Page 62 - 1958-04
P. 62
Pasf. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1040
yjMMBwaiiaaBararoiaBBfaSBgsaiga^^
Un aparat care în locuieşte in im a şi p lă m în ii
»¦¦fi* ImbliBizelorii de şerpi din Muladaban La Olomouc Republica Cehos rezultate mulţumitoare şi a fost
lovacă s-a construit prototipul construit de Eschler de la uzi
O interesantă colecţie ¦ Patria îmblînzitorilor de şerpi şerpii şi îi lasă chiar să se în colţu veninoşi şi glandele pro unui aparat care înlocuieşte ini nele Sigma Lutin.
? este India, în speciai satul Mu- făşoare în jurul trupului lor. Fe ducătoare de toxine ai şerpilor ma şi plămînii. Aparatul a dat
ladaban, situat în apropierea tele şi femeile se ocupă de „bu prinşi. Astfel începe îmbiînzirea
t
de ţigări ţ
» cătăria" şi. hrăni rea şerpilor. lor. Un m icroscop care măreşte e le 3 0 0.0 0 0 de ori
„Meniu-ui" obişnuit este alcă
E de necrezut. O colecţie de ros de vanilie, trandafir şi snto-ţ şoselei Delhi-Agra. In acest sat Şarpele îmblînzit este atras de întreprinderea naţională Tesla bune din lume. Recent a înce
părinţii încep să-şi înveţe copiii tuit din lapte de măgăriţă, şoa muzică; la auzul ei îşi răsuceşte din Brno fabrică actualmente şi put să fie produs microscopul
ţigări. Şi totuşi e adevărat. To- chin. ______» încă de la vîrsta de patru ani reci şi broaşte vii. Aceasta este gîtul şi sîsîie. Imbiînzitorii a- microscoape electronice cotate B. S. 242, care măreşte de
să îmblînzească şerpi. La prima prima condiţie pentru îmblînzi- jung^ cu şerpii lor dresaţi pînă 300.000 de ori.
varăşul Nusbaum Arcadie, Din seria ţigărilor romineşti ? lecţie copilul este învăţat să nu rea cobrei. La piton, care este prin calitatea lor printre cele mai
se teamă de şerpii veninoşi, nici mai lacom, hrana constituie o
funcţionar la Atelierele C.F.R. arg pesţe gg j e aarietăli, ince-« adevărată problemă. Raţia lui
măcar de cobra. Treptat, micii zilnică se compune din două ki
Simeria, are o pasiune deose• _ ‘ ,i lograme de carne. Intr-o saptă- în Ceylon, Birmania, Malaya şi
îmblînzitori se obişnuiesc cu mină el poate înghiţi un miel
bităi pentru colecţionarea ţi- Pin^ cu ţigările „Plugar“ pipa t sau un ied. Cobra trebuie hrăni în alte ţări, prezemtînd numere Universitatea M ongoliei Interioare
tă foarte repede, în caz contrar senzaţionale în faţa publicului.
| "gărilor, şi de peşte 30 de ani la ultimele produse. ea este neliniştită şi neascultă
toare, devenind primejdioasă.
