Page 64 - 1958-04

'DRUMUL SOCI ALISMULUI KR3RW?5PS8J ssbskot w 1040

aapisw tfssH SB Si 'GKHBîJsa^ssBWBea iî^ ttfwkst'.'jwk'izm m & gsr

U. R. S. S. cere convocarea urgentă silfii - riLLurteXs şUri •xAâim&ie, şUni
a Consiliului de Securitate

în legătură cu acţiunile provocatoare ale aviaţiei
militare americane

NEW YORK 19 (Agerpres). gente de către Consiliul de

— TASS anunţă: La 18 apri­ Securitate a problemei de faţă

lie, A. A. Sobolev, reprezentan­ este dictată de apariţia unei 'a-

tul permanent al U.R.S.S. la meninţări pentru cauza păcii, in

O.N.U., a adresat lui Lodge legătură cu primejdia care se

(S.U.A.), preşedintele Consiliu­ iveşte în urma zborurilor repe­ mmexemplul A. A. Sobolev sa p rim it

Popoarele cer S.EJJ. şl îlngtlef sicare se spune:
lui de Securitate, o scrisoare în tate ale bombardierelor S.U.A.

încărcate cu bombe cu hidrogen

„Din însărcinarea guvernului in direcţia teritoriului U.R.S.S. I. H S. 0. fnceflnd experienţele cu armele nucleare pe reprezentanţii unei
Uniunii Republicilor Sovietice După cum se ştie, potrivit
organizaţii am ericane
Socialiste, vă solicit să convo­ Cartei O.N.U., Consiliului de

caţi neîntârziat o şedinţă a Con­ Securitate ii revine răspunde­ Chemarea oamenilor suri concrete pe cale diploma­ al P. C. din Israel, cheamă ma­
siliului'de Securitate — pentru rea. princip'ală pentru menţine­
tică pentru a obţine aceasta". sele populare din Israel să spri­
a examina problema „Cu pri­ rea păcii internaţionale şi a de ştiinţă din Japonia jine cererea ca puterile occiden­ NEW YORK 19 (Agerpres). nucleară. Reprezentanţii acestui
vire la luarea de măsuri ur­ securităţii popoarelor. In legătu­ Partidele comuniste din tale să înceteze experienţele nu­ — TASS an u n ţă: Ambasado­ comitet intenţionează de aseme­
gente pentru a se pune capăt ră cu aceasta, guvernul sovie­ TOKIO. 19 (Agerpres). — Argentina şi Chile cleare. rul A. A. Sobolev, reprezentan­ nea să viziteze pe reprezentan­
zborurilor avioanelor militare tic scontează că Consiliul de TASS anunţă : Oamenii de tul permanent al Uniunii Sovie­ ţii permanenţi ai Statelor Uni­

