Page 66 - 1958-04

88 de a1 8 7 0
LENINISMUL
steaua ealWtoare a omenirii V J. LENIN: Opere voi. 34 vitatea depusă de Lenin în tim pul
(U rm are din pag . l-a)
în victoria definitivă a socialism ului
şi com unism ului. „V iaţa în v in g e —
s c ria L en in în 1920. B u rg h e z ia poate
să se tot zvîrcolească, să turbeze pînă
la a-şi pierde m inţile, să sară peste
cal, să facă prostii, să se ră z b u n e di­
n a in te pe bolşevici şi să c a u te să m ai
m a sa c re z e ... cîtev a sute, citev a inii, sau
su te de m ii de bolşevici de m îine sau
de i e r i ; procedînd astfel, b u rg h e z ia
procedează aşa cum au procedat toate
c la se le c o n d a m n a te de istorie la pieire.
C o m u n iştii trebuie să ştie că în orice
c a z viitorul e al lor, şi de a ce e a noi
putem (şi trebuie) să unim în flăcăra­
rea cea m ai m are în m area luptă re­
v o lu ţio n ară cu co n sid erarea cea m ai lu­
cid ă şi făcu tă cu s în g e rece a zvîrco-
lirilor tu rb a te ale b u rg h eziei" (O pere,
v o i. 31 ed. ro m . p a g ., 8 4 ).
în v ă ţătu ra leninistă trium fătoare a
constituit întotdeauna steaua călăuzi­
to a re a politicii p a rtid u lu i no stru . In
o ric a re d o m e n iu a! activ ită ţii, P a rtid u l
M uncitoresc R om în a trad u s cu con­
secv en ţă în v ia ţă g e n ia la în v ă ţă tu ră
leninistă. De o m are cinstire s-au b u ­
c u ra t în ţa ra n o a stră operele lui V la­
d im ir Ilici. In E d itu ra politică au a p ă ­
ru t pînă acum 35 volum e de „O pere"
a le lui V. I. L e n in , î n t r - u n t i r a j to ta l m în t şi nu există n iciu n colţ pe acest
d e 1.400.000 ex em p lare.
L enin a fost un luptător neobosit
p en tru c a u z a păcii, prieteniei şi frăţiei
popoarelor. In politica lor externă, U -
INTR-UNUL DIN MUZEELE
CONSACRATE LUI LENIN
...Leningrad, cheiul KarpovLa,
nr. 32. Pe o placă merhorială de
marmură, fixată pe zidul unei
mari clădiri se poate citi urmă­
toarea inscripţie gravată cu lite­
re aurii: „In această clădire a
avut loc la 23 (10) octombrie
1917 şedinţa istorică a C.C. al
P.M.S.D.R. (al bolşevicilor),
condusă de Vladimir Ilici Le-
nin“.
La această şedinţă a fost a-
doptată hotărîrea cu privire la
pregătirea insurecţiei armate şi
a fost alcătuit Biroul Politic al
C.C., in frunte cu Lenin, pentru
conducerea politică a insurec­
ţiei.
Vizitatorii muzeului iau cu­
noştinţă din fotocopiile expuse
de lucrările lui Lenin scrise în a-
junul lui Octombrie. Pe baza
studierii profunde a unor fapte
concrete, Lenin aj'unge în aceste
lucrări la concluzia că în Rusia
criza naţională a ajuns la"*mi-
turitate, că s-au creat condiţiile
necesare pentru o insurecţie ar­
mată care să fie încununată de
succes, avînd ca ţel răsturnarea
puterii burgheziei şi înlocuirea
ei cu dictatura proletariatului.
In toamna anului 1917 avîntul
revoluţionar creştea în Rusia zi
de zi. în baza hotărîrii Comite­
tului Central al partidului la 7
(20) octombrie, Vladimir Ilici
se întoarce în mod 'ileg a l la
Petersburg şi se stabileşte în
cartierul Viborg.
