Page 68 - 1958-04
P. 68
P?ţnr A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 1041
ifcV-.VvyvirsPXWhBIBB I waoaBsmaaarnnmenmM Lucrările conferinţei ţărilor
j u i t u r t e J L s ş i i t â . • x d i l n x e l B ş JJLpJL ° x d t i m L X e ş l i r i • . y l f i j n e t g ş t i r i - independente din Africa
ACCRA 21 (Agerpres). — In colaborarea ţărilor africane- în
comunicatul oficial dat publici- problemele sociale. Conferinţa a
tăţii după şedinţa închisă a con examinat de asemenea şi nu
ferinţei statelor independente din meroase alte probleme economi
Africa din 19 aprilie, se spune ce. Concluziile la care s-a a-
printre altele: juns in aceste probleme au fost
Participanţii la conferinţă au transmise comisiei economice şi
avut un schimb' de vedeirijîn pro-, sociale a conferinţei.
lioiârlreâ C. C. ol P. C. o. s şi * Criza de guvern din Franţa Pentru lărgirea blema colaborării economice din Conferinţa a încheiat de ase
Consiliului ic Miniştri al 0.R.S.S comerţului Est-Vest tre statele africane. Conferinţa' menea discutarea problemelor
Seorges Bidault a fost insărcinat a făcut o amănunţită trecere în colaborării culturale dintre sta
LONDRA 21 (Agerpres). — revistă a situaţiei economice a tele africane, realizând un acord
MOSCOVĂ'21 (Agerpreş). — prezentanţii autorităţilor raiona cu formarea noului guvern francez Ziarul englez „Sunday Dispatch” ţărilor Africii şi a examinat o corespunzător. Propunerile prac
TASS anunţă: La Moscova a cere intr-un articol redacţional serie de propuneri practice, pri
fost publicată hotărîrea Comite le şi locale şi ai reprezentanţilor anularea interdicţiilor in comer vind îmbunătăţirea relaţiilor e- tice cuprinse în acest acord au
tului Central al P.C.U.S.- şi a ţul dintre Est şi Vest. Ziarul conomice intre ele, inclusiv pro
Consiliului de Miniştri al organelor financiare intră şi PARIS 21 (Agerpres). — tidului M.R.P. şi este un adept constată cu părere de rău că „de blema creării unei comisii eco fost trimise spre examinare co
U.R.S.S. conţinând indicaţii a- După cum anunţă agenţia Fran zelos al politicii colonialiste de dragul unităţii de acţiune a Oc nomice a O.N.U. pentru Africa,
mănunţite în legătură cu legea ce Presse, preşedintele Republi continuare a războiului din Al cidentului", Anglia este nevoită misiei pentru problemele cul
adoptată de către Sovietul Su cii, Coty, a insărcinat duminică geria. să-şi jertfească libertatea de ac
prem al U.R.S.S.- „Cu privire pe liderul partidului catolic ţiune în politica comercială şi să turale.
la dezvoltarea continuă a orîn- M.R.P., Georges Bidault, cu for Comentind însărcinarea lui accepte îngrădirile prevăzute în
duirii colhoznice şi reorganiza preşedinţii colhozurilor respecti Bidault cu formarea noului gu acordurile cu aliaţii din cadrul -© o -
rea Staţiunilor de Maşini şi marea noului gevern francez. vern .agenţia Reuter subliniază N.A.T.O.
Tractoare" din 31 martie 1958. ve. ' După cum se ştie, Bidault re că „după părerea observatorilor
politici, Bidault are puţine şan Ziarul 'arătă în continuare că
In hotărîre se arată ca înce- In hotărîre se dau indicaţii prezintă aripa de dreapta a par se de reuşită". „timpurile s-au schimbat însă şi Lupta împotriva „morţii
pînd din 1958 noile tractoare, Anglia trebuie să înlăture aces atomice* ia amploare
maşini agricole, mecanisme şi principiale pentru determinarea te bariere comerciale". în Germania occidentală
utilaje necesare producţiei agri
cole sînt vândute liber colhozu valorii şi stabilirea preţului de „Anglia, subliniază in înche
rilor cu plata în numerar sau iere ziarul, trebuie să ceară li
prin acordarea de credite în a- vînzare a maşinilor şi uneltelor bertate in acest domeniu şi a-
cest scop. Această vînzare, se ceasta imediat".