ale Statelor Unite ale Amerieii, Securitate va examina cu pro­ ştiinţă din Japonia au adresat salută hotărîrea U.R.S.S. împotriva înarmării tice pe lingă Organizaţia Na­ te şi Angliei pe lingă O.N.U.
cedură de urgenţă problema sus­ la 18 aprilie oamenilor de ştiin­ atomice a Germaniei
înarmate cu bombe atomice şi menţionată şi va lua măsurile ţă din întreaga lume apelul de BUENOS AIRES. 19 (Ager­ ţiunilor Unite, a primit la 17 Gilmore a vorbit lui A. A. So­
cu hidrogen", în direcţia fron­ necesare pentru înlăturarea a- a depune toate eforturile pentru pres). — TASS anunţă: Parti­ occidentale aprilie, la cererea comitetului
tierelor Uniunii Sovietice. cestei primejdii la adresa păcii". obţinerea încetării experienţelor dele comuniste din Argentina newyorkez de luptă pentru pro­ bolev despre ţelurile şi sarcini­
nucleare şi interzicerea armei .şi Chile au dat publicităţii o de­ OSLO 19 (Agerpres). In sea­ movarea unei politici rezona­ le comitetului pe care îl condu­
Necesitatea examinării ur­ nucleare. Acest apel a fost adop­ claraţie comună în care salută ra zilei de 17 aprilie citeva mii bile în domeniul energiei nu­ ce. Răspunzînd la întrebări, am­
tat în cadrul Congresului Con­ hotărîrea Uniunii Sovietice de a de locuitori din Oslo au parti­ cleare, un. grup de reprezentanţi basadorul A. A. Sobolev a ex­
-e)©- siliului ştiinţific a! Japoniei, din înceta experienţele cu arma a- cipat la mitingul de protest îm­ pus poziţia Uniunii Sovietice
care fac parte cei mai de sea­ tomică şi cu hidrogen. In decla­ potriva înarmării atomice a ai acestui comitet, în frunte cu în problema încetării experien­
Vizita lui K.E. Voroşilov in Silezia mă oameni de ştiinţa din ţară, raţie se subliniază că hotărîrea Germaniei occidentale. Partici­ ţelor cu arma nucleară, interzi­
congres care s-a încheiat la 18 panţii la miting au adoptat în preşedintele Robert Gilmore. cerea folosirii şi fabricării ar­
KATOW1CE 19 (Agerpres). — a arătat că poporul polonez aprilie. Sovietului Suprem al U.R.S.S., unanimitate un apel adresat gu­ melor nucleare şi tuturor celor­
sprijină cu căldură propunerea în această problemă este un c- După cum se ştie, acest co­ lalte arme de exterminare în
P.A.P. anunţă : La 18 aprilie, solvietică de a se convoca o con­ masa.
cu prilejul vizitei în Silezia a ferinţă la cel mai înalt nivel, mitet sprijină cererile de a se
lui K. E. Voroşilov, preşedinte­
interzice experienţele cu arma
precum şi hotărîrea U.R.S.S. cu Oamenii de ştiinţă din Japo­ veniment istoric care dovedeş­
le Prezidiului Sovietului Suprem te că Uniunea Sovietică duce vernului norvegian in care se 8 »-
al U.R.S.S., şi a persoanelor privire la încetarea experienţe­ nia au adresat o chemare cu adevărat o politică consec­ spune:
care îl însoţesc, la Katowice a ventă de pace. „Această hotarî- IIW î§(UM !A\YIFKĂ\:
avut loc un mare miting în ca­ lor cu arma termo-nucleară. S.U.A. şi Angliei în care le cere re, se spune în declaraţie, va „Arma atomică nu trebuie am­ Trupele guvernului central au eliberat alte oraşe
drul căruia K. E. Voroşilov şi exercita o uriaşă influenţă asu­ plasată pe teritoriul Germaniei
A. Zawadski, preşedintele Con­ K. E. Voroşilov a relevat im­ să urmeze exemplul Uniunii So­ occidentale. Aceasta ar distruge şi înaintează spre Bukgiiingi
portanţa Sileziei ca centru pro­
letar cu vechi tradiţii revoluţio­ vietice şi să înceteze şi ele ex­
pra dezvoltării mişcării mondi­
siliului de Stat al R. P. Polone, nare, a vorbit despre succesele perienţele. nucleare. ale a partizanilor păcii, asupra posibilităţile existente încă pen­ DJAKARTA 19 (Agerpres). lebes. In cursul" zilei de 18 a-
au rostit cuvîntări. oamenilor muncii polonezi, cu luptei popoarelor împotriva ex­ tru ducerea tratativelor. De a- — In ştirile transmise de agen­ prilie coloane de infanterie ale
care se mîndresc oamenii sovi­ TOKIO. 19 (Agerpres). — perimentării armelor atomice şi ceea chemăm guvernul să facă ţiile de presă occidentale se con­ ¦trupelor regulate plecind de la
In cuvîmtarea sa A. Zav/adski etici. El a subliniat că poporui Cornera inferioară a parlamentu­ cu hidrogen şi va contribui la totul pentru a Împiedica ampla­ firmă că trupele guvernului cen­ Padang — centru de rezistenţă
a subliniat că vizita înalţilor lui japonez a adoptat în unani­ convocarea unei conferinţe la sarea armei atomice în Germa­ tra! de la Djakarta dau puter­ al rebelilor cucerit în ajun —
oaspeţi sovietici în Poionia con­ sovietic sprijină pe deplin pro­ mitate la 18 aprilie o rezoluţie nia occidentală". nice lovituri rebelilor din Su- au înaintat pe o mare adîncime
stituie o nouă confirmare a pri­ — propusă atit de partidul gu­ nivel înalt..." Partidele comu­ matra şi din nordul insulei Ce- spre oraşul Bukittingi — aşa-
eteniei de nezdruncinat dintre punerea poloneză de a se crea vernamental democrat-liberal, niste din Chile şi Argentina, se ----------------------------------------------© o
poporul polonez şi cel sovietic. spune în .declaraţie, vor spriji­ zisă „capitală" a rebelilor se­
Preşedintele Consiliuluj de Stat o zonă denuclearizată în Euro­
pa. paratişti.

