Page 63 - 1958-04

1040
Din activitatea unor M U . | C A
-> organizaţii de partid ENTUZIASTA
Conferinţe instructive
Comitetul comunal de partid al ticipanţi au pus întrebări lămu­
comunei Bretea Strei, raionul ritoare şi au participat la discu­
Haţeg, a luat o iniţiativă lăuda­ ţii în jurul expunerilor.
bilă în vederea educării patrio­
tice a ţăranilor muncitori. Este
vorba de elaborarea unui plan cu activitate rodnică
de conferinţe cu diferite teme
din activitatea şi lupta mişcării
muncitoreşti. La puţin timp
după întocmirea planului s-a
trecut, la aplicarea lui în viaţă.
A fost întocmită astfel de către
un colectiv, expunerea cu tema
„Mişcările muncitoreşti sub re­
gimul burghezo-moşieresc“.
Expunerile au fost ţinute în
fiecare sat al comunei şi au par­
ticipat de fiecare dată peste 100
Cel mai bun va
Iniţiativa luată de către redacţia zi­
arului „Drumul socialismului" de a
organiza un concurs regional între ga­
zetele de perete, a stîrnit un deosebit
interes pentru toate colectivele de re­
dacţie ale gazetelor de perete din ca­
drul l.C.S.H.
Acest concurs a impulsionat activi­
tatea majorităţii colectivelor de redac­
ţie de la noi, cu atît mai mult cu cit
de data aceasta, s-a ivit un prilej de­
osebit de a ne măsura puterile de a
ne întrece cu cele mai bune gazete de
perete din regiune.
Organizaţia de partid de la l.C.S.H.,
a pornit, încă de la începutul concur­
sului, la o organizare metodică a acti­
vităţii gazetelor dc perete din între­
prinderi- Astfel, chiar a doua zi după
apariţia criteriilor de desfăşurare a
concursului, comitetul de partid a
convocat o şedinţă cu toţi responsabi­
lii cu propaganda şi agitaţia din ca­
drul birourilor organizaţiilor de bază,
cu responsabilii comisiilor culturale
din cadrul comitetelor de secţii Sin­
dicale şi cu colectivele de redacţie ale
gazetelor de perete. S-a analizat atunci
activitatea gazetelor de perete desfăşura­
tă în ultimele 6 luni, indicindu-se totodată rit numai scrierea articolelor. Am con­
măsurile ce trebuie luate pentru a ob­
ţine rezultate bune în concurs. Trebu­
ie amintit că pînă la concurs numai
două gazete de perete din întreprin­
dere aveau o activitate mai bună. Trei
dintre cele existente aveau o activita­
Şantiere Hunedorene‘
V j cuvinte de laudă. Cele cîteva exem- â
Am vizitat, pentru a nu ştiu
a cita oară, Hunedoara. De fie­
care dată îmi apare mai mărea­
ţă, mai frumoasă. De unde a-
cest lucru ? Cine-1 face ?. Desi­
gur oamenii. Cum însă ?.
Blocurile utemiştilor
In jurul clădirii telefoanelor din
Hunedoara, am întîlnit acum
cîteva zile pe vestitul oţelar,
maistrul Vaier Lăbuneţ. De
data aceasta nu avea în mînă
lopata-i obişnuită cu care arun­
că dolomita în cuptorul Martin
ci un tîrnăcop. La fel erau „în­
armaţi” mai mulţi tineri —
vreo 50 — toţi cu acelaşi soi de
unelte. Săpau de zor la nişte
fundaţii de blocuri.
— Vor fi noile blocuri, pe care
tinerii Hunedoreni s-au angajat
să le ridice prin forţele lor.
Două la număr şi sperăm să fie
frumoase. Aceasta a fost expli­
caţia pe care am primit-o.
Am aflat apoi că utemiştii de
la C.S. Hunedoara şi l.C.S.H.,
au hotărît ca prin muncă vo­
luntară să-şi înalţe două blocuri
de locuinţe şi că toate lucrările
calificate şi necalificate să fie
făcute de ei ; că vor contribui
prin muncă la lucrările necali­
ficate pentru înălţarea unui
viitor cartier compus din 14
blocuri cu circa 450 apartamente/
Despre entuziasmul tinerilor
care participă la aceste lucrări,
mi s-au spus multe lucruri. Mi
s-a spus că în timpul liber,
după orele de lucru, tinerii vin
aici cîte trei ore pe zi să cons­
truiască noi case şi că, deşi la
început, unii ca Andrei Berlea,
mecanic de locomotivă, Maria
Prelipceanu de la furnale şi
mulţi alţii, au început deja să
se afirme la aceste lucrări.