arată în hotărîre, se face după agricole. Se arată că colhozu
dorinţă, la cererea colhozurilor. BUENOS AIRES 21 (Ager
rile achiziţionează tractoare şi -G>©- pres). — Potrivit relatărilor
In raioane se înfiinţează co presei, ministrul Finanţelor al
misii care apreciază starea teii-, alte utilaje agricole cu bani Braziliei s-a pronunţat din nou
nică şi gradul de uzură al mij în favoarea lărgirii pieţelor de
loacelor tehnice, stabilesc pre gheaţă sau pe credit. Creditul A XU-a ANIVERSARE desfacere a cafelei braziliene. BONN. 21 (Agerpres). - - acţiunile împotriva înarmării a-
ţuri de vînzare şi fixează terme După cum relatează agenţiile de tomice în landul Renania de
nele de plată de către colhozuri se acordă pe termene între 2-5 de la crearea Partidului Luind cuvîntul la Federaţia presă occidentale, lupta împotri nord-Westfalia.
pentru mijloacele tehnice aflate naţională a studenţilor, minis va „morţii atomice" continuă să
în prezent la S.M.T.-uri. In ac ani. • ' j ¦ Socialist Unit din Germania trul Finanţelor a subliniat că se desfăşoare în Germania occi La Bielefeld mitingul lucră
tivitatea comisiilor vor fi atraşi „dacă cineva ar propune ca Bra dentală cu o amploare mereu torilor din acest oraş a fost pre
specialişti calificaţi. In compu In legătură cu reorganizarea zilia să vîndă cafea Rusiei, ar crescândă. cedat de o grevă a tuturor mun-,
nerea comisiilor, alături de re face un serviciu Braziliei". citorilor de la întreprinderile in
Staţiunilor de Maşini şi Trac Agenţia D.P.A. anunţă că în dustriale. In cursul mitingului
autobusele şi tranvaiele şi-au o-
toare şi a staţiunilor de repara cursul zilelor trecute au avut p:it complect circulaţia. In ca
loc mitinguri şi demonstraţii u- drul mitingului a luat cuvîntul
ţii tehnice, hotărîrea stabileşte Un articol al lui OTTO GROTEWOHL publicat riaşe împotriva înarmării atomi preşedintele organizaţiei parti
în ziarul „Neues Deutschland“ dului social democrat din landul
principalele funcţii ale staţiuni ce în toate marile oraşe vest- Renania de nord-Westfalia, We-
germane’: yer, care a calificat politica în
lor de reparaţii tehnice. armării atomice drept o politică
La Miinchen, capitala Bava- nebunească de sinucidere.
Incepînd din 1958, modalităţi BERLIN. 21 (Agerpres). — tr-o parte a Germaniei s-a pus riei, a avut loc un miting la care
Otto Grotewohl, primul minis capăt pentru . totdeauna scindă Relatînd despre mitingu.ile şi
le de vînzare liberă a tractoare tru al R. D. Germane, membru rii mişcării muncitoreşti, care au participat peste 10.000 de manifestaţiile de protest ale
al Biroului Politic al C.C. al a adus atît de multe nenorociri persoane. Participanţii la mi populaţiei vest-germane împotri
lor, maşinilor agricole şi restu P.S.U.G., a publicat în ziarul poporului german. In articol se ting au adoptat o rezoluţie în va înarmării atomice, corespon
„Neues Deutschland" din 20 a- subliniază că unificarea nu a dentul din Bonn a! agenţiei U-
lui utilajului se extind şi asu prilie un articol consacrat celei fost o simplă contopire organi care subliniază că vor lupta prin nited Press subliniază că am
de a XII-a aniversări a congresu zatorică a celor două partide toate mijloacele pentru zădărni
pra sovhozurilor. muncitoreşti. Ea a fost înfăptu
lui de unificare a P.C. din Ger ită ca rezultat al năzuinţei sin cirea realizării în practică a
In hotărîre se subliniază că cere a membrilor celor două planurilor guvernamentale pri
mania şi partidului social-demo- partide spre unitate. Ea a fost vind înarmarea atomică.
