Page 65 - 1958-04

PROLETARI DIN TOATE 'ŢĂRILE UNIŢI-VĂ
L e n in is m u l-
steauacălăuzitoare aomeniri
L a 22 ap rilie o am en ii m uncii din în
t r e a g a l u m e s ă r b ă t o r e s c 88 d e a n i d e l a
n a ş te re a c o n d u c ă to ru lu i şi în v ă ţă to ru ­
lui lor, g e n ia lu l c u g e tă to r şi tra n s fo r­
m a to r al vieţii so ciale — V la d im ir llici
L e n in .
In L enin şi-au găsit în tru ch ip area
toate calităţile proletariatului, clasa
cea m ai în a in ta tă : neînfricare, voinţă
de fier, u ră n e a b ă tu tă fa ţă de a b so lu ­
tism şi asuprire, patos revoluţionar.
In 1920, c în d V l a d im ir Mici L e n in
a îm p lin it 50 de ani, la M oscova se
ţin ea cel de al doilea C ongres al In­
te rn a ţio n a le i C o m u n iste. L a u n a din
şedinţe, delegaţii la congres a u ho-
tărlt să alcătuiască un album cu în ­
sem nări despre L enin. In m ulte din a-
ceste însem n ări se a ră ta că d u p ă m o ar­
te a lui K a rl M a rx , p în ă la L e n in is­
toria m işcării m uncitoreşti revoluţionare
nu a m ai a v u t încă un asem enea ge­
nial te o re tic ia n şi c o n d u c ă to r .Alte în ­
sem nări" subliniau devotam entul n em ăr­
g in it al lui L en in fa ţă de c a u z a eli­
berării oam enilor m uncii.
L enin era un d u şm an n eîm p ăcat al
revizionism ului ru s şi in te rn a ţio n a l
care încerca să d en atu reze şi să fal­
sifice m a rx ism u l, să-l tra n sfo rm e din-
tr-o în v ăţătu ră m ilitantă a proletaria­
tului, în tr-o teo rie b u n ă pen tru b u r­
ghezie. C u aceeaşi in tra n s ig e n ţă şi co n ­ vietice, în ţările de d em o craţie popu­
se c v e n ţă a c o m b ă tu t V la d im ir llici pe
d o c trin a ri, d o g m a tic i, b u ch eri, c are în ­ fo rm e ale p u terii p o p u la re . D a r atit în
cercau să transform e m arxism ul dintr-o
în v ă ţă tu ră vie, a fla tă în n e în c e ta tă d e z ­ p o p u la ră fo rţa c o n d u c ă to a re , d irig u i­
v o lta re , în tr-u n fel de sc h e m ă în g h e ţa tă
m oartă.
M ă re ţia lui L en in c o n stă în faptul
c ă el n u a fo st n ic io d a tă ro b u l literei
m a rx is m u lu i. In c ercetările s a le ştiin ­ stru c ţie i so cialiste se în te m e ia z ă pe o
ţifice, în lu p ta sa p en tru c re area unui
p artid al p roletariatului, pentru în făp ­ ţă rilo r c a re p ăşesc pe calea socialis­
tuirea revoluţiei burghezo-dem ocraticc
şi a revoluţiei socialiste, pentru con­ c ătre clasa m uncitoare, în frunte cu
s t r u i r e a u n u i s t a t n o u , s o c ia lis t, el
se călăuzea după p rin cip iu l: m arxis­ m enilor m uncii pentru victoria revo­
m u l nu este o d o g m ă , ci o c ă lă u z ă în luţiei p ro le ta re în tr-o forriiă sau a lta
acţiune. deloc teo ria lui
„Noi nu privim
M a rx ca c e v a finit şi in tan g ib il
scria L enin în 1899; dim potrivă, sis­
tem convinşi că ea a , pus n u m ai pia­ m uncii, lichidarea proprietăţii capitalis­
tra u n g h iu la ră a ştiinţei pe c are so ­ te şi stabilirea p roprietăţii obşteşti asu ­
cialiştii trebuie s-o ducă m ai departe
în toate direcţiile, d a că ei nu vor să
ră m în ă în u rm a vieţii. N oi cred em că
pentru socialiştii ruşi este îndeosebi ne­ nom iei naţionale, în d re p ta tă sp re co n ­
c e s a r ă p r e l u c r a r e a d e s i n e s t ă t ă t o a r e a s t r u i r e a s o c i a l i s m u l u i ş i c o m u n i s m u l u i , cinematografului „Filimon Sirbu" din
t e o r i e i l u i M a r x , d e o a r e c e a c e a s t ă t e ­ s p r e r i d i c a r e a n i v e l u l u i d e t r a i a l o a ­ Deva adunarea festivă consacrată ani­
orie nu dă, decît principii călău zito are
generale, care se aplică în particular
A ngliei altfel decît F ran ţei, F ran ţei alt­ turii şi crearea unei intelectualităţi n u ­
fel decît G e rm a n ie i, G e rm a n ie i altfel
d e cît R u siei. (O p e re voi. 4, e d . ro m .