\ se ocupă cu acest lucru. Inte- S. MUNTEANU ' Copiii şi tinerii din Muladaban Şarpele îmblînzit este păstrat
consacră mult timp muzicii, cîn- cel mult, timp de un an, după
| resant este că s-a ocupat cu tînd din nişte instrumente ase care este lăsat liber, de obicei La 14 octombrie 1957, s-au denţi aparţinînd unui 'număr de
mănătoare cimpoiului nostru. pe locul unde fusese prins, de deschis oficial cursurile primei 8 naţionalităţi diferite, şi are 7
ţ colecţionarea ţigărilor încă oarece el suportă foarte greu Universităţi din Mongolia Inte facultăţi şi 8 secţii. După com
Muzica atrage toţi şerpii cu ex captivitatea. rioară. înfiinţarea acestei uni plecta terminare a construirii u-
1 înainte de a fi fumător. Acum, cepţia pitonului. Copiii se bu versităţi marchează întîia etapă niversităţiî vor putea să-şi facă
cură foarte mult cînd şarpele Imbiînzitorii au un „rege" a! în dezvoltarea culturii şi a ştiin studiile aici 1.500 studenţi. Acum
colecţia sa numără la aproape se apropie fără frică şi începe lor. Domnia revine fiului ce! mai ţelor în Mongolia Interioară, 10 ani, Mongolia Interioară nu
600 de varietăţi, de ţig ă ri; une să Salte în sunetele muzicii. în vîrstă. în momentul de faţă fiind în acelaşi timp o însemna avea nici o instituţie de învăţă-
„tronul" este ocupat de Amar mînt superior. Astăzi există aici
le care s-au fabricat numai o- Imbiînzitorii prind de cele Nat, în vîrstă de 72 de ani. Cu- tă realizare a tuturor naţionali o universitate, un institut peda
cazional, cum suit de pildă ţi mai multe ori şerpii în grup. vîntul lui este lege. Nici unu! tăţilor regiunii autonome a gogic, unul de medicină şi un
gările „Faruk", (cu prilejul in- copiii cînta cu măiestrie din dintre consătenii lui nu recurge Mongoliei Interioare. Această u- institut zootehnic.
L coronării regelui Faruk al E- cimpoi, iar şerpii auzind sune niversitate numără azi 340 stu
giptului), ţigări de foi ( hava tele muzicii atrăgătoare ies din
ne şi trabuce) — peste 25 de tufişuri şi de sub pietre şi sînt la judecător. Amar Nat pedep Pătlăgele roşii cu gusturi... curioase
varietăţi din Cuba. Portorico prinşi. La această operaţie pri seşte singur pe vinovaţi, judecă
şi din alte părţi ale globului. mejdioasă, care se face cu aju
Interesante sînt şi ţigările de torul unor bastoane speciale, neînţelegerile şi oficiază cunu Bătrînul grădinar F. Chvatil 200 de varietăţi de tomate din
dame, acoperite la un capăt este nevoie de multă băgare de niile. Odată pe săptămînă el din Bistrica Pod Hostynem, tre care 80 sînt creaţie absolut
cu foi de trandafir de diferite seamă şi sînge rece. Persoana astăzi în vîrstă de 75 de ani, se personală. Cele mai mari pătlă
culori, ca şi ţigările „Mary- care ţine bastonul apasă cu în îşi scoate eşarfa în care îi este ocupă de peste un sfert de veac gele cultivate de el au 750 gra
land", originale din Anglia şi demânare şi precizie pe coada învelit părul pe care îl lasă des
chiar cele romineşti. Printre şarpelui, în timp ce ceilalţi a-
runcă în grabă un cearceaf sau pletit pe umeri şi cheamă sătenii cu cultivarea pătlăgelelor roşii. me. Unele au gust de portocale,
| rarităţile colecţiei se află şi basma pe capul reptilei. In felul
; ţigările egiptene: ...Abdula" acesta este prinsă de multe ori să se distreze şi să danseze. In grădina Iui rodesc anual peste altele de smochine, fragi, zme
şi cobra, chiar în perioada în ură sau caise. Bătrînul grădinar
* (cu opium) ca şi cele cu in- mulţirii. -«© - se ocupă în momentul de fată
T scripţia : Ed. Laurens, Alexan-
Pitonul se prinde cel mai u-
ţ drie, Cairo, Egipte, Prince de şor. Trebuie doar să i se întin Al doilea Robinson Crusoe cu cultivarea unui soi de pătlă
j Monaco. dă bastonul pe care el se în gele care speră să aibă un con
colăceşte imediat. Imbiînzitorii
¦ Alte ţigări care stirnesc cu de şerpi din India nu cunosc După cum relatează agenţia United coperite de asemenea un bordei aprâa- ţinut de 10 la sută zahăr.