Florile — expresie
a tinereţii
Vroiam să cunosc mai
ihuite lucruri de pe acest şahti-
er. Dar unul din tineri a schim­
bat şirul discuţiilor.
— Să ştii, tovarăşe, că la noi
în Hunedoara se fac şî alte lu­
crări de înfrumuseţare a oraşu­
lui. De pildă, noi, cei de la coc-
sdrie; am început amenajarea de
spaţii verzi şi plantări de pomi
decorativi în uzină.
Am regretat pentru început
devierea de la subiect, dar mai
ce merită a fi scos în evidenţă
e că s-au străduit să aplice în
de cetăţeni. De remarcat este practică cele învăţate. Mărturie
faptul că o mare parte din par­ stau însăşi faptele. Toţi cursanţii
care deţin pămînt s-au înscris
în întovărăşirea agricolă din co­
mună. Merită a fi subliniat şi
faptul că toate lecţiile prevăzu­
te în programul de învăţămînt
au fost predate şi seminarizate.
Un cerc de învăţămînt
In momentul de faţă se desfă­
şoară conVorbirile recapitulative
cu ocazia cărora s.e dezbat cele
Pe lîngă organizaţia de bază
P.M.R. din comuna Vinţu de mai importante probleme din
jos, raionul Albă, funcţionează
în cadrul anului de învăţămînt materialul studiat şi se fac ulti­
de partid un curs de studiere a
Istoriei P.M.R. Cursanţii, mem­ mele pregătiri pentru încheierea
bri de partid, candidaţi şi tova­ cu succes a învăţămîntului de
răşi din activul fără de partid,
partid organizat aici.
ajutaţi de către propagandista
Sabina Repede, au studiat pro­
fund materialul predat şi ceea
--------------------------------® © ® a -------------------------------
clştiga
te satisfăcătoare, iar restul, o activita­ lucru a fost criticat cu tărie şl drept
te slabă.
rezultat, chiar a doua zi de la apariţia
Rcorganizînd colectivele, îndrumind
îndeaproape pe cei noi cooptaţi, recru- caricaturii, gropile au fost astupate,
tînd şi instruind o serie de corespon­
denţi, organizaţiile de partid au izbu­ făcîndn-se o curăţenie model. Intr-
tit să ajute concret colectivele de re­
dacţie. Şi, ca urmare, majoritatea ga­ unu! din articolele apărute, inginerul
zetelor de perete şi-au îmbunătăţit ac­
tivitatea. şef Mircea Ciorapciu trăgea semnalul
Pentru a constata ce realizări s-au de alarmă că, attiînarea lucrărilor de
obţinut, colectivul de redacţie al gaze­
tei centrale a organizat în ziua de 29 finisaj în ultimele zile, ca şi slaba co­
martie a. c. o serată de presă. Aici s-a
analizat activitatea gazelelor de perete laborare între constructori şi instala­
din cadrul l.C.S.H. desfăşurată în lu­
nile februarie şi martie. Deficienţele tori, între montori şi constructori, pe­
constatate cu acest prilej au fost as­
pru criticate iar corespondenţii şi mem­ riclitează respectarea termenului de
brii colectivelor de redacţie ale gaze­
telor de perete care au obţinut rezul­ dare în funcţiune a cuptorului nr. 1
tate bune au fost premiaţi,
O.S.M. de la noua oţelărie S.M. Lu­
In perioada concursului s-au publi­
cat articole în proză, versuri epigra­ crările au mers aşa dc departe aici
me şi caricaturi, care au tratat despre
întreaga activitate a întreprinderii : îneît au avut loc certuri şi neînţelegeri
producţia şi productivitatea muncii, pre­
ţul de cosi, problemele social-culturale, între brigăzi. Arătîndu-sc prin articol
disciplina muncii, Ceea ce credem că
am făcut bine e faptul că nu am urmă­ cine sînt principalii vinovaţi şi ce tre­
trolat îndeaproape efectul articolelor pu­ buie făcui pentru înlăturarea neajun­
blicate şi criticile aduse prin gazetă.