pag. 191-192).
D ezvoltînd în m o d c re ato r în v ă ţă ­ sta to rn ic ire a e g a lită ţii în d re p tu ri şi a
tu ra lui M a rx şi E n g e ls, L en in a îm ­
b o g ăţit m arx ism u l cu o n o u ă teorie a ra re a cuceririlor socialism ului îm potrî-
-------------------, o o -------------------- -—
Plenara Comitetului
regional ai P.M.R.
In cursul zilei de ieri a avut
loc plenara Comitetului regional
al P.M.R. Hunedoara. La plena­
ră au participat, în afara mem­
brilor comitetului regional, to­
varăşii A. Scarlat, adjunct al
comisiei economice a C.C. al
P.M.R., Gli. Hosu, ministrul
construcţiilor, losif Baeriy, acL
junct al secţiei organizatorice a
C.C. al P.M.R. instructorii co­
mitetului regional al P.M.R,,
directorii şi secretarii organiza­
ţiilor de partid de la întreprin­
derile de construcţii din regi­
une.
In cadrul plenarei, tov. Ilie
Verdeţ, prim secretar al comite­
tului regional de partid a pre­
zentat un raport cu privire ia
munca organizaţiilor de partid
şi economice pentru realizarea
sarcinilor trasate de Congresul
al II-lea a! P.M.R. în domeniul
construcţiilor siderurgice şi so-
cial-culturaie în regiunea Hune­
doara.
La plenară s-au discutat şi u-
neie probleme organizatorice.
Intr-unui din numerele viitoa­
re ale ziarului nostru vom publi­
ca lucrările plenarei.
A 4-a întovărăşire
agricolă în satul Mihalţ
Duminică, 20 aprilie a.c.,
în satul^Mihalţ, raionul Alba,
a fost inaugurată a patra în­
tovărăşire agricolă în care au
intrat 132 de familii cu 79
ha.
Printre primii, ţărani mun­
citori care şi-au făcut cereri
de înscriere in această înto­
vărăşire sint tovarăşii loan
Cîmpeanu, secretar al orga­
nizaţiei de partid din Mihalţ,
Florinii Cîmpeanu, Aldea Mi­
halţ THu, Miinteanu Ni-
colae a lui Siniion Usca Ni-
colae a lui Ilie şi alţii.
Ca preşedin/e al întovără­
şirii a fost ales tov. Haje-
gan FIorian, iar ca secretar
\ tov. loan Cîmpeanu.,
/ la m o n ta re a c io c a n u lu i de (a în c e p u t şi p în ă la sfîrşit,-
V Y V * V 'V V Y '\'- v f
C itiţi în pag. 3 j
DUMINICA . i
revoluţiei socialiste, a ela b o ra t princi­
palele problem e ale construirii socia­
lism u lu i şl c o m u n is m u lu i. SPORTIVĂ\
.)
