Page 61 - 1958-04

PROLETARI o r: t o a t e ŢĂRILE UNIŢI-Vă !
Anul X Nr. 1040
CONSTRUCTORI FRUNTAŞI
DE LA NOUA OŢELĂRIE
MARTIN DIN HUNEDOARA
Printre brigăzile U.T.M, de la mina
Ghelar care şi-au însuşit iniţiativa mi-
-e®-
ÎN C U R ÎN D
HUNE DO A RA
VA PRODUCE MAI MULT OJEL
_ alezată In fel şi .chip,- inima de
. O ţ/eî a ‘patriei, cetatea focului, Hu­ înalte...
nedoara oferă unui vizitator aspecte
inedite, noul in cea mai pură esenţă
a cuviatu lui.
'Azi la Hunedoara, un oaspete dez­
orientat de profilul bltimingului, de ro­ începutul a fost simplu şi greu, inir-o
şul O. M.-ului, de fumul combinatului,
zăpăcit de vacarmul străzilor şi graba
oamenilor, speriat de goana basculante­
lor, surprins de indiferenţa autohtoni­
lor, fără un ghid şi. cunoaşterea 'pul­
sului oraşului, s-ar crede intr-un turn
al iui Babei.
Şi dacă in dorinţa de a pătrunde
chintesenţa acestui indefinibil colos, ar
întreba indiferent pe cine, cu ce anume
să-şi înceapă vizita, ar primi invaria­
bil un singur şl acelaşi răspuns: oţc-
lăria Martin nouă, si o mină întinsă
In uriaşa hală a noii oţelă­
rii Martin, din Combinatul si­
derurgic Hunedoara, s-a a-
prins focul la privmul cuptor
de 185 tone. Pînă la 1 Mai,
acest cuptor va elabora şi pri­
ma şarjă de oţel.
IN CLIŞEU : Cuptorul nr.
1, maşina de şarjare şi maca­
raua de 125 tone.
iAYMUIMH H de m u de La
«M ita nare!
Duminică 20 aprilie 1938 4 pagini 20 bani Frumosul hol de la parterul care este apărată astăzi de mi­ fratele său mai mare a fost e-
Teatrului nou din Hunedoara lioane şi milioane de oameni din xecutat, porneşte pe drumul ac­
¦ 1•— ----------- -----— — — — .... .. ¦— -•***¦¦¦¦¦ ......... întreaga lume. tivităţii revoluţionare. Se înscrie
este în zilele acestea mai animat la universitatea din K'azan, dar
ca oricînd. Expoziţia „Viaţa şi Iar această recunoştinţă am din cauza Vederilor sale politice,
activitatea lui V. I. Lenin", des­ găsit-o întruchipată simbolic în fn acelaşi an e arestat şi exclus
chisă aici in cadrul manifestă­ cuvintele scrise din inimă de din universitatea din Kazan.
MINERII D IN G H E L A R * >o*o* către un vizitator in cartea de im­ Rind pe rînd, fotografiile, facsi-
¦ rilor prilejuite de aniversarea a presii a expoziţiei: „Lenin n-a miliie din ziare şi scrisorile ex­
şi-an îndeplinit tigajaiieiielc ¦ 88 ani de la naşterea creatoru­ puse in cadrul expoziţiei vor­
¦ lui partidului comunist şi al ¦'/—¦/—1r —*/—*/¦-* r besc vizitatorilor despre lupta
¦ Colectiviştii; statului sovietic, a stirnit un viu lui Lenin pentru unitatea mun­
interes printre hunedorenj. Deşi însemnări dintr-o citorilor, pentru crearea unui
¦ deschisă de curind, această ex­ partid revoluţionar. în anul 1895
poziţie, care oferă vizitatorilor expoziţie sub conducerea. directă a lui
3314 tone minereu de fier extrase peste plan *« c o n t r a c t e a z ă X<! un minunat prilej de documen­ Vladimir 11ici, se pun bazele U-
3266 tone minei eu livrate pesle plan tare temeinică şi de îmbogăţire -J k~ J \—f i—l \—J \ r \— 1—I \—t \—J y—I \—t «—1 , | niunii de luptă pentru elibera­
cereale dini a cunoştinţelor despre viaţa şi rea clasei muncitoare — germa­
activitatea revoluţionară a ma­ murit. El este pretutindeni şi nele partidului revoluţionar. Par­
surplusul lor t relui Lenin, a fost vizitată pînă totdeauna printre muncitori. Fără tidul creşte, se întăreşte, iar oda­
acum de sute de hunedoreni. el n-ar fi existat nici Hunedoa­ tă cu aceasta apar . şi duşmanii.