De pildă, la birourile complexului i surilor, lucrurile s-au îndreptat.
construcţii, gropile şi murdăria consti­
tuiau impedimente serioase pentru mun­ Nici chiulangii nu au fost scăpaţi
citori şi dădeau un aspect urît. Acest
din ochii gazetelor de perete.
Perioada concursului se încheie. Ac­
tivitatea noastră a fost aşa cum pe
scurt am arătat-o. Comisia va analiza
munca noastră şi a celorlalte colec­
tive de redacţie aie gazetelor de pere­
le. Nouă rămînîndu-ne deocamdată sar­
cina să aşteptăm cu încredere rezulta­
tul. Oricare ar fi acesta, fiind convinşi
că cel mai bun va cîştiga, noi ne vom
continua şi pe mai departe munca că-
utînd să obţinem rezultate cît mai
bune. w,
MIHAI CONSTANTIN
responsabilul colectivului de redacţie
al gazetei de perele „Să construim
Hunedoara"" t -r
apoi m-am declarat mulţumit. Peste 40.000 ore de muncă
De ce ? Pentru că o adevărată voluntară în două săptămîni. A-
avalanşă de cifre şi fapte rhi-au cesta este bilanţul care ilus­
fost servite îneît nu mai pri­ trează hotărîrea tineretului de a
dideam să le înregistrez. înfrumuseţa Hunedoara.
— S-au plantat peste 2.800
pomi în oraş şi uzină. Peste
10.000 m. p. de zone verzi din
oraş şi uzină au fost curăţate
şi amenajate. Lîngă cinemato­
graful de vară al l.C.S.H. s-a
început amenajarea viitorului S-au mai înşirat multe fapte.
parc al copiilor. Pe strada Sîn- Unele mai mici, altele rnai
tuhalm s-au refăcut zonele iverzi, mari. Un singur lucru am des­
s-au plantat pomi... Şi toate a- prins însă. Tineretul vrea să-şi
cestea le-am făcut noi, tinerii, facă viaţa înfloritoare, florile să
le exprime tinereţea.
în timpul liber. De, sîntem ho-
Şi iată că bătrînul oraş, în
tărîţi să facem din Huriedoara care ani de-a rîndul se cuibărise
mizeria şi întunericul, renaşte.
un oraş al florilor, un oraş al ti­ Renaşte pînă şi vechea pădure.
a Chizidului care acum este un
nereţii ! a conchis unul din ti­
frumos parc natural, cu alei
nerii care mă înconjuraseră.
largi şi Umbroase, care se lun­
gesc în acest an cu încă 2 km.
V. FURIR
IN C U RiN D
Hunedoara va produce
MAI MULT OŢEL
(Urmare din pag. l-a) ceva. Ploaia e uitată. Iii suflete a co-
de ani şi se numeşte Gheorghe Rădu- borît acea linişte, acea mîndrie, pe care
lescn — a scăpărat chibritul la baza
coşului înalt de peste 90 ni. şi luminat fi-o dă satisfacţia lucrului dus pună la
timid de flăcăruia acelilenei.
capăt, bucuria izbînzii. *»
Privirile au înghiţit curioase limbile
de foc ce nîingiiau roşu stiva de lem­ începuse uscarea cuptorului 1.