L eninism ul este m arx ism u l epocii im ­ )
p erialism u lu i şi a l rev o lu ţiilo r prole­
tare, al epocii prăbuşirii , regim ului ca­
p ita list şi a c o n s tru irii; so cialism u lu i şi Anul X Nr. 1041 Marţi 22 aprilie 1958 4 pagini 20 bani \A A A A J
com unism ului. •J
SBIIiCEBSEEEa
L enin a descoperit republica sovietică
ca form ă politică a dictaturii proleta­ Mic! ®zl pierduta, toate forţele
riatului, ca o nouă form ă a orînduirii
d e s ta t în p e rio a d a d e tre c e re de la
capitalism la co m u n ism . In acelaşi
tim p, el c o n sid era că în cursul revo­ pentru terminarea grabnică i însăminţăriloi1
luţiei, în alteţări pot lua fiinţă prin
c re a ţia poporului şi alte form e politice
ale dictaturii clasei m uncitoare. E ste
c aracteristic faptul, că în ajunul M arii DE
-o-®.-».
R evoluţii S ocialiste din O ctom brie, a Î C O N S T A T Ă R I PE PRIMĂVARĂ
cărei p reg ătire se făcea sub lozinca Î M A R G 1 N E A UNUI
} RAID
bolşevică „în treag a putere S o v ie te ­
>•*"«-«-0
lor", L enin a ra tă în cartea sa „Statul H H > a ^ O M n - 4 # (r »-o o * a o ©-• O-O-»-®- ©- « e»
şi re v o lu ţia " că trec e re a de la c a p ita ­
lism la co m unism nu poate să nu dea In primăvara acestui an, Ingrăşămintele chimice au fost nit cu 90 la sută iar la legume
mersul timpului a stînjenit in împrăştiate pe o suprafaţă de şi zarzavaturi cu 80 la sută.
o m a re a b u n d e n ţă şi v a rie ta te de for­ mare măsură desfăşurarea lu­ 10 ha. Pentru buna întreţinere Aci s-a desfăşurat o temeinică
crărilor agricole din campania a semănăturilor de toamnă, au muncă de lămurire pentru mo­
m e p o l i t i c e , d a r f o n d u l v a fi i n e v i t a ­ insămînţărilor. fost folosite 30 tone îngrăşămin­ bilizarea întovărăşiţi lor de a
te chimice, iar sub arătura pen­ participa la munca în comun,
bil u nul şi acelaşi — d ictatu ra prole­ Timpul este înaintat. Un rol tru sfecla de zahăr s-au îngro­ a fost folosit din plin timpul
hotăritor pentru recuperarea ră­ pat 700 kg. îngrăşăminte. In prielnic lucrului în cîmp. înto­
ta ria tu lu i. nitnerii în urmă îl are acum fo­ grădina de zarzavaturi, pe o vărăşiri au dat dovadă de elan
losirea oricărei ore a fiecărei zile suprafaţă de 1,20 ha., au fost in executarea sarcinilor din
A cea'Stă te z ă le n in istă esfe c o n firm a tă bune de lucru. S-a i constatat însămânţate ceapa, morcovii şi campania de primăvară.