Peste citeva zile, în seara de
10 (23) octombrie, în clădirea
de pe cheiul Karpovka a avut
loc şedinţa Comitetului. Central
al partidului bolşevicilor, unde a
fost pusă în discuţie problema
insurecţiei armate.
Locuinţa aleasă pentru aceas-
La al
11-lea
Congres
general
al Sovie
telor V.
I. Lenin,
proclamă
la
odom
brie 191
Puterea
Sovi etică
n iu n ea Sovietică şl ţările d e d em o cra­
ţie p o p u lară p leacă d e la ideea leni­
nistă despre posibilitatea coexistenţei
paşnice şi întrecerii econom ice şi cul­
tu rale a statelor cu orînduiri sociale
d ife rite.în c ă în a c e a p e rio a d ă , cîn d tî-
n ă ru l stat sovietic iubitor de pace făcea
prim ii săi paşi, L enin sp u n ea că o po­
litică de pace e ste a p ro b a tă de m a jo ­
ritatea covîrşitoare a popoarelor de pe
p ă m în t. A ceste cuv in te ale lui L en in
ră s u n ă cu o deosebită v ig o a re în zile­
le n o a stre, cîn d pe a r e n a in te rn a ţio n a lă
s-a fo rm at o zonă v a stă a păcii, cu-
prinzînd o su p rafaţă e n o rm ă u n d e lo­
cuiesc a p ro a p e 1.500.000.000 de o am en i.
Politica coexistenţei paşnice, a întrecerii
econom ice şi c u ltu ra le a ţă rilo r cu d i­
ferite orînduiri sociale este sprijinită
activ de m işcarea m o n d ială a p a rtiz a ­
n ilo r păcii.
C u f ie c a r e a n pe c a r e îl tr ă im , c h i­
pul lui L e n in d e v in e to t Tnai a p ro p ia t
şi m ai d ra g oam enilor m uncii de pe
planeta no astră. D upă cum scria m arele
scriitor ru s M ax im G orki, „G lasu l lui L e­
n in ră s u n ă tot m ai puternic, tot m a i victo­
rios pentru oam enii m uncii de pe pă­
pam înt unde acest glas să nu trezeas­
că voin ţa poporului m uncitor de fău­
rire a revoluţiei, a unei vieţi noi, de
construire a unei lum i de oam eni
e g a li" .
L e n in is m u l e ste s te a g u l o e lu p tă al
oam enilor m uncii, steaua călăuzitoare a
întregii om eniri.
de P. LUKIN
tă şedinţă corespundea tuturor
.cerinţelor unei conspirativităţi
riguroase — ea se afla la mar­
ginea oraşului. Drumul pe care
trebuia să-l parcurgă V. I. Lenin
de- la locuinţa sa ilegală era
relativ scurt şi mbi puţin pri­
mejdios. In acea casă se putea
intra.atît prin stradă cit şi prin
curte, avea o ieşire de rezervă
care ducea prin bucătărie spre
o scară dc sqrviciu. Camera un­
de a avut loc şedinţa Comitetu­
lui Central se afla în mijlocul
apartamentului. Unica fereastră
a acestei camere da într-o curte
îngustă. In timpul şedinţei ea
a fost astupată cu o pătură
groasă pentru ca nici un zgo­
mot, nici o rază de lumină să
nu răzbată în stradă. In pre­
zent în cameră totul este aşezat
la fel ca în acea seară memo­
rabilă din octombrie 1917.
Burghezia se străduia să zdro­
bească revoluţia. Guvernul pro­
vizoriu a format în grabă „ba­
talioane de şoc“, a pregătit de­
taşamente din cavalerii ordinu­
lui „Sf. Tjheorghe“ şi din iurv
cheri, a retras de pe front şi a
îndreptat spre Petrograd unită­
ţile miljtare cele mai credincioa­
se. Spionii şi provocatorii mişu­
nau peste tot în căutarea lui
Lenin, conducătorul revoluţiei...