C.C. al P.C.U.S. şi Consiliul de înfăptuită în lupta împotriva
crat, la care s-a creat partidul concepţiilor reformiste şi revizi O amploare deosebită au luat
Miniştri consideră că îndeplini oniste, pe baza socialismului
socialist unit din Germania. ştiinţific şi a constituit rezulta
rea măsurilor pentru dezvolta tul unităţii celor două partide şi
Otto Grotewohl arată că oda
rea continuă a orânduirii colhoz
tă cu înfiinţarea P.S.U.G. în-
nice şi avîntul agriculturii so
cialiste are o importanţă excep
ţională. . ,. , ;
DPINia PUBLICD CEREîncetarea a întregii clase muncitoare din ploarea mişcării antiatomice in
zborurilor provocatoare ale răsăritul Germaniei în primele îm potriva construirii de b a ze Republica Federală este mult
lor acţiuni revoluţionare pentru pentru rach ete a m e rica n e mai mare decît se aşteptau chiar
înlăturarea reacţiunii de la pu şi cei mai pesimişti politicieni
tere şi izolarea ei. Subliniind că Declaraţia partizanilor păcii din Italia creştin-democraţi.
unificarea celor două partide a
aviaţiei militare americane constituit o cotitură hotărîtoare ROMA. 21 (Agerpres). — campanie împotriva pericolului — O—
» în istoria mişcării muncitoreşti TASS anunţă : Secretariatul co pe care. îl implică crearea de
germane şi a întregului popor mitetului italian al mişcării par bâze pentru rachete şi cheamă Industriaşii vesi-germani
R. P. C H I N E Z A ritatea Statelor Unite faţă f de R. P. A L B A N I A german, Otto Grotewohl scrie tizanilor păcii a dat publicităţii toate sindicatele, toate partide cer guvernului noi
tratative ?", se întreabă autorul că după unificare clasa munci o declaraţie în care atrage aten le, toate asociaţiile şi organiza
PEKIN. 21 (Agerpres). - articolului. TIRANA. 21 (Agerpres). — ţia opiniei publice italiene asu ţiile să sprijine demonstraţia de comenzi militare pentru
China Nouă anunţă: Principale A.T A. anunţă : Poporul albanez toare şi masele populare au în pra seriozităţii consecinţelor pe pace şi de protest împotriva in preîntâmpinarea unui nou
le ziare din Pekin comentează R. P. U N G A R A a luat cunoştinţă cu profundă care le-ar avea pentru Italia stalării de baze pentru rachete,
pe larg declaraţia ministrului indignare de zborurile efectuate făptuit sub conducerea P.S.U.G. planul Norstad. După cum se declin economic
Afacerilor Externe al U.R.S.S., BUDAPESTA 21 (Agerpres). de bombardiere americane în transformări revoluţionare im ştie acest plan prevede crearea pentru încetarea experienţelor
A. A. Gromîko, cu privire ia — M.T.I. anunţă : Toate ziarele cărcate cu bombe nucleare în în Italia de baze pentru rachete. BONN 21 (Agerpres). —
zborurile efectuate de avioane din Budapesta din 20 aprilie a- direcţia frontierelor sovietice. portante. atomice şi pentru micşorarea în După cum s-a mai anunţat, pre
americane încărcate cu bombe cordă o mare atenţie apropiatei Toate ziarele albaneze publică „Comitetul italian al mişcă şedintele „Uniunii industriei
nucleare în direcţia frontierelor discutări în Consiliul de Securi articole despre aceste acţiuni de Otto Grotewohl subliniază că rii partizanilor păcii, se spune cordării internaţionale, care va germane", a‘ adresat ministrului
sovietice. In legătură cu aceas tate a zborurilor provocătoare provocare. Aceste acţiuni peri în declaraţie, va desfăşura o Apărării al R. F. Germane,
ta, ziarul „Jenminjibao" scrie că ale bombardierelor americane culoase ale forţelor aeriene a- Partidul Socialist Unit din Ger avea loc la 4 mai la Genua". Ştrauss, o scrisoare în care a ce
zborurile repetate ale avioane încărcate cu bombe atomice şi mericane, scrie ziarul „Zeri i
lor americane încărcate cu bom cu hidrogen. popullit", constituie o provocare mania consideră de datoria sa Ziarul 99MERDEKA" critică aprobarea dată
be atomice în direcţia frontiere pusă la cale în mod intenţionat de preşedintele Fih'pinelor
lor sovietice „constituie o seri In zilele noastre, scrie zia de politicienii războiului rece de să ducă lupta pentru unitatea
oasă ameninţare a păcii şi secu rul „Nepszabadsag", nu există dincolo de ocean, provocare
rităţii omenirii". Toate popoare nici un fel de motive prin care care este îndreptată nu numai mişcării comuniste mondiale în
le iubitoare de pace trebuie să s-ar putea explica aceste acţiuni împotriva U.R.S.S., dar şi îm
acorde o deosebită importanţă criminale. Este îndeobşte cunos potriva păcii şi securităţii între frunte cu Partidul Comunist al
declaraţiei lui A. A. Gromîko şi cut că S.U.A. nu sînt amenin gii omeniri.