practic că îndrumarea ţăranilor au fost de asemenea aplicate
de m e rsu l dezvoltării istorice. D acă muncitori, a intovărăşiţilor şi a ingrăşămintele naturale. De altfel acelaşi elan carac­
colectiviştilor pentru a folosi din terizează munca depusă în uni­
în U .R .S.S . d ictatu ra clasei m u n c ito a ­ plin timpul prielnic, a cunoscut Munca depusă pînă acum de tăţile socialiste din întreaga
unele rezultate. Redăm citeva colectiviştii din Simeria Veche comună Băcia. Pînă acum, ca
re esfe ex p rim ată sub form a puterii so­ aspecte ce reies in urma unui a cunoscut rezultate frumoase. rezultat al bunei organizări a
raid întreprins de ziarul nostru. Folosind din plin orice timp muncii s-au făcut arăturile pe
prielnic pentru lucru şi capaci­ o suprafaţă de 230 ha. din to­
Un exemplu şi un îndemn tatea maşinilor S.M.T. colecti­ talul prevăzut dc 680 ha. Din
la ră d in E u ro p a şi A sia e a a re alte. viştii au ajuns la situaţia de a acestea s-au făcut însămînţări
La gospodăria agricolă co­ le mai rămînc doar porumbul cu ovăz pe 40 ha., floarea-soare­
lectivă „Ogor Nou" din Sime- pentru însămînţat. lui pe 25 ha., legume şi zarza­
ria Veche, a fost folosit cu pri­ vaturi peste 20 ha., cartofi tim­
U .R .S .S . cit şi în ţă rile de d em o craţie cepere timpul prielnic pentru e- Iată un exemplu demn de ur­ purii pe 25 ha., sfeclă de zahăr
fectuarea lucrărilor agricole de mat de toţi lucrătorii de pe o- pe 12 ha. Realizările au fost ob­
primăvară. Colectiviştii, mobili­ goare şi un îndemn Ia muncă ţinute în cea mai mare parte la
zaţi de organizaţia de bază de tot mai spornică pentru colec­ cele două întovărăşiri agricole
toare, a dictaturii proletariatului o con­ partid — al cărei secretar este tiviştii din Simeria Veche. (din Tîmpa şi Băcia), precum
tov. Mânase Nemeş — au păr­ şi la gospodăria agricolă co­
stituie p artid e le c o m u n iste şi m u n c ito ­ ţicjpat cu conştiinciozitate la Roade ale muncii avîntate lectivă „Dr. Petru Groza“, inau­
re şti ; şi în tr-o p a rte şi în a lta p ro ­ lucru. Ca urmare a unor măsuri gurată în urmă cu 3 săptămâni.
bine gîndite, în gospodărie au întovărăşirea agricolă clin sa­
cesul revoluţiei so cialiste şi al co n ­ fost realizate pînă acum cea tul Tîmpa, comuna B.ăcia, cu­ Mal puţine sînt rezultatele
mai mare parte a lucrărilor a- prinde aproape întreg satul. obţinute în sectorul individual,
gricole ce se cereau făcute în a- Aici, ca rezultat al muncii uni­
ceastă campanie. In- privinţa te, s-au obţinut realizări care înspre care ' comitetul comunal
serie de legi principale, proprii tuturor insămînţărilor (urgenţa I-a), situiază întovărăşirea în fruntea
prevederile planului de produc­ celorlalte unităţi socialiste şi de partid şi sfatul popular co­
ţie au fost realizate. S-au însă­ în fruntea ţăranilor muncitori
mânţat 10 ha. cu ovăz, 5 ha. cu cu gospodărie individuală în ce munal trebuie să-şi îndrepte cu
m ului. A ceste legi s în f : co n d u cerea de sfeclă de zahăr, 3 ha. cu floa- priveşte campania de primăva­
rea-soarelui. De asemenea, au ră. Planul lucrărilor agricole a mai multă seriozitate atenţia.