ne, s-au aruncai în sus acolo unde cît
un bănuţ se vedea o pată albă, cerul, n cei peste 2 ani de zile, băieţii
apoi âu căutat să străpungă întuneri­ lui Teodor Malancea, loan Latzo,
cul canalului de fum spre a feri paşii
de protuberantele din beton a podelei. A început uscarea cuptorului nr. 1 al noii
oţelării Martin
OaPienii date au asistai la un mo­
ment unic în istoria Construcţiei s-au ' W v'
strecurat în şir indian prin canalul de
fum, copleşiţi de măreţia Irăilă a hw- Gheorghe Radiiltj, loan Klein, Petru
meniului, ăoînd nedefinit întipărite ir. Miţu, Âdalberl Gr'iikwald şi atiţia alţii,
grahiUit memotiei tunelul întunecos, au dovedii aceI eroisni ăl muncii care
coşul înalt, şi flacără aceea râşie care nu poate fi pus în cuvinte, eroism pe
prinsă de curent tindea în sus. care-l simţi abia ihliiUiv, privind corn-
plektll lucrărilor, grandoarea a lot ce
Afară, norii cetneau 6 ploaie deasă, se ridică azi la poalele celor trei co­
mărimtă şi repede. Pe platforma de în­ şuri i de la coloşii de beion ţa maşina
cărcare, cuptorul, înalt, masiv, îmbră­ de şarjare, de la scheletele metalice
ţişat de ţevi şi cabluri, maşinile de la firele de cupru fine ale instalaţiilor
şarjare, macaralele, căile ferate şi po­ electrice, de la pămintul excavat la
deaua aitrită de nisipul galbeit. Con­ halele uriaşe, lotul îţi vorbeşte de dir-
structori şi oţelari se îmbrăţişează. zenie, de sacrificiu, de eroism, lotul îţi
tMinil'e se sirîn g ; pe feţe plutesc zîm- arată ce poale face hărnicia minţii şi
bele senine, deschise. Ochii rid, se a mîinilor omului.
vorbeşte mult, dejpre oţelărie şi alt­
Pe lîngă cele patru hale uriaşe, pe
Ungă coşurile de fum din beton mono-
DRUMUL SOCIALISMULUI
,c ..® . .-9. .-o., o .. . a .. a .. c. 4ff..
ţ Pe peronul stafiei C.F.R. clin Sime- *
f ria, in aceste zile călduroase, for.
f i|j joia oamenilor este cu mult mai
mare. Cei mai mulţi sint dispuşi să
părăsească sălile de aşteptare şi să I
respire aerul curat de primăvară. |
N u im i' m uncitorii'de la "revizia de t
vagoane şi cei din staţie îşi văd de J
f treburile lor, muncesc cu multă con- t
ţ şliincioziiale pentru a asigura celă- *
i feliilor o călătorie plăcută şi sigură. î
î Acum, în preajma zilei de / Mai, c- *
^jorturile tor se înzecesc pentru ca ’
în ajunul marii sărbători -să nu ră- ±
ţ inînă în urma cclorlaţi. Despre muu- 5
j ciicrii de la revizie se pot spune »
multe lucruri frumoase. In luna ;
martie, e i . au îndeplinit planul glo- i
• bal în proporţie de 122 la sută. S-a ţ
l dat importanţă'atît indicilor de bază j,
j cil şi lucrărilor anexe. Astfel, la o- $
\ siile revizuite la formarea şi sosi- ţ
! rea trenurilor de călători, planul a •
| fost huleplinii in proporţie de 118 i
| la sută, iar la osiile revizuite la ?
î sosire şi formarea trenurilor-marjă •,
| planul a joşi îndeplinit în propor- ?
ţ ţie de 125 la sulă. La lucrările a- î
Ţ nexe, cum ar fi ungerea osiilor cu ;
4 desfacerea cutiilor, întreţinerea ilu. ?
* minatului, electric la vagoane-călă- f
! lori, revizia şi micile intervenţii la ^
I vagoane-marjă, la trenuri în tranzit ţ
ţ şi altele, planul a Jost depăşit cu ţ
> mult. Majoritatea oamenilor au f
1 muncit bine Dar cele mai bune ţ
1 rezultate au josI obţinute dc lăcă- j
&f tuşii dc revizie Vlad_imir G.lipii, Pa- ?f
vel Cibian, Tirnl Demşoreanu, de f
¦ lăcătuşii de reparaţie Tcojii Bli- j
f tas şi loan Miclca. de Umplând ţ
f Romulus Spinean, electricianul de 1
ţ vagoane loan Marconi... J STITUIREA LUI PRINTR-O POLITI­ le" de la sfîrşitui secolului al iS-iea
î De la staţia din Simeria am pu- \
I tul afla rezultatele înregistrate pînă |
în ziua dc 16 aprilie a.c. Iată nu- ,
ţ mai cîteva dintre e le : staţionarea in i
| tranzit cu manevră, redusă cu 44 la |
| sută, staţionarea de încărcare-dcs- ^
* călcare redusă cu 10 la sută, sta- \
\ ţionarea în tranzit fără manevră ţ
4 redusă cu 18 la sută, regularitatea i
• circulaţiei îmbunătăţită faţă de luna ?