i riozitatea prin forma şi cali Press, nişte savanţi englezi au desco pc ruinat în care a locuit Mac Oallock
* tatea lor sint ţigările turceşti perit pe o insulă nelocuită din Ocea şi diferite obiecte de uz casnic. Influenta vinului
nul Pacific urmele unui „al doilea asupra găinilor
*I „Sultan", „Salem Alajkum.“ Robinson Crusoe" — ale scoţianului In timpul celui de-al doilea război
„Smerjna Ada-Kaleh Adusul Adam Mac Callock — care la mijlocul mondial pe această insulă şi-au găsit Oamenii de ştiinţă germani
f secolului trecut a locuit pe această refugiu cîţiva marinari japonezi care au făcut experienţă cu găinile
insulă. Aici a fost găsit jurnalul de zi se salvaseră de pe o navă avariată. pentru a stabili acţiunea vinu
î mana" şi „Regina de Sabci al lui Mac Oallock, din care reiese că Ei au lecuit în bordeiul lui Mac Oallock lui asupra ficatului. Ei au izo
* aproximativ în anul 1850 el „a hotărît vTeo două luni, iar apoi au trecut ma lat 60 de găini şi, în loc de apă,
ţ Tot in colecţia sa se mai gă să-şi caute liniştea pe o insulă de la rea înot, lăsînd în bordei o scrisoare le-au dat să bea numai vin.
tropice". In adîncul insulei au fost des în care relatau despre trecerea lor pe Găinile s-au obişnuit toarte re
î sesc şi ţigări aromate cu mi acolo.
9
¦*-**•-**»«*«*3\ •-t • - . 3 ' •*.«
¦890© -
PEŞTI CU SINGE ALB
seruri împotriva muşcăturilor pede cu noua băutură şi au con
Biologii celei de-a doua ex Zoologie al Academiei de Ştiin plare de faună tropicală şi sub veninoase, dar au leacurile lor Lupul aude ultrasunetul sumat zilnic cîte 200 cm. cubi
pediţii maritime ¦sovietice in ţe a U.R.S.S. tropicală în apropierea litoralu pe care le transmit din genera Cind lupul ridică botul şi des ceastă limită scade la 6.000 vi de vin.
Antarctica au descris şi carac lui Africii de sud, în regiunea ţie în generaţie. Adeseori li chide gupfl,,.,un, om care se gă,-. braţii.. De aceea se intîmplă un
terizat o nouă specie de peşti, Cercetările acestor oameni de se oferă sume mari ca să divul seşte în apropierea lui_ nu aude fenomen curios : unii oameni Rezultatele de pină acum au
necunoscută pină in prezent ştiinţă confirmă schema de ra- insulelor Keeling, în Golful ge secretul, dar pînă în prezent nimic. Aceasta nu inseamnă că aud foarte distinct un sunet pu arătat că producţia de ouă a
ştiinţei, al căror singe nu con ionare zoogeografică a Antarc Bengal şi lingă insula Ceylon. ei nu au făcut aceasta. Cu toate lupul a tăcut. Cu ajutorul ul ternic, iar alţii nu-1 aud de loc. găinilor care beau vin este mai
ţine hemoglobina. ticii, elaborată de omul de ştiin acestea în India mor de pe urma trasunetelor, el a comunicat cu mare, iar ficatul lor nu a suferit
ţă norvegian Aarvard Nibelin După o studiere minuţioasă, muşcăturilor de şerpi aproxima un alt lup sau cu o haită de nici o schimbare.
Oamenii de ştiinţă au reuşit şi dezvoltată de profesorul so tiv 40.000 de persoane pe an.
să prindă 18 exemplare de peşti vietic Anatoli Andriaşcev. materialele culese vor fi trimi «©-
se Muzeului Zoologic de la Le
cu singe alb, reprezentanţi li Studiind compoziţia şi repar ningrad al Academiei de Ştiinţe Cînd se întoarce de la vînătoa- lupi. Este cunoscut faptul că şi
niei in felul lor ai vertebrate tiţia faunei ihtiologice a apelor cîinii de vinătoare şi câinii poli
lor, care populează regiunile antarctice, membrii expediţiei a U.R.S.S. re îmblînzitorul de şerpi scoate ţişti sînt chemaţi cu anumite
apropiate de ţărmurile Antarc- de pe „Obi“ au prins aproxi fluiere speciale pe care riu le
tidei şi de insulele subantarc- mativ 2.500 de peşti făcînd par -3© aud oamenii. Ciinele percepe un
tice. te din 175 de specii. Multe din sunet cu 38.000 vibraţii pe se
tre ele se întîlnesc numai în n nz p e ... ungari cundă. Aceasta se foloseşte în
Cercetările biologice în apele ‘Aares deosebi în căutarea criminalilor.