să-şi sporească vigilenţa, scrie ţate de nici o primejdie, şi că Uniunii Sovietice, pentru înlări-
ziarul. După cum se ştie, toate Uniunea Sovietică, spre fronti Opinia publică albaneză, con
ţările lagărului socialist, în frun erele căreia S.U.A. îşi trimit a- tinuă ziarul, consideră declara rea unităţii lagărului socialist DJAKARTA 21 (Agerpres). că orice naţiune din Asia se va rut ca pentru preîntâmpinarea
te cu Uniunea Sovietică, au de vioanele, a dat zilele acestea ţia lui A. A. Gromîko, ca un a- sub conducerea U.R.S.S. — Condamnînd hotărîrea preşe împotrivi construirii unor astfel unui nou declin economic să se
pus eforturi uriaşe în vederea noi dovezi cu privire la năzuin vertisment dat la timp opiniei dintelui Filipinelor de a permite de baze pe continentul asiatic. dea noi comenzi militare indus
slăbirii încordării internaţionale, ţele sale paşnice şi prieteneşti, publice mondiale în legătură cu In încheierei,0. Grotewohl s-a Statelor Unite să construiască Asia nu are nevoie de arme de triaşilor vest-germani. ' Presa
dar aceasta nu înseamnă că ele încetînd unilateral experienţele acest pericol, un răspuns bine ocupat de problemele pregătiri în Filipine baze pentru arma nu vesţ-germană îşi exprimă în
se tem de imperialism. Uniunea cu armele atomice şi cu hidro meritat dat maniacilor războiu lor în vederea celui de al V-lea cleară, ziarul „Merdeka" scrie distrugere cum este arma nucle grijorarea în legătură cu cere
Sovietică posedă rachete inter gen. Congres al P.S.U.G. rea monopolurilor vest-germane
continentale care sînt cu mult lui rece, aventurierilor periculoşi ară. Asia are nevoie de linişte
superioare celor americane şi Poporul ungar, scrie ziarul şi inconştienţi.
dacă S.U.A. ar îndrăzni să în „Nepszava", împărtăşeşte indig şi stabilitate pentru îmbunătăţi
treprindă vreo acţiune aventu narea stîmită în lumea întreagă Ziarul „Bashkimi" scrie ia
ristă. ţările socialiste le vor răs de zborurile piratereşti ale avi rea condiţiilor economice şi so privind trecerea industriei R. F.
punde fără îndoială prin lovi oanelor americane. Poporul un rîndul său că Consiliul de Secu
turi care le vor fi fatale: gar condamnă şi înfierează pe In Berlinul occidenfa!: ciale. „Merdeka" consideră că Germane la producţia militară.
acei care poartă răspunderea ritate trebuie să ia măsuri social-dem ocrajîî cer organizarea ţările Asiei trebuie să depună „Cînd marea industrie, scrie
In continuare ziarul sublini pentru această provocare mişe- eforturi comune pentru a împie
lească. pentru încetarea imediată a zbo ziarul „Rhein Zeitung", vrea co
rurilor avioanelor americane în referendum ului popular dica realizarea intenţiilor lui menzi militare, este foarte .greu
cărcate cu bombe atomice. BERLIN. 21 (Agerpres). — traordinar al organizaţiei soeial- Gracia, care ar mări primejdia să se ducă o politică de destin
A.D.N. anunţă : Organizarea în democrate din Berlinul occiden unui război atomic pentru ţările dere a încordării şi de dezar*
Berlinul occidental a unui refe tal. Reprezentanţii unei serii de Asiei. mare".