• martie cu 0,5 la sută. Fruntaşi ? i
« : jIdlăt-i impiegatul de mişcare La-
* zăr Milmţ, şeful dc manevră Ni- |
^ colac Burduf, revizorul de ace Vio- ţ
4 rel Ilotărîş. | voltat continuu, le-â curăţat de acele
f Desigur că acestea sînt doar 11- ţ
i nele din rezultatele obţinute de i
i'muncitotii d e 'la revizia de vagoane 9
| şi staţia C.F.R. din Simeria. Despre j
*. munca lor s-ar putea spune multe j
4 _*
4 ple insă demonstrează în modul cel ?
4 mai convingător strădania lor.
lit, complexul de lucrări al noii oţelării
se întregeşte cu instalaţia de răcirea şi
recircularea apei, turnuri de răcire, re­
ţeaua de alinieniare şi circuit a apei
proaspete şi ulitizăle, instalaţia de pom­
pare a păcura, precum şi seria con­
strucţiilor auxiliare şi de deservire, for­
mată din labofatorul rapid, atelierele
itiecailic şi electric, pavlFionul social şi
întreaga grupă subterană a reţelelor de
canalizare pluvială şi menajeră, şi a tu­
netelor de cabluri şi condude.
Dacă stai să faci comparaţii, să e-
chivalezi ceea ce omul a făcut aici,
în alte unităţi, mai sugestive, mai
plastice, vezi că volumul lucrărilor c-
fe'ctuate aici peniru asigurarea fluxului
tehnologic se ridică la cifre impresio­
nante,
Peniru suprafaţa dcoperilă de con­
strucţii industriale, de pesle 50.000 me­
tri pătraţi, peniru ridicarea construcţii­
lor pe această suprafaţă, s-au efectuat
lucrări în pămînt, excavaţii şi umplu­
turi, ele aproape 130.000 metri pătraţi.
rd g 3
Viaţa şi activitatea marelai fain ti imapi
(Urmare din pag. l-a) Ilici. Sub conducerea lui, ală- centrală atomo-electrică din lu­
me. Dintr-o ţară înapoiată, U-
¦turi de cei mai încercaţi fii ai niunea Sovietică a devenit as­
tăzi o mare forţă industrială a
crearea partidului marxist din poporului rus, bolşevicii au răs­ lumii.
.Rusia. turnat ţarismul, au răsturnat 0- Privind ultimele documente ale
Expoziţiei, vizitatorul face o re­
De aici începe cea mai grea rînduirea capitalistă deschizînd capitulare a ceea ce prezintă do­
cumentele expuse. Intr-un timp
perioadă a luptei revoluţionare drumul unei noi epoci, unei noi scurt el a văzut în imagini via­
ţa unui om simplu dar în ace­
pentru victoria proletariatului: ere în istorie. începea perioada laşi timp un om mare, viaţa u-
nui om care din fragedă vîrstă
pregătirea revoluţiei din 1905, refacerii statului distrus, peri­ a militat pentru cauza celor
mulţi şi obidiţi. Evocînd viaţa şi
perioada noului avînt re­ oada consolidării puterii. Lenin
activitatea revoluţionară a fon­
voluţionar, crearea în a- se adresa bolşevicilor: „Noi,
datorului partidului comunist şi
nul '1912 (din iniţiativa munci­ partidul bolşevic, am conuitis
statului sovietic, Vladimir Ilici
torilor din Petrograd) a ziarului Rusia. Am cucerit Rusia — din
Lenin, expoziţia oferă fiecărui
„Pravda”, revoluţia din februa­ mîinile celor bogaţi pentru cei
vizitator o pildă vie de devota­
rie. Se apropiau anii victoriei săraci, din mîinile exploatatori­
ment fără margini pentru cauza
depline a proletariatului rus. lor pentru cei ce muncesc. A-
proletariatului, un exemplu stră­
Vizitatorii se opresc îndelung ,cum trebuie să conducem Ru­
lucit de luptă eroică şi plină de
in faţa documentelor grăitoare sia”.