fost însămînţaţi cartofii pe o fost îndeplinit în proporţii satis­
suprafaţă de 10 ha. Paralel cu făcătoare. însămînţările au fost Munca politică—garanţie
partidul m arx ist-len in ist a luptei o a ­ însămînţările, colectiviştii au fă­ făcute pe o suprafaţă de 16 ha. a succeselor
cut arături pe o suprafaţă de cu ovăz, 5 ha. cu floarea-soa­
încă 6 ha. ce urmează a fi în­ relui, realizîndu-se sută la sută In comuna Cristur s-a acor­
sămânţată cu porumb. Lucră­ prevederile planului de produc­ dat multă atenţie campaniei a-
rile făcute nu se opresc aici. ţie. In privinţa însămînţărilor
de sfeclă planul a fost îndepli­ gricole din primăvara acestui
şi in stau rarea dictaturii proletariatului
în tr-o form ă sau a lta ; a lia n ţa clasei an. Comitetul comunal de partid
m uncitoare cu m a sa principală a ţă ră ­
n im ii şi cu alte p ătu ri de o a m e n i ai m\ui m dL an i de nasCenea iu i, (C o n tin u a re in pag. 3-a)
,r7 U h ,R U ^Z i^L kS JL M J
FE S TIV E
Expunerea a fost urmărită cu deose­
bit interes de sutele de participanţi,
pra principalelor m ijloace de producţie; ADUNAM care şi-au exprimat ataşamentul ţaţă de
Iransform are socialistă treptată a a- ideile atotbiruitoare ale leninismului,
g ric u ttu rii; dezvoltarea planică a eco­ faţă de Partidul Muncitoresc Ronim
care, unriind cu consecvenţă învăţătura
• Ieri după ainlază a avui loc in sala leninistă, conduce opera de construire
a socialismului în patria noastră.
A fost prezentat apoi un program ar-
Hsiic la care şi-au dat concursul ar­
tişti amatori din întreprinderi şi in­
m enilor . m u n c ii: înfăptuirea revoluţiei versării a 88 4? uni de la naşterea tui stituţii şi ansamblu! de estradă al ora­
şului Deva.
so cialiste în d o m en iu l ideologiei şi cu l­ Vladimir llici L e n i n . . .............................................
mai de preţ
La adunare au participai numeroşi
m eroase, devotate clasei m uncitoare, aciivişli de partid şi de slat, reprezen­
poporului m uncitor, cauzei socialisnut- tanţi ai organizaţiilor de masă, oameni
l u ! ; l i c h i d a r e a a s u p r i r i i n a ţ i o n a l e ş i ai muncii din întreprinderi şi instituţii.
Despre viaţa şi-opera iui V. I. Lenin
prieteniei frăţeşti în tre p o p g a re ; ap ă­ a vorbit iov. Ilie Verdeţ, membrii su­
pleant al C.C. al P.M.R., prim-secrelcr
. v a a te n ta te lo r d u ş m a n ilo r ex terni şi in ­ al ComilehUii regional al P.M.R.
terni ; solidaritatea clasei m uncitoare
din ţa ra respectivă cu clasa m uncitoa­ A jutorul cel -© © © © -
re din celelalte ţări — in tern aţio n alis­ p o rta n ţă aplicării în practică a aces
m ul proletar.
A plicarea creatoare a legilor g en e­ O am en ii m u n cii din în tre a g a Iunie tora în condiţiile specifice ţării n oas
r a le a le c o n stru c ţie i so cia liste , c a şi
varietatea de form e şi m etode de co n ­ s ă r b ă t o r e s c l a 22 a p r i l i e a . c . î m p l i ­ tre. P e n tru c a m u n c a de p ro p a g a n d is t
struire a socialism ului în diferite ţări n i r e a . a 88 d e a n i d e l a n a ş t e r e a l u i
re p re z in tă o co n trib u ţie colectivă la să o pot duce în b u n e condiţiuni, cel
teoria m arxism -leninism ului. V.I. L e n in . F ie c a re a n iv e rsa re a m a ­
O contribuţie la teoria m arxism -leni- relui c o n d u că to r şi în v ă ţă to r al celor m a i p r e ţio s a j u t o r îl g ă s e s c î n o p e r e le
nislă o aduc şi partidele com uniste din
ţările capitaliste, p re c u m şi din colonii, lui L en in . A m c ă u ta t să in d ic totdea Ceferiştii au început schimburile de onoare *t P R E Z E N T A M . ’l.
unde se întăreşte tot m ai m ult voin­ VA
ţa de lib e rta te şi in d e p e n d e n ţă a m a ­ ce m uncesc, ccnstiluie u n prilej de u n a şi c u rs a n ţilo r s ă stu d ieze diferite
selor populare.