PHMlcarca memoriilor iosiuloi cît şi de opoziţia socialistă —- ni şi pe viitor acţiuni îndrepta­ Rezoluţia P.C. din India cu privire Intr-un ordin de zi adresat
prim care se cere marilor puteri te spre consolidarea păcii în în­ la Manifestul Păcii şi la Declaraţia trupelor guvernului central în
deţinătoare ale armelor nuclea­ treaga lume. care le felicită cu prilejul elibe­

preşedinte finlandei,a l P a a s ik iv l re să oprească imediat expe­ Rezoluţia CX. aî P.C. rării oraşului Padang, generalul
rienţele cu arma atomică şi cu din Israel
partidelor comuniste şi m uncitoreşti Nasution, şeful statului major
.al armatei, indoneziene, subli­
HELSINKI 19 (Agerpres). — lor lui Paasikivi. Astfel, de e- hidrogen. In rezoluţie se ce­ TEL AVIV 19 (Agerpres). — DE LEII 19 (Agerpres). — TASS eforturile pentru mobilizarea ma­ niază că forţele guvernului de
TASS anunţă: Editura finlande­ xemplu, ziarului „Armuiekli" re marilor puteri care po­ TASS anunţă : După cum anun­ anunţă : La Delhi s-a dat publi­ relui popor indian la lupta pen­ la Djakarta continuă atacul fi­
ză „Verner Soderstrom" a pu­ nu-i place faptul că Paasikivi
blicat memoriile fostului preşe­ nu a crezut în afirmaţiile calom­ sedă armele nucleare să ţă ziarul „Kol LIaam", în zilele cităţii textul rezoluţiei celui de tru pace în întreaga lume şi nal, pentru nimicirea ultimelor
dinte al Finlandei, Paasikivi, in­ nioase că Uniunea Sovietică ar încheie neîntîrziat un tratat prin de 15 şi 16 aprilie a avut loc pentru traducerea în acest fel centre de rezistenţă ale rebelP
titulate „Activitatea mea la Mos- ameninţa independenţa Finlan­ care să se interzică fabricarea o şedinţă a Comitetului Cenlral al V-lea congres extraordinar al în viaţă a ţelurilor nobile ale lor din Sumatra. In acelaşi timp',
al Partidului Comunist din Is­ Partidului Comunist din India Manifestului. in comunicatele oficiale publi-'
cofva şi în Finlanda între anii dei. Ziarului nu-i place nici pă­ şi folosirea armelor de acest fel. rael. cu priivire la Manifestul Păcii şi
1939-1941“. Aceste memorii, rerea lui Paasikivi că ruperea
„Guvernul japonez, se spune In rezoluţia adoptată în ca­ la Declaraţia partidelor comu­ Rezoluţia arată că declaraţia cate la Djakarta şi retransmise
care reprezintă o culegere de în­ de către Finlanda a tratativelor niste şi muncitoreşti. celor 12 partide este un docu­
semnări personale în legătură cu Uniunea Sovietică în anul în rezoluţie, trebuie să ia mă­ drul şedinţei, Comitetul Central '• Congresul extfa'ordînaf al ment de mare însemnătate şi în prin posturile de radio indone­
cu cele mai importante probleme 1939 a fost una dintre cele mai Part'idului Comunist din India; truchipează experienţă întregii ziene, se subliniază că rebelii
ale relaţiilor sovieto-finlandeze, importante greşeli ale politicii Lucrările conferinţei statelor se spune în rezoluţie, saluta şi clase muncitoare internaţionale. au suferit' ThIrîngeri grele în
au stîrnit un viu interes în rîn- externe a Finlandei. independente din Africa aprobă Manifestul Păcii al celor
durile opiniei publice din Fin­ 64 de partide comuniste şi mun­ Declaraţia întăreşte unitatea ţă­ regiunea de nord n insulei Ce-
Se ştie că cercurile finlande­ citoreşti, precum şi declaraţia lebes şi că trupele regulate con­
rilor socialiste, precum şi a par­ tinuă să înainteze spre regiunile