In această atmosferă încorda­
tă s-au întrunit membrii Comi­
tetului Central in seara zilei
de 10 (23) octombrie. Ei au ve­
nit unul cîte unul prin diferite
uşi, anunţîndu-şi sosirea prin-
tr-un semnal al soneriei dinain­
te stabilit.
Raportul asupra momentului
actual a fost prezentat de Le-
In Editura de stat pentru literatură
politică au apărut:
Cel de al 34-lea volum al O p e­
re lo r lui V . I. L e n in c u p r in d e s c riso ri,
te le g ra m e şi n ote scrise în perioada
n o ie m b rie 1895 — n o ie m b rie 1911, c a ­
re constituie o com plectare deosebit de
preţioasă la lucrările publicate în vo­
lum ele precedente. E le înfăţişează lupta
lui L e n in p e n tru c re a re a p artid u lu i
revoluţionar m arxist, pentru unirea
forţelor partidului, pentru constituirea
bolşevicilor în tr-u n p artid de sine stă ­
tător, p artid bolşevic, luptă care a fost
în c u n u n a tă d e succes la C onferinţa de
la P r a g a d in ia n u a rie 1912.
O serie de scrisori caracterizează
lu p ta lui L e n in îm p o triv a n a ro d n ic is ­
m ului, a „m arxism ului legal", a eco­
n o m ism u lu i. 'A ltele v o rb esc d e sp re în ­
făptuirea planului leninist de creare
a „ Is k rc i" şi d e sp re a c tiv ita te a lui
L en in în cad ru l redacţiei acestui ziar.
S crisorile d in anii 1901— 1904 se
ocupă de p roblem e le g a te de întocm i-'
rea program ului revoluţionar al parti­
dului proletar, iar cele din p erio ad ă
p rim ei rev o lu ţii ru s e (1905— 1907) o-
g lin d e sc lu p ta lui L e n in p e n tru con
vocarea C ongresului al IlI-Iea al p arti­
dului şi ducerea în viaţă a hotărîrilor
lui, p e n tru a p lic a re a p rin cip iilo r ta c ­
tice ale bolşevism ului,
V I. I E M : Opere voi. 35
V o l u m u l 3 5 a l O p e r e l o r l u i V . I.
L e n in in c lu d e scrisori, te le g ra m e şi
n e te scrise în p e rio ad a feb ru arie 1912
— d ecem b rie 1922. E le reflectă acti-
-9 0 0 9 -
nin. El a făcut o analiză pro­
fundă a situaţiei internaţionale
şi interne, arătînd că situaţia po­
litică este coaptă pentru insu­
recţie.
Şedinţa Comitetului Central a
durat citeva ore. S-a terminat a-
bia spre ziuă, cu adoptarea re­
zoluţiei cu privire la dezlănţui­
rea în zilele cele mai apropiate
a insurecţiei armate..
Vizitatorii muzeului se opresc
îndelung în faţa fotocopiei aces­
tei celebre rezoluţii scrise de
mîna lui Lenin. Ei citesc cu
profundă emoţie acest remarca­
bil document istoric.
Hotărîrea istorică adoptată de
Comitetul Central al partidului
bolşevic cu privire la insurec­
ţia armată a fost înfăptuită cu
succes. Revoluţia victorioasă din
Octombrie a deschis o eră nouă
in istoria omenirii, era prăbu­
şirii imperialismului şi a afir­
mării unei societăţi noi, socia­
liste.
Numeroşi sînt vizitatorii care
păşesc pragul acestei case unde
acum 40 ani s-a hotărât soarta
celei mai mari revoluţii din is­
torie. Vizitarea muzeului lasă o
amintire profundă, de neuitat.
In ap ro p ierea M oscovei, acolo unde
rîul P a h ra face o cotitură pe o
culm e înaltă, îm pădurită, se află co­
nacul G orki. In centrul conacului se
în a lţă o c a s ă cu coloane albe, pe
care o cunosc din fotografii chiar
şi acei care n -au trecut niciodată pe
aici.
In această casă, m arele întem eie­
tor şi c o n d u căto r al partidului com u­
n ist şi ai statului sovietic, V ladim ir
Ilici L en in , şi-a tră it u ltim ele zile
ale vieţii sale.
