Page 69 - 1958-04

PROLETARI HIV TOATE TARILE IJNÎŢ1-VĂ!
ORGAN A L COMITETULUI REGIONAL P.M
Anul X Nr. 1042
VĂ PREZENTĂM:
muncitori fruntaşi
de la Atelierele C.F.R.
S IM E R IA
.M lH A I Ş B R B A N
c azan g iu şi p ro p a g a n d ist
la c u r s u l s e r a l U.T.7M.
IO A N RITTI
c a z a n g iu ; în tim pul liber
u rm ează cursu rile liceului seral
SOLEMNITATEA ÎNMÎNÂRII
unor ordin e şi m e d a li
D u m i n i c ă , 20 a p r i l i e a . c . , î n s a l a
festivă a S fatului po p u lar regional. în-
tr-o a tm o sferă d e c ald ă prietenie, a a-
vut loc so lem n itatea in m în ăîii de o r­
d in e şi m e d a lii u n o r l u c r ă to r i d e p a r ­
tid. preşedinţi de g o sp o d ării colective
şi în t o v ă r ă ş i r i şi a lto r l u c r ă to r i d in
agricultură, fruntaşi ai recoltelor bo-
gate.
La solem nitate au participat tova­
răşii : Ilie V erdeţ, p rim -se c re ta r al C o ­
m itetului regional de partid, Sam oilă
.M omeu, s e c re ta r al C o m itetu lu i re ­
g io n al de partid, D um itru D ejeu, p re­
şedintele Statului popular regional,
Ion G o rea, s e c re ta r a! S fatu lu i p o p u ­
lar regional, Ştefan E rem ia, p reşed in ­
tele U .R .G .C ., C o m an Suciu, pro cu ro r
şef al procuraturii regionale, E nache
Z aharia, m em bru al C om itetului exe­
c u tiv al S f a tu l u i p o p u l a r r e g i o n a l şi
alţi activişti de p a rtid şi de s ta t din
regiune.
F e lic itîn d îri n u m e le P re z id iu lu i M a ­
rii A d u n ă ri N a ţio n a le pe cei distinşi,
tov. D um itru D ejeu a su b lin iat în alta
p re ţu ire ce o a c o rd ă p a rtid u l şi g u v e r­
nul fru n taşilo r din ag ricultură.
— C o n g r e s u l al I l- le a al P .M .R . şi
consfătuirea fruntaşilor din agricul­
t u r ă c e a a v u t l o c l a C o n s t a n ţ a — 'a
arătat vorbitorul — au pus în faţa lu ­
crătorilor din ag ric u ltu ră sarcini m ari
şi d eosebit de Im p o rtan te. Se im p u n e
ca o necesitate vitală sporirea p ro ­
ducţiei de cereale-m arfă, creşterea şep-
telului de an im ale, o m a i b u n ă a p ro ­
vizionare a oam enilor m uncii cu pro­
duse agro-alim entare.
A c e s t lu c r u î n s ă n u p o a t e fi p o sib il
decît pe c alea c o n so lid ării şi lărg irii
continue a sectorului co o p eratist din
a g r i c u l t u r ă şi a p lic ă r ii p e o s c a r ă to t
m ai largă a m etodelor agrotehnicii
înaintate, extinderea m ecanizării m u n ­
cii şi c reşterii u n u i n u m ă r c ît m a i
m are de cadre agricole.
A îulte g o sp o d ă rii c o lectiv e şi în to ­
vărăşiri din regiunea n o astră — a
spus î" c o n tin u a re tov. D ejeu — au
obţinut rezultate care au întrecut cu
m ult pe cele obţinute de ţăran ii cu
gospodării individuale. V iaţa colecti­
v iştilo r şi a în to v ă r ă ş iţilo r n o ştri s-a
NI CI 0 zi :P I E R D U T A ,
c C it iji în pag. 4-a
C ® Incepind din anul acesta: foaie forţele pienfru terminarea
ţin U.R.S.S. se vd-trece la ziua grabnică a însămîntărilor
DE P R I M Ă V A R A
id e muncă de 7 şi 6 ore pentru
Au term inat în săm în îările
[muncitorii şi funcţionarii din ir) din e p o c a l-a
inele ramuri ale industriei grele.'
Miercuri 23 aprilie 1958 4 pagini 20 bani ( 0 In Sumatra „guvernul” re-
ţb el a fost nevoit să părăsească
Coraşul Bukittingi.
L ° Scopul vizitei premierului
[turc in Japonia şi Coreea dej
ţsud.
