepţie făcînd doar armamen­ de la Londra a camerei de co­ PARIS 18 (Agerpres). TASS I.eo Ifanion, Georges Sadoul, zestrarea ţărilor atlantice cu ar­ rea realizării planurilor militare sînt în nici un caz de natură să
tul şi muniţiile propriu zise. merţ anglo-sovietice că embar­ anunţă : Asociaţia de prietenie Mărie Claude Vaillanl. Contu- mament atomic precum şi a pla­ propuse de generalul Norstad. contribuie la crearea unui climaI
franco-chineză a organizat o rier, Vercors şi alţii. nurilor în legătură cu instala­ De asemenea s-a holărît ca toa­ propice destinderii internaţiona­
Ministrul britanic al comerţu­ goul în comerţul cu Uniunea „conferinţă a mesei rotunde" rea pe teritoriile ţărilor vest- te guvernele vest-europene să le. Ignorînd curentul de opinie
lui a fost solicitat să prezinte Sovietică este complect lipsit de pentru discutarea problemei Cei care an luat cuvîntul au europene a rampelor pentru lan­ ceară parlamentelor lor alocarea uriaş din întreaga lume împo­
acest punct de Vedere celorlalte sens, mai ales în lumina ulti­ perspectivelor dezvoltării rela­ abordat o serie de probleme e- sarea de proiectile teleghidate. de noi fonduri în acest scop. triva înarmării atomice şi am­
ţări membre ale C.O.C.O.M. — melor cuceriri ştiinţifice şi tehni­ ţiilor franco-chineze. La confe­ conomice, culturale şi de altă plasarea de rampe pentru lansa­
ce ale Uniunii Sovietice. rinţă au participat cunoscuţi natură. Vorbitorii s-au pronun­ De asemenea, s-a holărît în­ Hotărîrile conferinţei miniştri­
fruntaşi ai vieţii publice şi poli­ zestrarea flotei engleze şi cana­ lor Apărării vor fi supuse spre
tice din capitala Franţei, Air ţat in unanimitate in favoarea diene cu armament atomic. Par­
dre Armango, Georges Auclnir,
Pierre Gascar, Gerard Phillippe, recunoaşterii în cel mai scurt

timp ele către Franţa a Repu­

blicii Populare Chineze.

O NOUĂ CRIZA DE GUVERN ze a unui sat tunisian, Tunisia, ii.R.S.S. Şi celelalte guverne aprobare sesiunii cabinetului rea de proiectile teleghidate, mi­
ţară independentă şi suverană, occidentale privesc cu îngrijora­ N.A.T.O. care se deschide la 5 niştrii apărării ai ţărilor
a rupt relaţiile diplomatice cu re evoluţia crizei guvernamen­ mai. N.A.T.O., au adoptat liotărîri
Franţa, a cerul acesteia să-şi re­ tale din Franţa mai ales că la contrare intereselor de pace şi
Aşa după cum s-a mai anun­ IN FRANŢA tragă trupele de pe teritoriul Paris au început discuţiile între Cornentînd rezultatele confe­
ţat, Republica Franceză a rămas tunisian şi a ridicat problema reprezentanţii ţărilor N.A.T.O. rinţei miniştrilor apărării ai ţă­ securitate a popoarelor lor".
iarăşi fără guvern. In seara zi­ şi la Consiliul de Securitate. în legătură cu problemele înar­ rilor atlantice, corespondenţii de
lei de 15 aprilie, după dezbateri mării.