landa şi unele ziare finlandeze ze de dreapta, avînd în vedere celor 12 partide comunisto şi tidelor comuniste şi muncito­ din centrul insulei aliate încă

au publicat recenzii în legătură faptul că Paasikivi provine din ACCRA 19 (Agerpres). — va fi ascultată de comitetul po­ muncitoreşti din ţările socialiste. reşti. sub dominaţia separatiştilor.

cu această carte. Şi aceasta nu partidul de coaliţie, s-au stră­ TASS anunţă : In dimineaţa zi­ litic. Agenţiile de presă anunţă Atît Mianifestul cît şi Declaraţia, - ® & --------------------------------------
este întâmplător, întrucît Paasi­ duit în repetate rînduri, în sco­ lei de 18 aprilie în cadrul Con­ că la 18 aprilie conferinţa sta­ pătrunse, de încrederea în victo­
kivi este cunoscut ca un eminent puri demagogice, să-şi asume ferinţei statelor independente telor independente din Africa a riile repurtate de clasa munci­
om de stat din Finlanda, care meritele sale în ceea ce priveş­ din Africa a avut loc o şedinţă terminat discutarea primului toare internaţională şi de ome-
s-a pronunţat pentru întărirea' te întărirea situaţiei politicii ex­ plenară la care a fost examinată punct de pe ordinea de zi. In •rirea progresistă în lupta pentru
prieteniei .şi încrederii dintre U- terne a Finlandei şi a relaţiilor cererea reprezentanţilor parti­ afara schimbului de păreri a- pace şi socialism, înseamnă un
niunea ' Sovietică şi Finlanda, sovieto-finlandeze. Afirmaţiile dului „Mişcarea Juvento" , din supra politicii externe şi îndeo­ pas istoric înainte în coeziunea
ceea ce a corespuns intereselor presei de dreapta în legătură cu Togo, care se află sub' tutela sebi asupra situaţiei din Alge­ forţelor păcii şi socialismului din
vitale ale popoarelor finlandez şi memoriile lui Paasikivi demon­ Franţei, de a ri ascultaţi la con­ ria, conferinţa a examinat pro­ întreaga lume.
sovietic. strează că în realitate intre orien­ ferinţă. Acest partid cere lichi- blema teritoriilor dependente
Trebuie remarcat tonul răuvo­ Congresul extraordinar al
tarea politicii externe a defunc­ darea puterii franceze'. din Africa, problema rasială şi Partidului Comunist din India,
itor al presei de dreapta din se subliniază în rezoluţie, pro­
tului preşedinte şi tendinţele cer- După cum se arată în comu­ măsurile necesare pentru apă­

Finlanda. Ea a primit cu ostili­ -curilor de dreapta este o prăpas­ nicatul conferinţei, comunicarea rarea independenţei şi suvera­ mite că partidul va depune coate
tate şi iritare apariţia memorii­ tie adîncă. reprezentantului statului Togo nităţii tarilor africane.
-O —