Folosind fiecare zi prielnică Totodată, colectiviştii de aici
şi toată capacitatea atelajelor, au făcut arături de primăvară
lilantHl primelor dona decade colectiviştii din G.A.C. „Drumul pe o suprafaţă de 12 ha. Restul
lui Lenin“ din Sebeş, pînă la de 34 ha., cît mai au de arat,
La mina Petrila bilanţul celor cărbune. Ei sînt urmaţi de cei de data de 18 aprilie a.c., au ter­ (suprafaţă care a fost ogorîtă
două decade ale acestei luni la sectorul I care au adăugat minat de insăminţat culturile din toamnă), în cel mult două
este rodnic. Desfăşurînd larg la realizările anterioare alte 600 din epoca I-a. Astfel, a fost a- zile va fi arat.
întrecerea socialistă în cinstea tone cărbune. La sectorul III rată o suprafaţă de 10 ha. care
zilei de 1 Mai, minerii de aici cu toate că întîmpină o serie de s-a însămînţat cu ovăz, 4 ha. Dintre colectiviştii care au
au livrat în perioada amintită, greutăţi, minerii şi-au îndepli­ au fost insăminţate cu floarea-
2.398 tone de cărbune peste nit cu cinste sarcinile lor. Acest soarelui, iar un ha. cu legume. muncit mai mult la însămînţări,
plan, Excşptînd sectorui IV, lucru se vede din cele 279 tone Peste plan, au însămînţat 4 ha.
toate celelalte sectoare ale mi­ cărbune extrase în plus de la cu orz de primăvară. se evidenţiază tovarăşii Zaha-
nei şi-au depăşit planul la căr­
bune în primele 20 zile ale lu­ începutul lunii. Aici, cele mai rie Pienar, Emil Sîrbu, Ioan
nii. Fruntaşi pe mină se situia-
ză în primul rînd toţi minerii bune rezultate le-au obţinut bri­ Opincar şi Ioan Limbean.
de la sectorul II care au extras
pînă acum peste 2.000 tone de găzile lui Aurel Cepălău, Grigo- în to vă ră şi^ din B iscaria au
folosit timpul prielnic
re Marcu şi Carol Szabo.
Membrii întovărăşirii agricole Acum, mai au de arat o su­
C . Al. „1 Mai“ din cartierul Biscaria prafaţă de 8 ha., pe care în cel
al oraşului Simeria, în primă­ mult 2 zile o vor termina. Pa­
Ceferiştii îşi înfăptuiesc vara aceasta au dovedit că sînt ralel cu arăturile de primăva­
gospodari chibzuiţi şi harnici. ră, întovărăşiţii din Biscaria
ANGAJAMENTELE Protitind de fiecare zi prielnică, au împrăştiat îngrăşăminte chi­
aproape că au terminat arătu­ mice pe o suprafaţă de 30 ha.
Antrenaţi in întrecerea so­ In cinstea zilei de 1 Mai, sec­ rile ce le aveau de făcui. Ast­ şi îngrăşăminte naturale pe o
cialistă, muncitorii, tehnicienii ţia cazangerie s-a angajat să fel, plnă în ziua de 21 apriiie, suprafaţă de 4 ha.
şi inginerii din secţia cazange- repare 0 cazane verticale peste la această întovărăşire a fost
rie a Atelierelor principale sarcinile de plan şi să termine arată o suprafaţă de 55 ha. pen­ Printre întovărăşiţii care au
C.F.R. Simeria, au reuşit să ob­ reparaţia unui cazan de loco­ tru insămînţarea porumbului, 9
ţină rezultate frumoase în cin­ motivă cu reparaţie R R. Pînă a- ha. pentru cartofi şi 4 ha. care muncit mai mult, se numără
stea zilei de 1 Mai. Colectivul cum 4 cazane verticale au fost au şi fost însăm^ 'ale cu sfe­ tovarăşii Cosma Dăiac, Nistor
se poate mîndri cu faptul că sec­ reparate iar cazanul de loco­ Muntean, Paraschiva Avram,
ţia lor a îndeplinit sarcinile de motivă va fi în curînd terminat. clă de zahăr. Otelia Teodorescu, Adam Cri-
plan lună de lună în decursul şan, Avram Pepenar şi alţii.