m anifestare puternică a recunoştinţei lu c ră ri a le lui L e n in p e n tru c a discu In zilele de 14,15 şi 16 apri­ ţionarea în tranzit fără manevră mineri fruntaşi j
L eninism ul esfe ideologia proletaria­ s-a redus de asemenea cu 0,71
tului in te rn a ţio n a l şi a p a rtid e lo r Iui şi r e s p e c tu lu i n e m ă r g i n i t p e c a r e îl ţiile în c a d ru l şed in ţelo r de c u rs să lie a.c., ceferiştii staţiei Sime­ ore, iar regularitatea circulaţiei
c o m u n iste şi m u n cito reşti, este ideo­ ria au început schimburile de o- s-a îmbunătăţit, faţă de luna
lo g ia care insuflă co m u n iştilo r şi pro ­ poartă oam enii m uncii faţă de L em n. se d e sfăşo a re la nivelul cerul. A cest noare în cinstea zilei de 1 Mai. martie, cu 2 la sută, ceea ce în­ de la m im Gheţari
letarilor din lum ea în trea g ă încrederea seamnă o îmbunătăţire a circu­
în tem eieto ru l şi c o n d u c ă to ru l p a rtid u ­ lucru a contribuit în cea m ai m are Cifrele reci, dar totuşi semni­ laţiei de circa 20 la sută faţă
(C o n tin u are în pag. 2-a) de admis.
m ă su ră la în ţe le g e re a p ro fu n d ă a p rin ficative, obţinute în cele trei
schimburi de onoare, dovedesc Contribuţia cea mai de seamă
lui de lip n o u şi al prim ului s ta t s o ' că ei sint hoţăriţi să intîmpine
ziua de 1 Mai cu succese deo­ au adus-o partizile conduse de
cipalelor indicaţii leniniste cu privire sebite. lată doar cîteva dintre ¦Nicolae Burduf de la manevră,
e le : staţionarea vagoanelor la
cialist din lum e. ... • la a n u m ite asp ecte ale activităţii p ar încărcare-descărcare, a fost re­ loan Florea de la ace, Lazăr
dusă cu 13, 16 ore-vagon, staţio­
C a p ro p a g a n d is t la uri c u rs seral tidului nostru. In convorbirile „D espre narea în tranzit cu manevră s-a Mihuf, impiegat de mişcare, şi
redus cu 2,42 ore vagon, sta­
la m in a Petrila, c a u t să m u n cesc în P.M .R ., ca forţă co nducătoare în lancu Mladin magazioner. f i ¦;
a ş a ! fel în eît în fiecare c o n v o rb ire să R .P .R .", „ N o rm e le le n in iste ale vieţii ¦ J SI« « « « î l j
3
fie s c o a s ă în e v id e n ţă im p o rta n ţa isto de p a rtid " şi altele, s-a scos în evi
rică a diferitelor teze le n in iste şi i n r
denţă în sem n ătatea învăţăturii leninis­
te cu p riv ire la rolul p artid u lu i şi n e ­
;O 0: cesitatea respectării stricte a p rin d
piilor stabilite de L en in în dom eniul
vieţi in tern e de partid . Econom ii ae metal
C u r s a n ţ i i a u d a t ’ e x e m p l e co’n c r e t e
din v ia ţa o rg a n iz a ţiilo r de p a rtid din metal.
In această acţiune s-au clasat
care fac parte, v o rb in d d esp re discipli Imbrăţişind iniţiativa tinerilor ANTON RĂDOANE
de la Reşiţa, brigăzile utemiste in frunte brigăzile conduse d e : miner, şeF de brigadă. Bri
nă, dem ocraţie internă, conducerea co de la Atelierele C.F.R. Simeria, •loan Vlad — de la secţia vagoa­ gada nr. 54, pe care o con- •
au pornit, în cinstea zilei de 1 ne, care a economisit circa 20 duce, a dat 118 tone mine-ţ
¦le c tiv ă şi a lte le . î n v ă ţ ă t u r a l e n i n i s t ă Mai, o campanie de economisire tone metal, cea condusă de Za-
şi recuperare a cit mai mult me­ fiu Cărpinişan — de la secţia rcu de fier peste plan. *
despre partid ne ajută în m u n că, ne tal. locomotive, care a economisit 18
tone şi cea. a lui loan Petro-
îndrum ă activitatea pentru întărirea Astfel, de la începutul lunii
martie şi pînă în prezent, aces­ cadrevici, cu aproape 20 tone.