antarctice au fost efectuate în Antarctica, deosebindu-se sim S-a stabilit că lăcustele de ase
anii 1956—1957 de pe bordul In Sudan a fost semnalat recent un vreme arăbizaţi, ştiu că sînt de ori
trib arab care se consideră că ar fi gine, ungară. Pe de altă parte ei şi-au
naVei Diesel-eiectrice „Obi“ de ţitor de cele ce populează mă de origine ungară. Cercurile ştiinţifi păstrat caracterele antropologice speci menea comunică cu ajutorul ul
ce din Budapesta au acordat o deo fice.
către Vladimîr Barsukov, Vera rile emisferei boreale. trasunetelor. Se crede că şi a-
Korotkevici şi Alexandr Gusev, Cea de-a doua expediţie de sebită atenţie acestui fapt. Cercetările Primii unguri care i-au vizitat recent numite specii de peşti de mare
colaboratori ai Institutului de pe „Obi“ a cules multe exem întreprinse au elucidat această proble au fost' primiţi cu multă, căldură. In comunică cu ajutorul ultrasu
mă interesantă. cursul acestui an o expediţie antropolo netelor.
-a® -
Intr-adevăr în Sudan există un trib, gică ungară va pleca în Sudan pentru Urechea omului nu recepţio
- z i w p u l „c şlcl m t &6 care îşi dă denumirea de „magyarab" a efectua cercetări care prezintă mult nează toate vibraţiile care se
şi care numără aproximativ 7.000 de interes, cu atît mai mult, cu cît data propagă în jurul său. Dacă sur
3 persoane. Tribul trăieşte pe malurile strămutării strămoşilor! acestui trib, sa sonoră produce mai puţin
de 16 vibraţii pe secundă, a-
In partea de sud-vest a parcului na Apa izvorului nu curge continuu, ci Nilului. precum şi schimbările, survenite în felul tunci omul nu aude aceste su Uzina de automobile de la Ulianovsk. (U.R.S.S.) a produs
ţional Viloşa, la aproximativ patru ki cu întreruperi, la intervale aproape re In urma cercetărilor întreprinse s-a lor de viaţă sînt bine cunoscute. Din nete. De asemenea, omul nu per un nou tip de autodubă sanitara. „UAZ-450 A". Maşina ate
lometri de satul Bosnck (R. P. Bul gulate. Pentru cîteva minute, din izvor această expediţie vdr face parte şi na- cepe nici sunetele a căror limi patru roţi motrice. Caroseria et este din metal compact, de tip
garia) să află peştera şi izvorul ,>Ji- ţîşneşte im şuvoi de apă, apoi dispare stabilit ică este vorba de urmaşii ungu turalişti care vor strînge în valea Ni tă superioară depăşeşte 20.000 vagon. Ea e prevăzută cu instalaţii de ventilare şi de încălzire.
vata Voda“ (apa vie). Un vechi drum şi după puţin timp începe din nou să rilor deportaţi în Africa în sec. a! lului animale şi plante pentru Muzeul vibraţii. La oamenii bătrâni a-
de ţară duce din sat spre unul din ţîşnească, fenomenul repetîndu-se con XVI-lca de sultanul Selim al Il-lca. de ştiinţe naturale din Budapesta.
Membrii acestui trib, deşi de multă
cele mai interesante izvoare din Eu tinuu.
ropa. Acest fenomen al naturii, interesant DE! ASUPRA CĂRORA tatorul K. nu se caracterizează prin- cizie la porumbarele lor, după ce au
Izvorul şi peştera „Jivata Vodă" atît pentru turişti cît şi pentru oamenii tr-o mare precizie, cer o verificare ul fost duşi în colivii departe de casă.