Pronosticuri optimiste — realităţi sumbre ‘ Tunisia este stata
să colaboreze cu Franţa

Declinul economici america­ 40 ia sută din nivelul de pro­ Chile şomajul a luat proporţii de declinul economic american PARIS (Agerpres). — Potri­
ne a provocat felurite reacţii în ducţie al anului 1957, a conti­ vit relatărilor presei, franceze,
cercurile politice şi financiare nuat să scadă ; producţia de pe­ îngrijorătoare, mai ales în sec­ sînt ţările cele mai mult aservi­ preşedintele Tunisiei, Burghiba,
ale Occidentului. Majoritatea a- trol s-a redus în martie cu încă vorbind la postul de radio Tu­
cestor cercuri recunoşteau că 10 la sută. Toate acestea au dus torul minier, care îşi are orien­ te capitalului american. In Viet­ nisia, a declarat că Tunisia
declinul se va accentua, că va la reducerea veniturilor şi sala­ este gata să colaboreze oricînd
avea repercusiuni şi asupra al­ riilor populaţiei, s-a micşorat tat exportul aproape în exclusivi­ namul de sud există peste cu Franţa, dar că această co­
tor ţări ale lumii capitaliste. In comerţul cu amănuntul în ţară, laborare trebuie să se efectueze
disonanţă cu aceste păreri, a- iar şomajul a crescut eu 75.000 tate spre S.U.A. Simptome ase­ 3.000.000 şomeri, iar Corcea dc numai pe baza deplinei egalităţi.
proape unanime, erau însă dis­ de oameni săptămînal. Pentru aceasta, a spus în con­
cursurile şi aprecierile unor per­ mănătoare se observă şi în Pa- sud se apropie şi ea de această tinuare Burghiba. Franţa . tre­
sonalităţi politice americane, Datele amintite mai sus infir­ buie să renunţe la „atitudinile
printre care şi cele ale preşe­ mă pronosticurile optimiste, ale raguai, Brazilia, Argentina. cifră. In Pakistan, din produc­ colonialiste" pe J care le mani­
dintelui S.U.A., Eisenhower. In­ preşedintelui Eisenhower. Ele a- festă încă.
tr-unui din numeroasele sale rată că declinul economic este Toate acestea au făcut ca în ţă­ ţia totală de bumbac de 1.SOO.OOO
discursuri consacrate declinului in continuă creştere iar diferite­
economic, rostit la începutul lu­ le soluţii preconizate n-au dat rile respective să se ridice gla­ baloturi, au fost exportate anul
nii februarie, el îşi exprima pă­ rezultatele scontate. In acest
rerea că declinul este un feno­ fel, declinul economic american suri care să ceară tot mai mult trecut doar 300.000 baloturi.
men trecător, că începînd din se accentuează şi atrage după
luna martie capacităţile de pro­ sine şi aite repercusiuni neplă­ înlăturarea unilateralităţii expor­ Reducerea circulaţiei mărfuri­ P a ra te i cu c o n stru ire a de m ari în tre p rin d e ri in d u striale. în R .P. Chl
ducţie vor fi folosite integral, cute atît pentru economia ame­ rieză se c o n s tr u ie s c şi în tr e p r in d e r i m ici p e n tru n ev o ile locale.
iar numărul şomerilor va des­ ricană cît şi pentru economia tului spre Statele Unite şi ori­ lor a atras după sine nefolosi-