abnegaţie pentru triumful so­
care relevă rolul hotărîtor al Şi chemarea lui Lenin a fost
cialismului în lume.
personalităţii lui Lenin în izbîn- înfăptuită în practică întocmai
da revoluţiei din Octombrie. potrivit tezelor sale. Traducerea
„Noi avem încredere in partidul în viaţă a planului ,leninist de
bolşevic, într-însul vedem raţi­ electrificare a Rusiei Sovietice—
unea, onoarea şi conştiinţa noas­ G.O.E.L.R.O. — a făcut ca Uniu­
tră” spunea Lenin în preajma nea Sovietică să se numere as­
Marii Revoluţii Socialiste din tăzi printre primele ţări în ce
Octombrie. Şi bolşevicii n-au priveşte producerea de energic
înşelat încrederea lui Vladimir electrică. Ea a construit prima
________________________ ?
V. I. LENIN OPERE Voi 19
Perioada în care au fost scrise ma­ sivă faţă de exploatarea pe care o exer­ acelora care pretindeau că Marx ar fl
terialele cuprinse în volumul 19-lea
al Operelor lui V. 1. Lenin, recent a- cită burghezia. De aceea sublinia Le­ aplicat „şabloanele şi metodele" sfîrşi-
părut în limba romină, este scurtă:
inartie-decembrie 1913. Şi totuşi, cc nin cu atîta tărie necesitatea comba­ tului secolului al 18-lea. Este drept că
multitudine de idei, ce vastă activitate,
ce putere de pătrundere a unor feno­ terii neobosite a reformisiuului. „IN acea perioadă a arătat cum lupta de
mene cu toiul deosebite. Aici găsim
şi lucrări care dezvoltă teoria marxistă, EUROPA — scrie el în articolul clasă devine o luptă politică, cum ea
şi articole care combat atitudinea men-
şeviciior-lichidatori, troţkiştilor, bundiş- „Marxism şi reformism" — REFOR­ îmbracă forme cu adevărat „naţiona­
tilor şi socialiştilor-revoluţionari, şi
materiale ce vorbesc despre aspecte MISMUL ÎNSEAMNĂ DE FAPT RE­ le". Dar Marx nu şi-a îngrădit nicioda­
ale coacerii crizei poliiice generale în
Rusia şi articole de politică şi econo­ NUNŢAREA LA MARXISM Şl SUB­ tă gîndirea cu „şabloanele şi modele­
mie mondială etc.
In rîndurile de mai jos vom des­
prinde cîteva idei din maieriatele cu­ CĂ SOCIALĂ BURGHEZĂ. şi nici cu alte şabloane, ci a aplicat în
prinse în acest volum, în care Lenin
dezvoltă şi apără teoria marxistă îm­ Din faptul că marxismul se ridică studierea fenomenelor sociale un punţi
potriva diverselor variante ale refor­
mismului şi revizionismului. necruţător împotriva reformismului se de vedere revoluţionar.
De pildă, în articolul consacrat co­ poate oare desprinde concluzia că el După aproape jumătate de secol de
memorării a 30 de ani de la moartea
iui KarI Marx, intitulat: „TREI IZVOA­ este împotriva oricăror reforme ? Ase­ la emiterea ior, ideile leniniste care
RE ŞI TREI PĂRŢI CONSTITUTIVE
ALE MARXISMULUI", Lenin, dînd menea concluzie n-au tras-o decît duş­ subliniază necesitatea combaterii tutu­
riposta cuvenită acelor care vorbeau
despre o ştiinţă socială „NEPĂRTINI­ manii marxismului. De fapt, marxiştii ror formelor revizionismului şi opor­
TOARE" dezvoltă totodată unele idei
fundamentale ale teoriei marxiste, sub­ admit lupta pentru reforme, dar nu o tunismului îşi păstrează deplina vala­
liniază rădăcinile sale istorice. învăţă­
tura lui Marx, departe de a fi „secta- transformă — aşa cum fac reformiştii bilitate. Căci Bernşlein şi Conrad
ristă'1 — aşa cum pretindeau repre­
zentanţii ştiinţei burgheze — a luat — înlr-un scop final. Poziţia acestora Schinidt, Kaulsky Şi KarI Vorlănder au
fiinţă ca o CONTINUARE nemijlocită
şi directă a teoriilor celor mai de sea­ din urmă înşeală pe muncitori, îi con­ o serie de credincioşi utmaşi. Tebrfeti-
mă reprezentanţi ai filozofiei, econo­
miei politice şi socialismului: ea este damnă pe vecie la sclavie salariată, cienii reformişti contemporani urm ă-'
succesoarea legitimă a filozofiei germa­
ne, economiei politice engleze şi socia­ cu toate îmbunătăţirile parţiale cate resc să infiltreze în rîndurile oamerli-
lismului francez din secolul al XiX-lfea.