In aceste zile, cînd în tre a g a Ţ a ră
Sovietică, în trea g a om enire p ro g re­
s i s t ă s e p r e g ă t e s c s ă a n i v e r s e z e 88 v ie ţii, ci p o a t e fi şi a u z i tă v o c e a lu i.
a n i d e la n a ş te re a lui V. I. L e n in ,
aici so sesc zilnic sute de oam eni
p e n tru a cinsti m e m o ria lui V la d i­
m ir Ilici.
D upă ce au vizitat parcul, oaspeţii
intră în c asa cu coloane. In sălile
casei-m uzeu se păstrează num eroa­
se docum ente care oglindesc lupta
lui V. I. L e n in p e n tru c o n stitu irea,
consolidarea şi dezvoltarea statului
sovietic socialist.
Aici se p ă stre a z ă prim ele decrete
ale guvernului sovietic sem n ate de
L enin, sîn t ex p u se operele lui, sînt
prezentate diferite m an u scrise. P rin ­
tre acestea se află o fotocopie a
planului scris de m ină a cuvîntării
rostite de L enin la C o n g re su l al
X l-lea al partidului. E ste expus de
• .w";:::n imi:rcni!ll» iWiiai!iiii
noului av în t al m işcării m uncitoreşti
din R u sia şi al p rim u lu i. război m o n ­
dial, în p erio ad a pregătirii şi în fă p ­
tuirii M arii R evoluţii S ocialiste din
O ctom brie şi a p rim ilo r ani de exis­
ten ţă a Puterii Sovietice.
U nele scrisori înfăţişează m o m en te
d in m u n c a lui L en in d e c o n d u ce re a
ziarului bolşevic legal „ P ra v d a ", p en ­
tru un irea forţelor partidului pe baza
hotărîrilor C onferinţei de la P ra g a ,
lu p ta lui îm p o triv a b locului a n tip a rti­
n i c o r g a n i z a t ‘d e T r o ţ k i .
U n m are g ru p de scrisori ne dau
o im ag in e a luptei d u se de L en in îm ­
potriva războiului im perialist, a poli­
ticii tră d ă to a re a so cia l-şo v in iştilo r d e ­
c l a r a ţ i ‘( ş i k a u t s k y ş t i i l o r ) ş i t r o j k i ş -
tilor. In n u m e ro a se le scrisori a d re s a ­
te Inessei A rm ân d , L en in a em is o se­
rie de teze teoretice şi tactice deosebit
de preţioase privitoare la problem ele
războiului, păcii şi ale revoluţiei; V. 1, L Z r n i M L / i H A L L I V
— ----------------------- --------------- j a t o i f e i g . 030096-
«fcvjjtjţ,
cu V. I. LENIN
Intîlnirile mele ca reprezentant al puterii sovietice şi
că ei trebuie să rezolve toate proble­
mele potrivit liniei sovietice.
„Iar d-ta, a subliniat Lenin, trebuie
să.l ajuţi prin toate mijloacele pe to­
Curîtid ditpă alegerea lui Mihalţ Kd- tant al Comitetului Central al partidu­ varăşul Kalinin, pe comunişti ca ei să
linin In funcţia de preşedinte al Co­ lui. înţeleagă just sarcinile de partid, şi,
mitetului execuţia central al Soviete­ de P. VOEVODIN ceea ce este cel mai principal, să a-
lor din întreaga Rusie, in vara anului „Ca împuternicit al C.C. al parti­ juţi ca pe teren să fie aplicată just
1919, el a hotărtt să viziteze acele Intr-una diti zile, pe cind trenul „Re­ dului, a spus Vladimir Ilici Lenin, politica partidului în practica de toate
locuri ale ţării unde nu demult se dă­ voluţia din Octombrie" se pregătea pen­ d-ta trebuie să ajuţi prin toate mij­ zilele a Sovietelor".