încordate, Adunarea Naţională Pentru a evita condamnarea
Franceză a refuzat să acorde Presa franceză relevă poziţia
votul de încredere cerut de pre­ de guvernare, ultimul guvern a meni ai Franţei se pierd zilnic Franţei de către cel mai mare diferită adoptată de cercurile po­ DUMINICĂ, 20 APRILIE 1958
mierul Felix Gai 1lard iu legătu­ Fost nevoit să pună de 8 ori ches­ pe cimpurile de luptă din Alge­ îor internaţional, S.U.A. şi cu litice ale tării faţă de această
ră cu problema conflictului tiunea încrederii. ria. Dl. Felix Gaillard nu a fă­ Anglia i-au sărit repede în a- nouă criză. „Aurore", ziar de SPECTACOLE CI NEMATOGRAFICE
franco-tunisian şi cu politica cut nimic pentru a rezolva a- jutor. S-a oferit să medieze con­ dreapta, ca şi „Parisien Libere"
franceză in Africa de nord în Cit priveşte străduinţa de a ceastă problemă grea pentru flictul franco-tunisian. Insă după cer să se adopte o politică „şi DEVA : Cicatricea ; PETROŞANII : Povestea primei iubiri; HUNEDOARA:'
rezoljva problemele mari ale Republica Franceză. Nici vorbă îndelungi şi infructuoase trata­ mai dură" împotriva Tunisiei şi Fiul pescarului, Erupţia ; BRAD : Căile, dragostei; SIMERIA: Două lozuri;
general. Aşa dar, şi cel de al Franţei, dl. Felix Gaillard n-a de aşa ceva. Dimpotrivă. Dom­ tive, misiunea „bunelor oficii" în general în problemele nord Oaia cu cinci picioare ; ILIA: Odată BARU MARE: Dragoste, de mamă i
24-!ea guvern francez de după făcut nimic. Ba dimpotrivă. A- nia sa a obţinut la un moment n-a ajuns practic la nici un re­ africane. „Le Monde", în schimb, in via(ă ; SEBEŞ : Godzila ; ORAŞTIE; ZLATNA: Unde nu zboară vulturii:
război şi-a încetat existenţa, fa­ dept al unei politici de austeri­ dat împuterniciri speciale în Al­ zultat, mai ales datorită poziţi­ atrage atenţia asupra unor ast­ Richard al IIMea (regele cocoşat) ;
cilul ca în Franţa, în condiţii tate, el a făcut să fie luate mă­ geria. A obţinut legalizarea te ei rigide a Franţei, care con­ fel de instigări iresponsabile şi TEIUŞ : Vînăloarea tragică: APOLOG
destul de dificile, să izbucnească suri în consecinţă, instituind rorii poliţieneşti împotriva tu­ testa unele drepturi legitime ale HAŢEG : Lizzic Mac Kay ; Al..BA DE SUS : Odată în viată ; LONEA :
o nouă şi gravă criză guverna­ noi taxe, punînd noi impozite turor patrioţilor algerieni. Franţei. La nemulţumirea cauza­ îşi exprimă speranţa că parla­ IIJLIA: Moulin Rouge; PETRI LA: Vreau să c.înt.
mentală. oamenilor muncii şi clasei mun­ tă în Franţa de politica de du­ mentul francez nu va investi
citoare franceze. In timp ce pen­ O privire sumară a cauzelor plicitate a S.U.A. în Africa de niciodată un preşedinte de con S ELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
A-vînd o viaţă de scurtă dura­ tru marea burghezie şi capita­ care au făcut ca atîtea cabinete nord mai adăugaţi-o pe cea pro­ siiiu care s-ar ralia unei ase
tă, (5 noiembrie 1957 — 15 a- liştii din Franţa s-au găsit „cir­ franceze să capoteze în ultimii vocată de interminabilul război menea politici primejdioase. Pifignunul I : 7,30 In slujba patriei: lodii populare romîneşti ; 8,30 Emisiu­
prilie (958) ultima echipă gu­ cumstanţe atenuante" pentru ca ani duce, de altfel, la acelaşi din Algeria şi veţi găsi numai- ne penlru studenţi ; 0,45 Revista pre­