de ştiinţă, a fost temeinic studiat. Ex terioară repetată. Se prea poate ca Fizicienii au emis o ipoteză, potrivii
sînt cunoscute din secolul al XVII-lea plicaţia ştiinţifică este următoarea: iz
şi au fost descrise pentru prima vorul este înconjurat de roci din ter MERITĂ SĂ MEDITEZI verificarea să nu confirme părerea in căreia porumbeii posedă o „memorie
dată de exploratorul turc Evlia Cele- ţiarul mijlociu — gresie roşie şi calcar. ventatorului, însă în decursul acestor magnetică". Ei memorează oarecum
bi. Potrivit afirmaţiilor acestuia, iz Aici se întîlnesc şi alte peşteri mai lucrări s-ar putea să se descopere o cîmpul magnetic al punctului geografic
vorul se numea pe vremea aceea „ciş mici, precum şi ape subterane şi to- altă cauză a acţiunii binefăcătoare, dă al locului unde stau permanent.
meaua fericirii". Cîndva izvorul era vi renfi
zitat de ţărani veniţi din satele apro Adeseori se îniiniplă să auzi pâre rea că în zilele noastre invenţiile şi de regulă florile mirositoare atît timp tătoare de viaţă, a ploii însoţite de ...Dacă presupunerile despre „memo
piate şi îndepărtate ca să bea apa „tă „Apa vie" reprezintă un torent sub descoperirile pot fi făcule mimai cu ajutorul sincrofazotroanelor gigantice şi cît cerul nu a fost brăzdai de zig-zag- furtuna. ria magnetică" a păsărilor se vor con
măduitoare", să se închine formelor bi teran care şi-a format albia sub in laboratoare ulilale cu o aparatură foarie complicată. Şi această părere ul fulgerelor. firma, atunci vor putea fi concepute
zare ale stalactitelor şi stalagmitelor terană în stîncile calcaroase. In a- mai dăinuie cu toate că este infirmată de nenumăratele exemple ale unor in- Şi această cauză trebuie găsită. Nu proiecte de porumbei dirijaţi. S-ar pu
din peşteră. propierea izvorului, sub scoarţa pă- venfii şi descoperiri excepţionale făcute iii secţiile uzinelor, în ateliere colhoz- Observaţiile naturaliştilor însă nu au este exclus ca ea să poată fi aplicată tea de asemenea ca cocoşii de munte şi
mîntului, se află o porţiune mai largă nice, chiar in cabinete de fizică din şcoli. Şi este păcat. Această părere jrî- explicat penlru ce apa de ploaie căzu pe scară largă şi la accelerarea creş raţele sălbatice să poată fi atrase de
-o - a albiei torentului subteran. Aici se tă pe timp de furtună influenţează a- terii recoltei pe cimpiile noastre. un emiţător eletromagnetic, în loc să
formează un fel de peşteră din care
«JMWRî torentul subteran, coteşte asemenea ţi nează mersul noslru înainte, paralizea ză mintea multor oameni capabili să supra comportării plantelor. Tocmai de Porumbeii dirijaţi rătăceşti după ele cu puşca prin de
SOVIETIC nui sifon, ajungînd la izvor. Cînd
mica peşteră subterană se umple, apa propună noul, să descopere ceea ce nu se cunoaşte încă. această taină a naturii s-a interesat şi In vara anului 1956' s-a petrecut un sişuri şi bălţi...