duseră lupte între unităţile Armatei tru o nouă cursă, a venit după mine loacele pe tovarăşii de partid aflaţi pe
Roşii şi bandele alb-gardiste. Se punea un om de la Kremlin care m-a anun­ teren. Este necesar ca toţi comuniştii Insoţindu-mă pină la uşa cabinetului,
problema cunoaşterii ta faţa locului ţat să vin imediat Ia Vladimir Ilici. să ştie să aplice politica puterii so­ Vladimir Ilici Leiîih a adăugat: „De
a situaţiei din regiunile ruinate de vietice fără a substitui prin îndrumă­ altfel, desigur vei şti să te orientezi
război, pentru a se putea contribui Pe Vladimir Ilici l-am găsit in ca­ rile lor dispoziţiile organelor statu­ pe teren. Doar cu d-ta călătoreşte to­
la restabilirea organelor puterii sovie­ binetul său de la Kremlin. Ridicin- lui sovietic. Trebuie să ţinem minte în­ varăşul Kalinin şi el cunoaşte perfect
tice şi la asigurarea satisfacerii celor du-se de la masa lui de lucru, m-a totdeauna şi să transpunem cu frimita­ satul şi viaţa ţăranilor".
mai urgente nevoi ale populaţiei. intimpinat cu căldură, mi-a cerut să mă te în viaţă principiul că partidul nos-
aşez îiitr-un fotoliu şi mi-a înmînat o stru conduce statul, dar nu guvernează. După o călătorie pe unul din fron­
M. I. Kalinin, însoţit de un colectiv hotărlre scrisă a Comitetului Central De guvernat se ocupă Sovietele oa­ turile de luptă, în calitate de comisar
numeros de instructori speciali, repre­ care prevedea trimiterea mea cu tre­ menilor muncii şi nu celulele de par­ politic al trenului „Revoluţia din Oc­
zentanţi aproape ai tuturor comisaria­ nul „Revoluţia din Octombrie" în ca­ tid. Tocmai de aceea C.C. al partidu­ tombrie" şi ca împuternicit al C.C, al
telor poporului, a plecat cu trenul spe­ litate de împuternicit. Lenin s-a apro­ lui vă trimite ca împuternicit al său..." partidului, eu am întocmit un amplu
cial de agitaţie „Revoluţia din Octom­ piat de o hartă mare, atîrnaiă pe pe­ raport pentru Sovietul comisari­
brie" în regiunea frontului de vest din rete, şi a început să-mi explice sarcinile Vladimir Ilici mi-a amintit că M. I. lor poporului şi pentru Comitetul Cen­
Bielorusia. şi obligaţiile ce-mi revin ca reprezen­ Kalinin călătoreşte cu trenul „Revolu­ tral al partidului. Dar, deoarece nu
ţia din Octombrie" ca şef al statului, toiul putea fi scris în raport, l-am m-
gat pe V. I. Lenin să mă primească
0090 personal.
O O O O C O O O C O O O O O -> Vladimir Ilici Lenin m-a primit ime­
diat în acelaşi cabinet.
V. I. LENJN
SI M. GORKI Prima întrebare a lui a fo ş ti „In
îndeplinirea împuternicirilor d-tale cum
•O O O O O O O O O O O O O O ' te-ai înţeles cu tovarăşul Kalinin ?
N-au existat nici un fel de fricţiuni
între linia partidului şi cea a soviete­
lor 7 Sper că nu au existat".
Am răspuns că totul a fost în or.
dine şi m-am referit la raportul meu
scris unde am expus în amănunt toate
evenimentele din timpul 'călătoriei. Vla­
dimir Ilici Lenin, zîmbind blajin, a
spus : „Ştiu, ştiu iotul din telegramele
d-tale, din comunicările altor tovarăşi
ai d-tale. V-a fost greu tuturor... Dar
aţi făcut bine treaba şi toţi au rămas
mulţumiţi de d-ta... Eu cunosc bine
deja iotul".