rendum popular cu privire la po organizaţii raionale, şi îndeosebi
litica înarmării atomice a R. F. organizaţiile din cartierele vest-
Germane şi acţiunile P.S.D.G. Berlineze. Schoneberg, Wedding
în sprijinul creării unei zone şi Reinickendorf au cerut în cu-
denuclearizate în Europa s-au vîntările lor ducerea unei poli A IIE R C IJR I, 23 A P R IL IE 1958
aflat în centrul atenţiei şedinţei tici active, îndreptate împotriva
înarmării atomice a Germaniei
din 19 aprilie a Congresului ex-
ază că în timp ce întreaga o- occidentale. Prezentînd raportul SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE:
menire urmăreşte cu nerăbdare la Congres, 1 savantul atomist
desfăşurarea tratativelor dintre • A genţiile de presă occidentale a- Stein s-a pronunţat pentru or D E V A : D racul păcăliţi P E T R O v în tu r ilo r ; S E B E Ş : O m u l diri u m b ră ;
Est şi Vest în vederea încetării n nnţă că guvernul M arocului a adre ganizarea unui referendum popu O R A Ş T IE : în şelat pînă la m o arte ;
„războiului rece" şi a slăbirii în sa t o notă g u v ern u lu i spaniol în care ZtâMdMf 3 A1MA lar în Berlinul occidental. El a Ş A N I : A rtic o lu l 4 2 0 ; Cizzie. (H ac K a y ; H A Ţ E G : O vară neobişnuită i A LB A
cordării, nu este de loc întîmplă- cere „ re tra g e rea to tală şi im ediată a subliniat că în prezent cererea lU L fA : N icolca cel v ite a z ; P E T R iL A :
forţelor spaniole aflate pe teritoriul m a principală trebuie să fie înceta B A R U M A R E : C e i d o i ; Z L A T N A :' E pave ; H U N E D O A R A : cinem a „M a
tor faptul că Statele Unite se rocan". rea imediată a experienţelor cu xim G o rk i" : M o ara satu lu i j SI/M ERIA :
dedau la astfel de acţiuni pro arma nucleară şi interzicerea L issy ; T E It'JŞ : Tliit B u h o g lin d ă ? A- C ontele de M o n te G risto.
vocatoare. Aceste acţiuni fac ® D upă cum a n u p ţă agenţia C hina acestei arme. Stein şi-a exprimat
parte integrantă din pianul lor N o u ă , fostul c o m a n d a n t a! a rm a te i , si a declarat că zborurile spre graniţele care se aflau p atru cetăţeni am eri PO L D 'U D E S U S : E rn st T h â lm a n j
criminal de a sabota convocarea riene, g en eralu l lo co ten en t A. Bizri, a U niunii Sovietice a av io an elo r am eri can i c are au p o rn it la 25 m a rtie spre
unei conferinţe la cel mai înalt fost num it printr-un decret sem n at de cane avînd pe bord bom be nucleare reg iu n ea din O ceanul Pacific • — in L O N E A : E chipajul vasului N adejda ;
preşedintele N asscr m em bru în C onsi „reprezintă o prim ejdie extrem de se sulele E niw etok — u n d e u rm ează să
rio asă". B evan a spus că „în actu ala aib ă loc e x p erie n ţele am e ric an e : cu a r IL IA : T igrii z b u ră to rii B R A D : R oza
co n ju n ctu ră in tern aţio n ală nu este dc- m ele nucleare, a sosit la H onolulu.
SELECŢIUNI DIN PRO GRAMUL DE RADIO:
nivel şi de a se crea tensiune. l i u l d e p l a n i f i c a r e a l R e p u b l i c i i A r a b e i o c n e c e s a r s ă s e c r e e z e - o s i t u a ţ i e c a r e D u p ă c u m s e ş t i e , p a s a g e r i i a m b a r c a nedumerirea de ce S.U.A. nu P ro g ra m u l 1 : 5,20 E m isiu n e a a g ra ră ; lo r ; 19,55 N o a p te b u n ă , c o p ii; 20,30
Pe de o parte, ambasadorii U nite. sea m ă n ă foarte m u lt cu aceea din tim ţiunii „G oiden- R ule" au hotărit să se vor să urmeze exemplul Uniunii ' 7 , 1 0 J o c u r i p o p u l a r e r o m î n e ş t i ; 8,00 J u rn a lu l s a te lo r; 21,25 M uzică u şo ară
S.U.A., Angliei şi Franţei duc ® Potrivit unei telegram e a a g en pul unui război". d e p la se z e în r e g iu n e a u n d e u rm e a z ă Sovietice, încetînd experienţele ro m în e a s c ă ; 23,20 C o n ce rt de noapte.