creşte. Atitudinea aceasta liniş­ multor ţări capitaliste. Procenta­ <¦’ î n f o t o : O m i c ă t u r n ă t o r i e l a M a a n ş a n , p r o v i n c i a A n h w e j .
titoare a fost apoi adoptată şi jul redus de folosire a capacită­ entarea lui spre Uniunea Sovi­ rea integrală a capacităţii de
de alte personalităţi din S.U.A. ţilor de producţie ale S.U.A. a
atras după sine reducerea im­ etică şi celelalte ţări socialiste, transport maritime, precum şi o
S-au adeverit oare aceste pro­ portului de materii prime. Ca o
nosticuri optimiste ? Răspunsul urmare firească, ţările exporta­ care reprezintă o piaţă sigură stagnare a construcţiei de nave. M Am I N
pe care ni-! dau faptele este ne­ toare de materii prime spre 21 Şl 22 APRILIE 1958
gativ. Producţia industrială a S.U.A. au avut cel mai mult dc şi avantajoasă. în Franţa şi Grecia, dc exem­
Statelor Unite a continuat să suferit de pe urma declinului e-
scadă, iar numărul şomerilor a conomic american. Declinul economic al S.U.A. plu, vase cu. un deplasament to­
crescut considerabil. Din darea
de seamă lunară a Consiliului CJteva exemple sînt edifica­ nu s-a răsfrînt însă numai asu­ tal de peste 140.000 tone stau
administratorilor Comitetului fe­ toare. In ţările Amerieii Latine,
deral de rezerve al S.U.A., cu pri­ una din sursele de materii pri­ pra ţărilor exportatoare de ma­ ancorate în porturi din lipsă de SPECTACOLE CI Din eîntecele compozitorilor • noştri; Muzică de' estradă; 16,45 Muzică u-
vire la situaţia economiei ame­ me ale S.U.A., producţia a în­
ceput, să scadă iar şomajul să terii prime. Ca într-un lanţ a! încărcătură. Şantierele navale NEMATOGRAFIGE: 14,00 Muzică, de estradă,; i 4,45- Muzică şoară; 17,30 Muzică corală romîne.a.v
ricane pe luna martie reiese crească. Venezuela, de exemplu,
ţara care exportă' spre S.U.A., slăbiciunilor, el a influenţat in­ japoneze şi engleze, cele mai DEVA: Dracul păcălit: .PETRO-, populară romînească -din , Moldova c ă ; 18,25 Muzică uşoară; 18,45 Diri
faptul eă producţia industrială
cele mai mari cantităţi de pe­ tr-o mare măsură şi economia mari constructoare de nave ale ŞANI : Articolul 420; Erupţia; BRAD: . I. 6,45, Muzică., uşoară; 18,20 .Prin sijlile repertoriul violonistului Ionel D inicu;
globală s-a redus cu 11,7 la
trol, şi-a redus, producţia petro­ celorlalţi parteneri industriali ai lumii capitaliste, au fost nevoile, Roza viaturilor i ILIA : Tigrii zJjură- de^ concert ale, Gaplta-lei; 20,15. Mu 19,05 Din cântecele popoarelor; f&,20
sută ; producţia de automobile
liferă cu aproape 12 la s u tă ; în S.U.A. Japonia, de exemplu, a datorită lipsei de comenzi, să-şi ,tori;. SEBEŞ\ Omul din umbră ; O- zică uşoară romînească; 21,00 Din mu­ Muzică uşoară ; 20,15 Muzică populară
care în martie reprezenta doar
fost nevoită să-şi rcstrîngă reducă activitatea, renitnţînd Ia RAŞTIE: “ înşelat până la moarte; zica popoarelor.; 2I„30-..Muzică, din, 0- greacă; 20,30 Muzică uşoară,; 21,30