' 'Ani' fost fericit să ştiu că Vladimir
Ilici Lenin a apreciat munca noastră
în timpul călătoriei şi că este mulţu­
mit de rezultatele activităţii atît a lui
Mihail Ivanovici Kalinin cît şi a în­
tregului colectiv al trenului „Revoluţia
din Octombrie".
u şa c am erii a a p ă ru t Ilici, a tît de tate, despre ştiin ţă şi cultură. ...D in ferestrele casei-m u zeu se
M odestia şi sim plitatea cu care deschide o vedere p itorească asu p ra
de A. S E R B IN d ra g şi de apropiat, oam enii nu şi-au satu lu i G orki. O d in io a ră de aici se
se apropia de oam eni au constituit vedeau n u m ai fîşijle în g u ste ale o-
p u tu t re ţin e la c rim ile de b u cu rie şi întotdeauna o trăsătu ră m inunată a goarelor ţărăn eşti şi acoperişurile
lui L en in , cel m a i m a re o m al tu tu ­ de paie ale caselor ţăran ilo r. D ar
asem enea u n n u m ă r al ziarului unul dintre delegaţi, un fierar m î- ror tim purilor şi popoarelor. A cest şi atunci în a in tşa privirii clarv ăză­
lu c r u îl s im te d e f ie c a r e d a t ă o ric e toare a conducătorului, care ştia să
„ P ra v d a " in care a fost publicat n u i t o r d e c i o c a n î m b r ă ţ i ş î n d u -1 p u t e r ­ v izitator al casei-m uzeu din G orki. v a d ă departe înainte, a a p ăru t un
a lt ta b lo u , a c e la pe c a re îl v e d e m
raportul politic al C om itetului C en­ nic pe V la d im ir Ilici, re p e ta m ereu ...C abinetul de lu cru al lui .Vladim ir astăzi.
Ilici. F e re stre le sîn t în d re p ta te spre
tral al Partidului C om unist R us (b), p rin tre lacrim i: „N oi, m uncitorii parc. P e o m a re m a să de scris se ...Colhozul „V lad im ir Ilici" din s a ­
află un serviciu de birou cu căli­ tu l G orki. C îm p u rile lui, în s u p r a ­
prezentat de L enin la C ongresul al fierari, forjăm to ate cele prevăzute m ări, o la m p ă de m a să , citev a coli
albe de hîrtie cu an tetu l „P re şed in ­ f a ţ ă d e p e s t e 1.000 d e h e c t a r e , s e
tele S ovietului c o m isarilo r p o p o ru lu i".
In cabinet sînt m ulte cărţi luate în tin d pe locul u n d e o d in io a ră se
ultim a d a tă din bibliotecă. C ărţile aflau loturile individuale ale ţă ra n i­
dovedesc că şi atunci cînd e ra g ra v lor. De pe aceste c îm p u ri colhoznicii
X l-lea. de tine...". A ceastă întilnire, în care bolnav, Lenin a c o n tin u at să lucre­ strîn g recolte îm b elşu g ate. In col­
ze m ult şi cu încordare. P e peretele hoz este d ezvoltată şi creşterea a n i­
In s ă lile c a s e i- m u z e u p o t fi n u a fost exprim ată cu atîta sinceritate cabinetului se află un c a le n d a r din m alelo r de lapte, a porcilor, a p ă ­
n u m ai citite d ocum entele scrise de a n u l 1924, cu po rtretu l lui C ehov. sărilor. P en tru succesele realizate col­
V la d im ir Ilici în u ltim a p e rio a d ă a şi sim p litate d ra g o s te a a d în c ă şi In c a le n d a r filele s-au o p rit Ia d a ta hozul din G orki a particip at la E xpo­
d e 21 ia n u a r i e . V l a d i m i r Ilici r u p e a ziţia A gricolă U n io n a lă de la M o s­
G hidul p u n e în funcţiune un m a g ­ sinceră a poporului faţă de co n d u că­ s in g u r în fiecare d im in e a ţă filele cova din anul trecut.