tratative ia Moscova cu minis s ă fie e fe c tu a te noi e x p e rie n ţe n u cu arma atomică. M ateriale din p r e s ă : 9,00 M uzică de P r o g ra m u l I I : 15,30 M u zic ă u ş o a r ă ;
tru! Afacerilor Externe al ţiei F r a n c e P resse , d ire c ţia d ezv o llării • L a 20 aprilie un convoi francez cleare am ericane, p e n tru -a protesta îm 16.30 F o ile to n ; 19,55 S fatu l m e d ic u lu i:
U.R.S.S. în legătură cu pregăti econom ice a Iordaniei a înaintat- • g u a căzut intr-o am b u scad ă a ' trupelor p o triv a a c e std r e x p erie n ţe şi a în cerca, Numeroşi vorbitori care au e s t r a d ă ; 9 , 3 0 Ş t i i n ţ a î n v i n g e j 10,00 „ G a s trite le " j 19,05 C u rs de lim b a ru să ;
rea unei conferinţe la ce! mai vernului un ra p o rt în care tace cu n o s de eliberare algeriene cu care prilej au c u ris c u l v ie ţii lor, s ă Ie îm p ie d ic e . luat cuvîntul la Congres au ce 19.30 O p e r a : „ B o e m a " d e P u c e i n i ;
înalt nivel, iar pe de altă parte, cut că în u rm a secelei p re lu n g ite ţa ra f o s t u c i s e 7 p e r s o a n e ş i 11 s î n t r ă rut ca fracţiunea P.S.D.G. din Solişti de m uzică p opulară rom îneas-'
esle am en in ţată de foam ete. „D acă- si n i t e . i n a c e e a ş i z.i, . ' c o m a n d a m e n t u l ® In A lg e ria c o n tin u ă luptele d in c ă ; 11,03 T e a tru la m ic r o f o n : „ M a c -
b e th “ de V /illia m S h a k e s p e a r e ; T4,00
comandamentul militar al S.U.A. tu aţia persistă — se scrie în ra p o rt — trupelor franceze a a n u n ţa t că în tre detaşam en tele arm atei de eliberare adunarea deputaţilor din Berli M e l o d i i p o p u l a r e ; ' 5 , 0 0 M u z i c ă u ş o a 2 3 , 1 5 M u z i c ă p o p u l a r ă r o m î n e a s c ă .
trimite avioane încărcate cu a p ro a p e ju m ă ta te din p o p u la ţia -ţării c u rsu l u ltim e i' s ă p tă m în i ;au fost ucişi n aţio n ală din A lg e ria -şi trupele fran nul occidental să prezinte în a- r ă ; 16,20 L a m icro fo n R o d i c a ; 18,00
bombe atomice pentru a între •800 de alg erien i. C a de obicei, nu au ceze. D u p ă cum re la te az ă ziarul- J ’H u- du:nare un proiect de lege cu pri V o rb e şte A ă o sc o v a ; 18,30 P r o g r a m de
prinde acţiuni provocatoare îm m a n ite , în tr-o cio cn ire c a re ' a a v u t loc vire la organizarea unui referen m u z ic ă p o p u la ră ro m în e a s c ă ; 19,05 D in B u letin e de ş t i r i : 5,00; 6,00; 7,00;
potriva Uniunii Sovietice. „Cum fost date publicităţii pierderile suferite în re g iu n e a V illebourg, • au fost ucişi dum popular în Berlinul occi v iaţa m u zicală a o raşelo r şi reg iu n ilo r
va avea de suferit din cau z a foam e de trupele franceze, zece soldaţi francezi, iar şase au fost
tei. . .• • - 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00; 20,00;
9 L u î n d c u v î n t u l I a 20 a p r i l i e - î n 22,00; 23,52 (p ro g ra m u l I) , 14,00;
16,00; (program ul
cad ru l unei em isiuni televizate, cu n o s 1 8 , 0 0 ; 2 1,00; 2 3 , 0 0
mai pot crede oamenii în since c u t u l f r u n t a ş l a b u r i s t A n e u r i n B e v a n o A m b a rc a ţiu n e a „G o ld en R u le", pe g rav răniţi. dental. p a t r i e i ; 19,45 R ă s p u n d e m a s c u ltă to ri II ) . (ii
Redacţia şi adm inistraţia ziarului str, 6 M artie nr, 9, T e l e l - u : 188— 189. T axa plătită în n u m e ra r conform aprobării Direcţiunii G enerale P.T.T.R. nr. 236.020 din 6 noiembrie 1919. — T ip a r u l: întreprinderea Poligrafică „1 Mal' DEVA.