continuă a organizaţiei noastre de bază te brigăzi au economisit şi re-
Q rjja pentru noi
pentru ridicarea rolului de conducă cuperat o cantitate de 140 tone
tor la u n nivel to t m ai înalt.
M1HA! KOVACS
\ p ro p ag an d ist la m ina Pclrila
de muncitori
STR U N G AR ŞI IN O V A T O R Creşterea tinerelor cadre a
constituit şi constituie o preocu­
pare permanentă a conducerii
Combinatului siderurgic din Hu­
S tru n g a ru l A ron Popovici este un du D obrii, cuzineţii şi axul pentru nedoara. Astfel, in perioada’a-
o m in g e n io s. El a co n cep u t şi c o n ­ nilor 1955-1958, au absolvit
struit m ai m ulte dispozitive cu aju ­ scocul o scilan t de la staţia de so rta re cursurile şcolilor de calificare
torul căro ra a red u s tim pul dc prelu­ un număr de 5.614 muncitori
crare a pieselor de serie şi a îm bu­ a m inereului, diferite piese pentru trac­ dintre care 75 la sută au fost ti­
n ătăţit calitatea acestora. neri. In aceeaşi perioadă, au ab­
to arele K.D . etc. * ,«k! solvit şcolile profesionale un
De pildă, a co n stru it un dispozitiv număr de 1.079 elevi, pregătiţi
pentru slru n g irea suporţilor pentru O grijă deosebită m anifestă acest in diferitele ramuri ale produc­
¦l in ia e le c tr ic ă d e 5 5 0 v o iţi, t r a n s p o r t ţiei, iar din şcoala tehnică de
m in ă . De. a se m e n e a , a c o n stru it u n stru n g a r şi pentru calificarea tineri- maiştri de pe lingă combinat,
dispozitiv pentru slru n g irea holende­ vă intra in producţie în curînd
relo r de la c o n d u ctele d e . a e r c o m ­ lor la locul de m u n c ă . D e curlnd, primă- promoţie de maiştri în
p rim at din m in ă şi altele. diferite specialităţi.
îm p ărtăşin d cu d ra g din cunoştinţele
F iin d unul dintre cei m ai buni stru n ­ M A R IU S PLA N ICEK
g a ri din secţie, el .execută m ulte lu­ lui te o retice şi p ractice, a c alific at ta
crări de precizie c a : role p en tru m o a ­ corespondent
ra de ta lc de la ZIaşti, cuzineţi pen- locul de m u n c ă pe utem islul iosii Pu-
1f r u , g r u p u l e l e c t r o g e n d e I a m i n a V a - vak. • 7: :7> f S f c .. IŞT
AUREL RAPAN
P e n tru m eritele sale în producţie el miner, şef de brigadă. Bri- »
eta f o s t d e c l a r a t f r u n t a ş . A c e s t t i t l u
îl p o a rtă de m a i b in e de u n ari. î n ­ gada nr. 60, pe care o con- |
C iocanul p n e u m a tic p en tru p ro b a oţelului de la o ţelăria M artin nouă tre g colectivul secţiei ateliere de lâ duce, a dat peste plan 177 ^
din H u n ed o ara, este g a ta . L ăcătu şu l G heorghe P u ch can u , cel care a lucrat
m in a G helar se m în d re ş te ' cu acest tone minereu de fier, *
execută ultim ele stru n g a r şi are num ai cu v ig tş ^ lau­
i >.\ , . > « ; ;
lucrări. • ’ «•' d ă ¦Ia : a d r e s a lui. :•