netofon şi sub bolţile casei ră su n ă calen d a ru lu i. A ceastă filă a ră m a s
o cu v în ta re în flă c ă ra tă a lui L en in torul său, l-a em o ţionat profund pe însă nesm ulsă... A stăzi tdtul în satul G orki dove­
care a fost în re g istra tă pe tim puri d eşte trium ful ideilor lui V lad im ir
V la d im ir Ilici. A lături de cabinet se află cam era Ilici, tra d u c e re a în v ia ţă a m a rilo r
în c are V la d im ir Ilici şi-a petrecut lui p la n u ri. M a re le p o p o r sovietic în ­
D a r cîte a se m e n e a în tîln iri em o ţio ­ ultim ele zile ale vieţii sale. In col­ făptuieşte aceste planuri sub co n d u ­
ţul din s tin g ă este patul. In tre pat cerea înţeleaptă a partidului com u­
n ante ale conducătorului cu poporul şi fereastră se află o o g lin d ă m are. nist.
Pe policioara de sub oglindă erau
au a v u t loc la G o rk i 1 V la d im ir Ilici puse m ed icam en tele prim ite de la Iar cînd vezi cum sînt tra d u se în
fa rm a c ia K re m lin u lu i. C u d o u ă zile v ia ţă p o ru n c ile lui L en in , cu cîtă
vizita adeseori satele şi cătunele din înainte de m oarte, L enin a stat în­ fe rm itate şi în ţe le p ciu n e c o n d u c e p a r ­
tidul co m u n ist poporul sp re com unism ,
pe o placă de gram afon. tr-u n fotoliu, iar N a d ejd a K o n stan - sim ţi că L enin este viu, că el este
viu în v o in ţa o rg a n iz a to a re şi în d ru ­
îm prejurim i, stătea de vorbă cu ţă ­ tinovna, aşezată alături pe un scaun, m ătoare a partidului com unist, este
viu în faptele glorioasei, ale m u n c i­
Cu adîncă em oţie trec vizitatorii r a n ii, le d ă d e a sfa tu ri, le v o rb e a i-a citit n u v e la lui Ja c k l.o n d o n „ D ra ­ torilor şl ţă ra n ilo r, e s te viu şi v a tră i
p rin c am erele şi sălile casei-m u zeu . v eşn ic în inim ile recu n o scăto are ale
Iată o cam eră m ică pe al cărei pere­ despre situ aţia in te rn a ţio n a lă şi eve­ g o s t e d e v i a ţ ă " . . A c e a s tă n u v e l ă îi o am en ilo r sovietici.
te este fixat u n a p a ra t telefonic. A-
ceastă cam eră era chiar num ită „C a­ nim entele curente. p lă c ea fo arie m u lt lui Ilici...
m e ra telefo n u lu i". D e aici V lad im ir
Ilici v o rb e a cu M o sc o v a şi K re m li­ L a 9 ia n u a rie 1921 L e n in a lu a t
nul. D e aici se tra n sm ite a u în to a ­ cuvîntul la o ad u n are a ţăran ilo r
te colţurile ţă rii’ telefonogram e pur- din satul G orki, p rezentînd u n ra ­
tîn d s e m n ă tu ra lui L enin. port asu p ra hotărîrilor C ongresului
al V U I-lea al Sovietelor, care a a-
p ro b at plan u l de electrificare a ţă ­
rii. El a v o rb it sim p lu şi pe în ţe ­
...C am era de oaspeţi a casei din lesul tu tu ro r d espre greutăţi, despre
G orki. L a 2 n o iem b rie 1923, V la d i­
m ir Ilici a p rim it aici o d e le g aţie situ aţia econom ică grea a ţării, d es­
a m uncitorilor textiliştl ai fabricii pre lupta îm potriva intervenţionişti-
d in G lu h o v o . Ei i- a u a d u s 18 p u ie ţi lor. I a r ap o i el a în c e p u t s ă le v o r­
de v işin i şi o sc riso a re din p a rte a b ească ţă ra n ilo r despre viitorul lor
colectivului întreprinderii. C înd, în lum inos, despre m aşin i şi electrici­