In angajamentul colectivului Angajamentul luat nu numai Gospodăria agricolă colec-% Muncitori de la combinatul side­ ra de a z i !“ In anul 1903 are loc Congresul
exploatării miniere Ghelar luat că a fost îndeplinit, dar a fost rurgic, de pe şantierele de con al II-lea al P.M.S.D.R., cunos­
în cinstea zilei de 1 Mai, se depăşit cu mult. Măsurile lu­ strucţii, elevi de la şcoala me- Intr-adevăr, Lenin a trăit şi cut in istorie prin victoria prin­
spune : ate de către conducerea exploa­ die 6 . M., activişti de partid, a luptat numai pentru cauza cipiilor enunţate de ,Jskra“. A-
tării pentru organizarea muncii muncitorilor, pentru cauza celor
„Minerii, tehnicienii, ingine­ in abataje, aprovizionarea cu ¦ tivă „Drumul lui Lenin“ din <X> oameni ai muncii din întreprin­ ce muncesc din întreaga lurne. ceastă victorie, obţinută sub con­
rii şi funcţionarii din exploata­ materiale, organizarea mai bună %Jlia a contractat cu statul o l deri se perindă zilnic prin faţa Iar despre lucrul acesta vorbesc
rea minieră Ghelar, alături de a transportului şi aplicarea ini­ ¦ însemnată cantitate de cerea- % fotomontajelor oglindind viaţa edificator fotografiile care înfă­ ducerea lui Lenin, a însemnat
toţi minerii patriei noastre, în­ ţiativei minerului Tucaciuc, au %le- Totodată, colectiviştii de » şi activitatea nemuritorului Le­ ţişează drumul revoluţionar
sufleţiţi de măsurile luate de I« ai.ci., convinşi că este o datorie ¦l» nin, incercînd un sentiment de parcurs de Lenin, viaţa şi lup­ CONST. MACOVE1
partid şi guvern pentru îmbu­ dat posibilitate minerilor din ¦ patriotică a lor ele a. contri- * recunoştinţă în faţa memoriei a- ta sa eroică pentru triumful a-
nătăţirea sistemului de salari­ celuia care şi-a închinat întrea­ devărului. (Continuare In pag. 3-a)
zare... ne angajăm să extragem Ghelar să extragă peste angaja­ <> O ga viaţă unei cauze măreţe,
peste plan 2.500 tone minereu încă de la fragedă virstă, Le­
şi să livrăm peste plan 2.000 ment, pînă la 15 aprilie, 814 ¦ hui la formarea fondului ceti-* nin e nevoit să ducă o viaţă mo­
tone de minereu..." destă. In anul 1887, cînd află că
tone minereu de fier. l tralizat de cereale, au con-1
-® 00«-
Cuvîntul minerilor e cuvînt.
¦ tractat prin cooperaţie, din *
%surplusul lor, sute ele kg. de ;
X cereale. Astfel, colectiviştii l
Angajamentele grupei sindicate ¦ Gherasie Orşa şi Viorica \
» Neag au contractat cite 100 t
nr. 1 p rin d viată Xkg. gria, iar Ioan Osoianu, t
¦ Viorica Dănilă, Ioan Crăciun ¦
Membrii grupei sindicale nr. 1 elec- Pînă Ia 15 aprilie, cele două rotoa­ l şi alţii au contractat cite 50 9
iricieni, din cadrul secţiei ateliere de re au şi fast rebobinate, iar ia statoare t kg.
la mina Ghelar s-au angajat ca în lucrările sînt mult avansate. Aceste
cinstea zilei de 1 Mai să rebobineze
peste plan 2 statoare şi 2 rotoare pen­ lucrări sînt executate de electricienii Prim ul avans
al c o le c tiv iş tilo r
tru - locomotivele electrice de mină. Teodor Gostian si losit Lucaci.
De curind, colectiviştii din *
Brigăzile de fineref aplică iniiiafiva X G. A. C. „9 Mai“ Mărtineşti, $
lui Tucaciuc
norului Miljai Tucaciuc de' Ia Aninoasa <l>raionul Orăstie, au primii»X
şi o aplică, se numără brigada nr. 43 * primul avans in bani din a- J
a lui Mircea Botar, care s-a angajat t cest an. Pentru fiecare zi: l . IN CLIŞEU : Un grup de ,
să dea peste pian în fiecare zi, pe om
şi schimb 500 kg. minereu de fier: t muncă ei au primit cite 15 X
> tineri urmăreşte cu interes ex- *
brigada 54 condusă de Dionisie Alim- 0¦ lei. Sumele cele mal mari le- ®î plicaţiile date în timpul vizi- *
pesc, ce s-a angajat să dea în plus 1 au realizat colectiviştii Ioan ^
200 kg. şi brigada nr. 63 a lui Aurel tării expoziţiei. ?