producţia de textile, în special săptămîna de lucru complectă HAŢEG: O vară neobişnuită j ALBA pcrele,. romîneşti; .23,17 -Concert de' „Părinţi şi copii": 22,30 Concert de

mătăsuri, datorită scăderii ex­ v Faptele enumerate atestă un IUI.IA : Micolea ce! viteaz; PETRILA : noapte. Programul ,!I 14.03 Melodii estradă. Programul 11 : 14,03 Melodii

portului ei ’ către Statele Unite. fapt incontestabil : înrăutăţirea Povestea primei iubiri• HDNEDOA-, populare ; 15,00- Muzică uşoară ; .15,30 populare rom îneşti; 15,00 M uzică;

In Germania occidentală, arată continuă a situaţiei economice RA : Moara satului; SIMERIA : Con­ Concert de muzică populară sovieti­ 15,45 Cîntece populare romîneşti ; 17,00

Banca federală într-un raport a ţărilor capitaliste în frunte cu tele de Monte C risto; BARD MARE: că ; 16,20 Sfaturi .gospodăreşti; .18,05 Concert pentru copii: 17,30 „Legen­

al său, se manifestă cu toată cla­ Statele. Unite, însoţită de o crpş- Cei doi;. ZLATNA: L issy ; TEJliŞJ. Concert -de estradă-; 19,00 Teatru ia dele Olinipului"; 18.05 Prin sălile

ritatea simptome ale declinului . tere masivă a şomajului. Dis­ Ţtiili Buhoglindă ;' AP.OLDU DE ŞlIS: miorofon: „Orologiul. -Kremlinului" ; ¦ de concert ale Capitalei ; 19,00'Muzică

economic. In Ruhr, de exemplu, cursurile liniştitoare, fie ele ros­ Ernst Ehăfmann j LQNEA : Echipajul, 22,30 Muzică de estradă ;• 22,45 Melo­ uşoară interpretată de cîntăreaţa polo­

stocurile dc cărbune au atins tite chiar de Eisenhower,. nu pot vasului Nadejda; , dii populare, romîneşti, , . . neză Mar-tha 'Mirska ; 20,32 Cîntă Dan

cifra de 3,99 milioane tone, iar să ascundă calea spre care se SELECT IUN! DIN' PRO MARŢI l22. APRILIE 1958. — Pro- M oisescu; 21,15 Din eîntecele tine­

pfoducţia de laminate a scăzut îndreaptă cu paşi destul.de pro­ GRAMUL DE RADIO: '. . gramul ! 6,30 Muzică» populară- roniî- retului lu m ii; 21,45 Cîntece rice;

în martie cu peste 5 la sută nunţaţi lumea capitalistă — cri­ , LUNI 21 APRILIE;' .1958. — Pro­ nească ; 6,45 „Clubul curioşilor" : ->7,40 22,15 Noutăţi m uzicale; 23,15 Gon-

sub nivelul lunii februarie şi cu za. Pronosticurile optimiste ale gramul Ia 5,55. Jocuri populare roniî-. , M-uzică •¦distractivă .9,00. Muzică - din cert de noapte.

7,3 la sută sub nivelul .lunii ia­ oricărei personalităţi, oricît de ne.şti î,. 6,35 Jocuri populare romîneşti: operete;- 10,00 Muzică uşoară; 11,6.3 IT3LETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,00;

nuarie. O situaţie asemănătoare marcantă ar fi ea, nu pot as­ 7,03 Muzică uşoară ; -7,40 Melodii,popu­ Cântece şi -jocuri populare romîneşti : 7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;

se prezintă şi în industria car­ cunde aceste sumbre realităţi ale lare romîneşti: 8,10 Cîntece: 9,30 II, 30 Polci şi mazurci; 12,30 Meloîii 19,00; 20,00 ; 22.00: 23,52 (progra­

boniferă a Marii Britanii. In. ţă­ lumii capitaliste. „Colegi de şcoală"; 13,05 Orchestre populare romîneşti; 14,45 Concert de mul I); 14,00; 46.00; 18,00; 21,00;

rile Asiei cele mai greu atinse T. OLARU de muzică populară românească; 13,45 muzică populară romînească; 15,30 23,00 (programul II). >,., ; ,%•y —

Redacţia şi adm inistraţia ziarului str. 6 M artie nr. 9, T e lefo n : 188— 189< Taxa plătită în numoi.tr conlonn aprobării Direcţiunii G enerale P.T.T.R. nr, 236.320 din 6 noiembrie 1949.— t i p a r u l ; în treprinderea Poligrafică „1 M a i" _ DEVA.