vernamentală franceză condusă aceştia să fie scutiţi de noile izfvor: Africa de nord şi proble­ clecît cauzele eşecului suferit Masele largi populare, oame­ 8.00 Recreaţia m are; 10,00 De toate sei străine; 1 0 ,5 0 Transmisiune din
cheltuieli suplimentare impuse, mele ei complexe. Nici un gu­ marţi seara de Felix Gaillard. nii muncii din Franţa cer cu ho- sala Ateneului a concertului orchestrei
de Felix GaiIlard şi-a dovedit marea masă a contribuabililor vern care s-a aflat la cîrma tărîre un gujvern care să ţină pentru ir,ti ; 11,00 Muzică uşoară ro- simfonice a Filarmonicii de Stat
slăbiciunea chiar de la investi­ francezi a trebuit să plătească Franţei în ultima vreme n-a a- Căderea guvernului francez seama de cerinţele legitime ale mîneasră: 11,30 Revista presei j 11,45 „George Enescu" ; 16,00 Vorbeşte Mos­
rea sa cu puteri de conducere a bani grei, care erau folosiţi apoi bordat realist problemele Afri­ n-a rămas fără urmări pe plan poporului francez. Şi acestea Cu cînlccuI şi jocul pc întinsul pa­ cova; 18,00 Muzică uşoară; 19,00
Franţei. Situaţia economică grea pentru reînarmare, război etc. cii de nord, şi toate au cunoscut mondial. Agenjia United Press triei ; 13,15 Cînlă orchestra de estra­ Cînlă Sofia Popa şi Ion Luic.an ; 20.20
Nu trebuie să uităm de asemenea acelaşi final : eşecul. sînt clare. Aşa după cum decla­ dă, dirijată de Sile Dini cu ; 14,30 Cu
a ţării, războiul colonialist din că se vor împlini în curînd 4 transmite din Washington că ra Jacques Duclos în Adunarea zîmbeţul pe buze; 16,00 Muzică popu­ Muzică dc dans ; 20,50 Pagini de s a ­
Algeria, s&cătuirea visteriilor Guvernul Felix Gaillard n-a oficialităţile americane „au ma­ Naţională Franceză, „o adevă­ lară , romînească ; J6.20 Jurnalul sate­
statului, conflicte politice nume­ nifestat tulburare şi nelinişte la rată alegere nu trebuie să se lor; 18,00 Drumeţii veseli; 19,05 Tea­ tiră şi umor: 21,05 Romanţe interpre­
facă între ultracolonialiştj şi tru la microfon; „Omul din Ccatal"
roase — iată ce a caracterizat ani de cînd Franţa duce un răz­ putut face excepţie de la... re­ aflarea ştirii despre căderea Gaillard, ci între război şi tra­ — scenariu radiofonic de Mihail Dn- tate de Mia Braia şi Oorel Liveanu ;
scurta existenţă a cabinetului tative", pentru reglementarea vidaglu; 20,50 Muzică, de dans; 22,30
condus de Gai11ard. In această boi istovitor în Aigeria, împo­ gulă. Şi „buba" principală a guvernului francez". Acestea se Vechi melodii populare roinîneşli ; 22.00 Muzică de dans.
privinţă, e semnificativ faptul că triva unui popor care nu doreşte constituit-o misiunea anglo-amc- tem de o adîncire a divergenţe­ generală a problemelor Africii 23.00 Muzică dc dans. Programul II :
în decurs de numai cinci luni decît libertatea. Miliarde de ricană a „bunelor oficii". Se 7.00 Concert dc dimineaţă; 8,00 Me- Bulcline de ştiri; 6,30; 13.00; 10,,’0;
ştie că în urma atacării şi dis­ lor dintre Franţa şi S.U.A. toc­ de nord. 22,00; 23,52 (programul I), 7.50: 14,00;
mai în ajunul începerii tratati­ 20.00 ; 23,00 (programul 11).
CONST. MACOVE1
franci, zeci, poate sute de oa­ trugerii de către trupele france velor la nivelul cel mai înalt ev

Redacţia şi adttiinislraţia ziarului str. 6 M arlie nr, 9, J e le lm i: 1 8 8 - 189. laxa plătită în iiuun:..ii c u uhuin api Maurii D irccju nii R, nr. 230 320 cîin 6 polei/ibrie 1919, — T ip a ru l: Inlrepiinderea Poligrafică „1 M a i" — D E V A .