Ropan, care s-a angajat să dea în plus X Popescu (1.312 lei), Sarnoilă X
500 kg. de minereu. *• *®* •c* . A- • c- ••• r»
J .Cinciroi (1.188 lei) şi Alexan l
Aceste brigăzi au trecut la aplicarea -® e© a-
^t dru Gabor (763 lei). In to- *
i.ar arăta trei coşuri înalte, cete mai ¦ tal, colectiviştii au. primit ca % l i 1 1 | pierdută, t m t i fi
iniţiativei lui Tucaciuc încă din ziua X avans, suma de 11.769 lei. ¦ grabnică a însâmînţărilor de primăvara
D *upă carnetul cu scoarţe roase al de 12 martie.. De atunci şi pîna acum ¦4» Acest, .avans a fost dat din ^*
ei au obţinut realizări frumoase. De J veniturile încasate de gospo-X
şefului montor Teodor Malancea, —
cine nu-l cunoaşte la Hunedoara? — pildă, brigada iui DionisieAlimpesc a X darie în primul trimestru, ¦•> Si coiccflfă ic unic i porniiliiircccrci
realizat în plus 700 kg. minereu pe t care se ridică la suma de L
dimineaţă în care mercurul din termo­ om şi schimb. Asemenea realizări au ¦ peste 50.000 lei.
metre scăzuse la minus 20 grade Cel- obţinut şi celelalte brigăzi de tineret. : M*o embrii gospodăriei colecti­ ionul Sebeş, au chemat la. între­ ze fără întîrziere 10 ha. cu grîu
sius. Era in anul 1956, ziua de 5 fe­
bruarie la orele 8. Cu hei-mp-uri, sub : ve din Miercurea, ra- cere toate gospodăriile co­ de primăvară, 10 ha. cu ovăz,
încordarea oamenilor îmbrăcaţi în pu- lective din regiune, propu-
foici, primul stîlp metalic a deschis nînd realizarea unor obiec­ 40 ha. cu orz, 10 ha. cu sfeclă
şantierul celei mai mari oţelârii Mar­
tin din ţară. Lucrările pentru electrificarea tive însemnate. Unul din aceste de zahăr, 12 ha. cu sfeclă fura­
obiective prevede însămînţa'rea jeră şi 42 ha. cu trifoi:
De atunci, au trecut doi ani, 71 de
zile, 11 ore şi 20 de minute pînă la fiecărei culturi la timpul optim. Colectiviştilor din Miercurea
ora cînd şeful secţiei — are abia 28
com un ei Cricău. sîn t p e te rm in a te Realizarea acestui Obiectiv are le-a mai rămas de insăminţat
A. JURCA o mare însemnătate pentru în­ porumbul şi cartofii.
' ¦ _______ Era prin luna iunie a anului munei au durat: pînă seara tîr- strîngerea fondurilor băneşti be­ tărirea economică a gospodăriei, — Cu tot timpul acesta pă­
(Continuare în pag. 3-a) trecut cînd într-o adunare popu­ ziu. Unii cetăţeni — de altfel nevole. De procurarea tuturor deoarece de însămînţatul sau cătos, mu ni-e frică că nu vom
lară a cetăţenilor din Cricău dis­ majoritatea — susţineau că sînt materialelor s-au îngrijit depu­ nefoTsămînţatul la vreme depin­ termina însămînţările Ta vreme
cuţiile despre electrificarea co- posibilităţi suficiente pentru în­ taţii Ion Bora, Traian. Creţu, de în cea mai mare măsură soar­ — spune tov. Tăşan, preşedinte­
Florian Truţă şi alţii. Tot ei au ta recoltei din cursul anului. le gospodăriei colective.
---------------------------------------- ------------------------------------------------------- -— ceperea lucrărilor de electrificare. mobilizat cetăţenii la lucrările Sînt deajuns doar 5-10 zile de
Alţii invocau motivul unui se­ pentru fasonarea, transpor­ îritîrziere a însâmînţărilor pen­ Pe ce se bazează el cînd face
zon aglomerat cu muncile agri­ tul şi plantarea stîipilor. Sîrma această afirmaţie ? Pe faptul că
cole şi deci să se amine acţiunea
electrificării pînă în toamnă. şi alte materiale au fost de ase­ tru ca producţia de porumb să terenul în care urmează a fi în-
Pînă în cele din urmă învingă­ menea transportate şi instalate scadă cu 500-800 kg. la ha. şi sămînţaţi cartofii şi. porumbul
toare a ieşit prima părere. Şi în întregime numai prin mun­ chiar mai mult. . este arat şi grăpat de tractoa­
pentru a-i convinge şi pe cei că voluntară. rele S.M.T. Din moment ce tem­
mai sceptici, deputatul Ion Bora După cum se ştie în această peratura solului va permite, vor
a făcut o propunere: să se în­ Venirea toamnei i-a găsit pe primăvară în mare parte timpul începe imediat însămînţările po­
ceapă totuşi lucrările, iar penlru cetăţenii din Cricău cu stiipii a ‘ fost nefavorabil muncilor a- rumbului şi cartofilor, atît cu
ca nici muncile agricole sg nu gricole. Acest lucru, nu i-a îm­ maşinile S.M.T., cît şi cu atela­
plantaţi pe întreaga reţea. In piedicat totuşi, pe colectiviştii jele gospodăriei. In felul acesta
sufere, oampnii să fie organizaţi total ei au plantat 300 de stîlpi clin Miercurea să însămînţeze în 3-4 zile vor reuşi să însă­
pe circumscripţii, iar munca vo­ culturile din epoca î-a la vreme. mînţeze întreaga suprafaţă pla­
luntară să se presteze de aceştia de joasă tensiune pe uliţele sa­ Ei au folosit fiecare ceas hun de nificată.