primului trimestru al anului a- S-au evidenţiat în mod deo­
cesta. Astfel, planul de produc­ sebit Vladimir Oprinca, şeful In p rim u l trim e stru al Ţăranii m uncitori individuali din
ţie pe primul trimestru a fost S e b e ş au ră m a s mult în u rm ă
îndeplinit cu 100 la sută, iar secţiei, brigada condusă de Pe­
preţul de cost a fost redus cu 1 anului, m in e rii de la
la sută. tru Bozan, cu tinerii Petru
Minerii Vulcanului m ina V ulcan au Od a i Cu toate că în regiunea noas­ cu sfeclă de zahăr a fost însă-
Constantinescu şi Ioan Suşoabă. au lichidat rămîsierea peste tră timpul nefavorabil a înlîr- minţat doar 1 ha., iar din su-
plan 7.209 tone ziat în bună măsură lucrările orafaţa de 50 ha. care trebuia
V E L E A .M ARIN In urmă agricole de primăvară, răniîne- însămînţată cu floarea-soarelui
de cărbune. rea în urmă a ţăranilor indivi­ s-au însămînţat abia 11 ha.
Din cauza unor dificultăţi de duali din oraşul Sebeş cu ară­
ordin tehnic şi organizatoric, ? La o bţinerea acestui rezultat au turile de primăvară, nu este jus­ Aşa cum am arătat, această
mina Vulcan rămăsese datoare tificată. Aceasta, în primul rînd rămînere în urmă este nejustifi-
in prima jumătate a lunii cu a- ? contribuit brigăzile conduse de pentru că aici au fost multe zile cată. De aceea, sfatul popular
proape 500 tone de cărbune. Or, bune de lucry, care dacă se fo­ prin deputaţii săi, trebuie să
situaţia aceasta nu era deloc in ţ) m i n e r i i V isa Io a n şi K a ra c s o n y i loseau din plin, rezultatele ar fi desfăşoare o intensă muncă pen­
concordanţă cu hotărîrea mineri­ fost altele. Şi gospodăria agri­ tru terminarea în timpul cel mai
lor de aici. Trebuia ieşit din ^ Rudolf. colă colectivă de aici, a dove­ scurt posibil, a arăturilor de
impas cit mai urgent. Condu­ dit acest lucru. Astfel, colecti­ primăvară. Ţăranii muncitori
cerea exploatării. îndrumată de f IN C L IŞ E U : B rig ad a m inerului viştii au terminat de însămîn- individuali, să fie îndrumaţi
către comitetul de partid al mi­ ţat culturile din epoca I-a şi au spre a urma exemplu! colecti­
nei, a explicat conducerii sec­ z V isa Ioan înainte de intrare îri făcut arături de primăvară pe viştilor, să folosească din plin
toarelor căile pentru redresarea o suprafaţă de peste 50 ha. toate utilajele de care dispun.
(su t. In acest scop, comitetul execu­
situaţiei. Minerii şi tehnicienii, Ţăranii individuali Insă, din tiv, trebuie să iniţieze şi să or­
Drumuri făcute voluntar întrecerea tinerilor cele peste 800 ha. pe care tre­ ganizeze întrecerea patriotică
membri şi candidaţi de partid, buiau făcute arături de primă­ care s-a dovedit o bună metodă
Intr-una din zilele precedente, Exemplul i-a fost urmat de con­ M a jo rita te a m u n c ito rilo r de la te r­ vară, n-au arat nici 50 de ha. în antrenarea ţăranilor munci­
la Simeria, a venit un tren peste ductorii de bilete din partida au mobilizai pe foţi muncitorii De asemenea, din suprafaţa de tori la terminarea lucrărilor a-
program, şi deci, fără partidă. sa : Ioan Hadade şi Ioan Nicu- din subteran şi. de ta suprafaţă m o cen trala P aro şen i, sînt tineri. P e 10 ha. care trebuia însămînţată gricole.
La Cluj acest tren era aşteptat la, care s-au oferit a-1 conduce
să fie încărcat cu mărfuri. In ca frînari. pentru îndeplinirea sarcinilor pe drept cuvînt uzina se poate num i „U - ------------------- © 0 3 8 -----------------------------------
gară în Simeria, o linie era fiecare om. şi schimb. Mu rare
ocupată, îngreunînd circulaţia. Asemenea fapte, demne de zina tineretului". P în ă în prezent, sec
laudă, a făcut şi brigada U.T.M. ori. minerii lui Emanoil Borden,
Trenul trebuia deci dus pînă la condusă de şeful de tren Ioan ţia de tu rb in e c o n d u să d e tânărul in ­
Mitran care, împreună cu con­ ai lui Ioan Visa, Emerik Csiki,
Coşlariu. Atunci, comunistul ductorii de bilete : Gheorghe La- Pave! Bonte sau Vasile Kegres- g in e r V a sile C ă p ă ţîn ă , s -a s itu a t p e uri
zăr şi Nicolae Ştef, au condus
Ioan Pîrvu, şef de tren perso­ în timpul lor liber, un tren de cu, au rămas in urmă după şut, loc. f r u n t a ş î n în tr e c e r e .