Dar Marx n-a continuat numai ideile vor fi cucerite prin adoptarea respecti­ lor muncii idei false — cUm sînt cele
acestora, ci Ie-a îmbogăţit, ie-a dez­
velor reforme. Burghezia, definind pu­ care încearcă să discrediteze socialis­
elemente idealiste care mai persistau,
a dat răspuns unor probleme nerezol­ terea politică şi economică, are posi- mul şi închină osanale „noului" capi­
vate, şi, făurind materialismul dialec­
tic, a realizat o REVOLUŢIE IN talism, capitalismultii „popular” — cu
GÎND1RE.
ajutorul cărora speră să-i îndepărteze
Marxisrtiul s-a născut şi dezvoltat în
liiptă cu tot felul de curente reformiste, de ia lupta lor împotriva imperialis­
care caută să pervertească pe munci­
tori, să-i determine la o atitudine pa­ mului. Therner, de pildă, stisţihe că îh
La construcţiile metalice ca schelet de bilitatea să reducă la zero, pe diferite domeniul istoriei nu există Hici un fel
rezistenţă a halelor s-au folosit 11.500 căi, îmbunătăţirile pe care muncitorii de legitate, că aici ar domrii bunul
ione metal, cantitate cu care se poate plac. Concluziile care se desprind de
construi o cale ferată Bucureşti- Con­ le cîştigă în urina reformelor.
9 stanţa. aici sînt limpezi.
Lenin înfruntă şi zdrobeşte concep­
Betonul simplu şi armat turnat în­ Oportuniştii şi-au lăsat chiâf şi ur­
trece 90.000 metri cubi, ceea ce echi­ ţiile reformiste privitoare ia lupta dc
valează cu un zid de sprijin înalt de maşi direcţi. KarI Kâutsky s-ar fi
4 metri, avînd la bază lăţimea de 2 me­ clasă, în special în articolul intitulat
tri pe o lungime de 15 liilomelri. Oţe- „DESPRE CONCEPŢIA LIBERALA Şl mîndrit, desigur, dacă şi-ar fi auzit
lul-beion înglobat în aceste betoane, fiul rostindii-şi recentul discurs de Ia
transformai înlr-un fir cu diametrul dc CEA MARXISTA A LUPTEI DE CLA­
6 mm., ar parcurge distanţa Bucu­ tribuna congresului partidului sociă^
SA".
reşti-Moscova de 16 ori. list austriac. Programul lui Benedikt
Încă în „Manifestul Partidului Co­
Cablurile: şi conductorii electrici in­ Kaulsky proclamă sus şi tare că „îh
stalaţi întrec 65 kilomeiri, iar utilajul munist" Marx şi Engels arătaseră că sfatul modern... în care trăim astăzi
tehnologic moniat ar. necesita un tren orice luptă de clasă esie o luptă po­
de 350 vagoane convenţionale. Dacă noţiunile marxiste nu-şi mai găsesc
slaţia de pompare ar lucra simultan litică. Din această afirmaţie însă, re­
cu tOaie pompele, care aii o capăcilalc locui", căci — pretinde el — „societa­
formiştii au tras o serie de concluzii
de 10.000 metri cubi pe oră, s-ar aco­ tea modernă a evoluat cu totul altfel
false, denalurîndu-i în cele din urmă
peri consumul de apă al Capitalei, sensul. „Economiştii", de pildă, pe care ¦decît a prezis Alarx în „Manifestul
comunist". De unde a desprins aceas­
considerînd 200 litri pe cap de locui­ îi combate cu atîta vigoare Lenin, so­
tă concluzie, cînd istoria a arătat con­
tor pe zi. coteau lupta pentru un spor de cîteva
trariul, cînd în ţările capitaliste con­
S-au îhzi'dU numai pentru primul copeici la rublă drept ltlj)tă politică
cuptor 6.000 tone cărăiliidă refractară, tradicţiile dintre exploatatori şi exploa­
şi nu vroiau să vadă formele superioa­
¦. taţi — aşa cum prevăzuse Aîarx — se
re ale acesteia.