tului şi 64 de stîlpi de înaltă ten­ lucru şi au reuşit să însămînţe­
prin rotaţie. Această propunere
a fost aprobată de toţi partici­ siune pentru reţeaua de legătu­ Unde duce lucrul de mintuialâ
panţii la adunare. S-a ales apoi, ră. Firele electrice au fost şi ele
întinse pe o lungime de li km. Colectiviştii. din Daia ţin crează în G.A.C. din Daia, nu
un comitet de construcţie care mult la calitatea lucrărilor au fost ajutaţi de conducerea
pe baza unui pian de muncă a Acum lucrările pentru electri­ de însămînţare. Acest lucru este staţiunii să înţeleagă acest lu­
trecut imediat Ia înfăptuire^ ficarea complectă ă comunei cru. Profitând de lipsa de con­
propunerii cetăţenilor. necesar fiindcă de calitate de­
sînt pe terminate. Iii prezent se
Cu sprijinul deputaţilor şi a!
comitetului executiv al sfatului lucrează la instalarea transfor­
popular, s-a trecut mai intîi la matorului.
Important este că peste 100
de cetăţeni d in . satul Cricău
•-------------- o o ------------- — şi-au şi făcut instalaţii în locu­ pinde obţinerea ¦unor producţii trol ei au însămînţat o suprafa­
inţe pentru introducerea lumi­ sporite la hai ţă de 10 ha. cu borceag într-un
S a mîrufa esie nii electrice. teren pregătit sub toată critica.
Rău este însă că tractoriştii
adunată în comun I. MANEA de la S.M.T. Miercurea, care lu- Bineînţeles, colectiviştii nu
1.345, 570. 2.000, 2.176. Iată cîleva -«© • vor recepţiona asemenea lu­
cifre care oglindesc preocuparea înto- ¦num"" crări. E şi normal să procedeze
.vărăşiţiinr din Grislur-, Peşt-iş,- Sînfan. astfel. Dar urmările sînt mult
drei, Simeria, pentru a avea o sămîn- mai grave : benzină cheltuită,
ţă. de calitale. Acestea sînt cantităţile Noi succese ale violonistului ion Voicu maşini uzate, timp pierdut, să-
de porumb pe care întovărăşirii le-au
strîns la un loc şi. !e:au schimbat la LONDRA 18 ( Agerpr.esV — nurului violonist romin,' care a mînţă risipită., întârzierea însă-
bază de recepţie, întovărăşirii vor în- După succesul repurtai la Lon­ interpretai. în cadrul celor două ¦mînţărilor şi în ultimă instanţă
sămînţă .porumb hibrid U‘. 22 generaţia dra, in urma recitalului, său în recitaluri ¦lucrări. de Mozart, producţii slabe — iatăcîteva din
11-a. Şi pentru a avea o recoltă mare, sala Wigmbre Hali, violonistul Chdusson, Ysaye, Prokofiev, No- urmările ce le are lucrul tăcut de
asigurată încă de pe acum, membrii în­ Ion Voicu a susţinut, in capitala vacek şi Şarasate. mîntuială. Conducerea S.M.T.
tovărăşirile- arătafe au pregătit şi tere­ Islandei, Reykjdvik, două reci­ va trebui să. ia măsuri hotărîte
nul pe o suprafaţă de 6T lia., pentru taluri în zilele de 15 şi 16 a- Revenind, la Londra, Ion Voi­
a , l i iaslâiiioh t..cu ncMumih. prilie. Recitalurile au constituit cu îşi va da concursul la televi­ pentru ca astfel de cazuri să nu
a.nauă .riîirjiiarjŢ, a-taleuiiilni ti- ziunea britanică in ziua de 22 cu se mai rep;te.
prilie.