la Simeria la Coşlariu şi retur. pentru a ajuta la aprovizionarea In întrecerea socialistă pe uzină, se
nal, s-a oferit să conducă aceas­
locurilor de muncă. Drept, urma­ evidenţiază schim burile conduse de
tă garnitură în mod voluntar.
re, mina Vulcan a lichidat ră- m aiştrii G heorghe B ăluţ, E rikh K unst
şi alţii d e la s e c ţia d e t u r b i n e . L a 1
M ai, tinerii din P a ro şe n i sînt hotă-
rîţi să s e p re z in te cu re z u lta te şi m a i
frum oase .
-••0 8 - IO N P O P E S C U
Mori ie pe şmM liiviiltii I i i a i
sch im b at sim ţitor. Ei trăiesc m ai bine, şi a m co n v in g e re a că tntr-uri tim p mînerea in urmă şi a obţinut şi 1.410 lei premiu d e f.4 1 0 lei. P rin tre cei c a re se e v id e n ţia z ă in
depăşirea planului. Pentru im PETRE GHEORGHE m o d d e o se b it s în t to v . Ilie Ilinca,
se îm b r a c i m a i bin e, îşi c o n stru ie sc scurt, sectorul socialist din raionul ftmpinarea lui 1 Mai, harnicii Şantierele trustului nostru oferă un S z ila g y E va, Ioan O o stach e şi alţii.
case noi, confortabile. mineri de la Vulcan sint hotărî fi cîm p v ast de a aplica noile cuceriri secretarul organizaţiei de bază
no stru se va dezvolta cu m ult. C O R N E L CO V A LIO V
grupul 1 şantiere. sudor electric
T oate acestea constituie num ai în ­ P rin tre cei care au luat cuvîntul
ceputul vieţii îm b elşu g ate. Succesele La grupul V şantiere
d in p a r te a c e lo r d is tin ş i cu o rd in e şi să sporească rezultatele, să ra­ ale tehnicii, care d u c -la econom isirea
m e d a lii a fost şi tov. A n g h e lu ş C a p d r o - porteze noi şi importante succe­ La g o spodăria apei din B lum ing a
noastre trebuie d e z v o lta te pe zi ce iu, p re ş e d .n te le G .A .C . d in S p in i. se in lupta pentru mai mult Aport.u.1 sudorilor în c e p u t prim ul ro d aj- la tu rn u l de ră -
cărbune. cire cu ventilaţie forţată, u n d e eiec-
In tot tim pul solem nităţii a dom nit m aterialelo r scum pe sau deficitare. Sudorii din b rig a d a com plexă de trom otoarele speciale cu două viteze
g h . n. la c u p to a re le a d in ei ale lam in o ru lu i şi c o m a n d ă de la d istan ţă, îm p re u n ă i
tre c e to t m a i m u lt. P o s ib ilită ţi şi c o n ­ (C o n tin u a re în pag. 3-a) B lu m in g , în c in ste a zilei de 1 M ai, cu reductorul de viteză al v e n tila -,
diţii av em suficiente. E ste n e ce sar insă şi-au lu at an g ajam e n te sporite. Ei au toarelor — toate de provenienţă so-
D e pildă, p ro p u n erea tov. ing. hotărit să term ine lucrările de su- vietică, — corespund întrutotul n e c e -'
sităţilor pentru care au fost prevâ-
s ă n e m o b iliz a m to a te fo rţele şi să f a ­ Jen ică Z ah aria, de a înlocui la o lu­ zute.
c e m d in g o s p o d ă r iile şi în to v ă ră ş irile crare d u şu m eau a oarbă (din m ate­ D e a se m e n e a , e le ctro p o m p ele N.Z.
noastre puternice unităţi socialiste, rial lem nos) cu o com binaţie de ru ­ 8. — d e f a b r i c a ţ i e s o v i e t i c ă n e c e s a r e
s u rse in ep u izab ile de b e lşu g şi b u n ă ­ - » © ----------------------------------------------------- la s ta ţia d e a p e p r e d e c a n ta te , c a r e a u
stare.