din care s-ar putea lucra 6 vatră la ascut tot mai mult, cînd proletariatul
Combătîndu-i pe economişti, Lenin •
un singur riad de cărămidă de 30.000 a preluat puterea politică într-o serie
metri pălraţi. arată că „MARXIS.MUL RECUNOAŞ­ de ţari ain Eui pa şl Asia, cînd o
Aici, ta noua oţelărie Mariin ţolul TE LUPTA DE CLASA CA FIIND serie de ţări aservite altădată şi-au
e uridş, atît construcţiile ‘ cît şi mai PE DEPLIN DEZVOLTATA, „PE cucerit — aşa cum scrisese AVarx— in­
ales omul, acest om nepreţuit, munci­ SCARA NAŢIONALA" NUMAI A- dependenţa naţională ? Nu, nu-l între­
torul. Şi cină pesle puţin timp din a- TUNCI CÎND EA NU NUMAI CĂ baţi căci nu va putea da un răspuns
cest cuptor se vor revărsa în şuvoi dc CUPk iNDE POLITICA, DAR Şl IN Logic. Şi apoi ar fi şi inutil. învăţă­
joc 185 ioiie oţel, măreţia acestui om POLITICĂ SE OCUPĂ DE LUCRUL tura marxistă, în cei peste 100 de ani
va întrece iot ceea ce a încununat ta CEL AlAI ESENŢIAL: ORGANIZA­ ai exisienţei sale, şi-a dovedit şi-şi do­
Hunedoara pînă acuma citvînlul Ui sine. REA PUTERII DE STAT". vedeşte continuu cil prisosinţă justeţea,
Totodată, Lenin se ridică împofriva în ciuda oricăror defăimători ai ci.
Pentru întărirea bazei tehnico-
materiale de mecanizare
a agriculturii
Ministerul Industriei Orele a întocmit un plan
pentru dezvoltarea în următorii 2—3 ani
a producţiei de maşini şi utilaj agricol
încă diil acest an, datorită măsurilor agricultură: semănătoarea univei
organizatorice şi tehnice aplicate, va pentru tractor, semănătoarea de c<
spori producţia .de maşini şi utilaj n- le cu tracţiune animală, maşina
gricol faţă de plaurii iniţial. Astfel, împrăştiat îngrăşăminte chimice ci
potrivit angajamentului hiat de munci­ Iere (cu tracţiune animală), culţi’
torii de la uzinele „Errist Tiiâ!marin“ rut purtat în faţa tractorului, cui
din Oraşul Stalih, producţia de trac­ torul cu tracţiune animală, maşin,
toare va creşte faţă dc planul iniţial recoltat porumb, secerătoarea tr
•pe 1958 cu 500 tractoare. Se prevede portoare, cositoarea purtată, maşin
ca în anul 1960 volumul producţiei împrăştiat îngrăşăminte organice
de tractoare să întreacă de 2,85 ori pe remorcă, batoza mecanică de pol
cel din anul 1955, iar cel al produc­ •etc.
ţiei de maşini şi utileije agricole să fie
de 4,5 ori mai măre decît volumul pro­ In cursul anului 1959 uzinele
ducţiei dih anul 1955. strucloare de maşini agricole vOr
mina însuşirea fabricaţiei maşiniloi
O atenţii? deosebită se va acorda in­ sistemul peniru mecanizarea !cui
păioaselor şi porumbului.. In vec
troducerii în fabricaţie a unor noi ti­ extinderii folosirii cuplajelor de
multe maşini agricole, uzinele
puri de maşini agricole, precum şi a- slructoăre de maşini vor asimih
anii 1958—1959 fabricaţia cupla
sigurării. unu.j nivel tehnic ridicat al proiectate la cererea Ministerului
acestora. culturii şi Silviculturii.
Uzinele constructoare vor asimila în (Agerpre:
cursul anilor 1958— 1959 fabricaţia u-
nui număr însemnat de utilaje pentru