Şoferul autoturismului începe să iasă la suprafaţă prin al Or, acest nou există pretutindeni şi oriunde. Trebuie doar să şii să-l vezi K. El a ajuns la concluzia că secretul
— Tine dreadd! doilea braţ. Rocile calcaroase au foarte este ascuns, după toate probabilităţile, în asemerea caz la locuinţa noastră din Medicina şi plantele
imtilte crăpături prin care aerul ajunge să-i înţelegi sensul şi să icşlrăduieşti să-l aplici în producţie. 'Aplicarea în pro proprietăţile deosebite pe care Ie aU pi apropierea staţiei Perlovskaia a Direc
în peşteră. Aerul exercită presiuni a- dticţie a unei invenţii constituie ulii nia etapă a dezvoltării ideii. Dar nu ţiei regionale de Nord. Pe puiul de Camfor, validol, nitroglicerină. Este
supra apei adunate în peştera subte reuşeşti întotdeauna să o duci uşor pi nu la acest sjirşit logic, căturile de ploaie. Nu influenţează oare
rană şi o împinge într-un braţ al si asupra creşterii plantelor sarcinile e- porumbel, Grişka, care plictisea pe toţi binecunoscut că aceste medicamente a-
fonului pînă ce apa scade pînă la un Aici voi povesti despre cîteva idei care nu du fost dezvoltate pînă ta ca. locatarii cu ştrengăriile sale, aceştia jlită la restabilirea grabnică a activită
anumit nivel. In acest moment apa păt, care poartă în- ele, asemenea un cr seminţe, mugurii viitoarelor plante
curge prin sifon şi apare 1a suprafaţa viguroase. S-ar putea ca o parte din aceste idei să ţie neroditoare, chiar lecfrice ale acestor picături ? cîteva l-au dus (pentru a scăpa de el) la sta ţii cardiace. aplica aces
pămîniului. Cînd însă nivelul apei scade greşite. Dar pentru a lămuri aceasta, ş i cu atît mai mult pentru ca aceşti Intr-o zi, după ce preparase, ţia vecină, Los. Ce mare a fost mi Dar ce-ar fi dacă s-ar
mai jos de acest nivel, - apa încetează germeni ai viitorului să-şi croiască lin drum sigur, este necesar să gindeşli,
să curgă prin sifon şi atunci izvorul să munceşti, să faci experienţe... grame de apă purtătoare de sarcină noştri cînd a te tratamente şi la plante? S-a consta- ^
„seacă". Intre timp peştera subterană rarea vilegiaturiştilor c
se umple din nou cu apă provenită din electrică, el a udat cu ea seminţele doua zi l-au întilnit pe Grişka din nou tat că plantele de cameră, supuse sece-
torentul subteran. de mei nu de mult semănate. După în iarbă, jucindu-se paşnic cu porum tei artificiale, fiind aproape ofilite, s-au
24 de ore meiul a încolţit.
Izvorul a fost captat în 1920, apa sluţi îi făcea frumoşi, permitea plante beii de prin partea locului. „însănătoşit" grabnic după ce în siste
fiind dirijată într-o cişmea. electrică, lor să crească pînă la nori... Dar ce
Observaţiile asupra acţiunii „apei e- Prin ce minune s-a întors Grişka mul lor radicular s-a depus un prepa
In prezent se desfăşoară amenajarea
parcului naţional Vitoşa, In apropierea Azii avut ocazia să cunosc îndea fel de apă neobişnuită a născocit in- lectrice" au continuat. Csrcelătorul a înapoi la locuinţă noastră de vară, pe rat „cardiac" — o tabletă de camfor. >
izvorului se. vor construi două terase proape pe inventatorul moscovit K. în ventatorul nostru... ? reuşit ca timp de 40 de zile sa crească care el a socotit-o casa lui natală ? Este prematur să se vorbească des- ^
din piatră, eabane turistice eţe.
că înainte de înfilnirea cu el am auzit ...Observatorii naturii rămîneău de pe pervazul din afara ferestrei de la Pînă la aceasta doar el făcuse zbo pre aplicarea practică a acestui nou )
vorbindu-se că acest „individ excentric multe ori uimiţi de forţaputernică, dală- cameta sa trestie, care a atins o inăl- ruri pe o rază de acţiune de abia 5-8 tratament. Mai trebuie făcule mii de (
a inventat „apă electrică". toare de viaţă, a apei de ploaie că- ţime de aproape patru metri, metri. experienţe. Abia după nenumărate do- ^
Fantezia omului a creat numeroase zuie pe timp de furtună. întotdeauna După părerea cercetătorului „ajîa e- O asemenea Taină preocupă de mult vezi se va putea vorbi despre „terapia" ^
legende şi poveşti despre apă, acest după furtună plantele încep să se dez- lectrică" intensifică activitatea celulc- pe zoologi, care se interesează îndeo de regenerare a plantelor cu ajutorul
dar minunat al naturii. „Apa vie“ învia sebi de „mecanismul" de memorare la
personajele 'unor poveşti uimitoare, pe volte impetuos ca vrăjite de un miracol: lor vii. porumbeii de poştă. Ei se întorc cu pre medicamentelor.
Astfel, salciniui şi teiul nu îşi deschid, Desigur experienţele făcute de inveri- A. PREZNEAKOV