Părinţii în sprijinul şcolii m eg u ş de ferestrău, c im e n t şi nisip, d u ră a c o n d u c te lo r de v e n tila ţie de la sosit de curînd pe şantier, sînt î n ,
pe care s-a putut bate parchetul, a
d u s la e c o n o m isire a unei c an tităţi curs de instalare.
im portante de cherestea.
cu p to ru l nr. 3. HENR10H NADLERi
P en tru a ceastă soluţie m ai eco­ m aistru instalator
C om itetul executiv al Sfatului p opu­ n o m ic o a să ţa ţă de cea p re v ă z u tă in D em n de su b lin iat e faptul că bri-
proiectul dat, el a prim it u n prem iu Şcoală nouă
lar regional — a spus în încheiere
Inceptnd cu prima zi după vacanţa
De curînd a avut loc la Şcoala g a d a com plexă de sudori condusă de de primăvară a elevilor, In satul
medie nr. 1 Alba Iulia o aduna­ Sirei-Ohaba, comuna Streislngtorgiu, a
v o rb ito ru l — îşi e x p rim ă c o n v in g e re a re generală cu părinţii cu care părinţilor în rezolvarea tuturor fost dat in folosinţă noul local de
ocazie s-au discutat rezultatele problemelor şcolii. şcoală.
la învăţătură ale elevilor şi mă­ tov. G h eo rg h e G oicea, d ato rită con-
surile luate pentru înlăturarea Prof. L A S C U TIT. L IV IU Terminarea la timp a lucrărilor de
că fruntaşii recoltelor b o g ate din re ­ supraîncărcării elevilor. fributiei tu tu ro r m em brilor săi, rea- construcţie s-a datorat faptului că or­
directorul şcolii m edii nr. 1 ganizaţia U.T.M. a luat sub patronajul
g iu n e a n o a stră, îm p reu n ă cu ceilalţi Spre deosebire de alte daţi, său construirea şcolii. Oamenii mai In
ţăran i m uncitori vor m unci in viitor adunarea nu a mai fost condusă — A lba lulia — vlrstâ văzind rtvna tinerilor care lu­
exclusiv de organele şcolii ci de lizează zilnic un in d ic e de T30 la crau voluntar zile in şir s-au alăturat
comitetul de părinţi şi direcţia i sută. şi ei muncii pline de avlnt.
şcolii. Informarea asupra măsu­
rilor comune luate în lumina in­ Printre cei care s-au evidenţiat in
şi m a i bine. îşi v o r a d u ce în tre a g a strucţiunilor M.I.C. şi apelul a- munca de construire a şcolii au fost
dresat părinţilor în vederea spri­ utemiştii: Ioan Vişoi, Anton Cacuci
co n trib u ţie la în făptuirea p ro g ram u lu i jinirii acestor măsuri, au fost şi Leontin Sinoi, precum şi ţăranii
muncitori Nicolae Petrescu, Nicolae
p a rtid u lu i şi g u v e rn u lu i n o stru în m u n ­ făcute chiar de către preşedinte­ .0 6 ® © - Groza, Petru Sintămărean şi Ilie Dă-
ca la sate. le comitetului, Dr. Ghelner. nescu.
Drept urmare, hotărîrea de a
susţine măsurile ministerului şi In mod deosebit trebuie evidenţiată
Cei decoraţi au m ai fost felicitaţi planul întocmit pe baza lor a munca învăţătoarei Ana Avrămescu.
şi d in p a r te a to v . Ilie V e rd e ţ, p rim - găsit un larg răsunet în rîndul
secretar al C om itetului regional de părinţilor, ele fiind socotite ca IO N M A R IN E SC U
p a rtid , şi de c ă tre tov. S a m o ilă Aîo- pornind din sinul lor. corespondent
m eu, secretar al C om itetului regional
de partid.
?
Em oţionaţi parcă, însă pătrunşi de
h o tă rîre a de a m u n c i şi m a i b in e în
viitor, unii to v a ră şi din rîndul celor
distinşi au rostit cuvinte de m ulţum ire
p e n t r u a t e n ţ i a şi p r e ţ u i r e a c e li s - a a-
c o rd a t.
— M u n c e s c îri d o m e n i u l a g r a r — a
s p u s tov. N ic o la e DJreche, s e c re ta r al
C om itetului raio n al de partid Sebeş. De
cîn d m u n c e sc aici, a m a v u t u n ele su c ­
cese, a m o b ţin u t re a liz T ri şi a m a v u t
şi lip su ri îri m u n c ă . F ie c a re su cces o b ­
ţin u t m ă m o b iliza m ai m ult, îm i în ­
tă r e a c o n v i n g e r e a c ă p a t m u n c i şi
m ai m u lt şi cu rezultate m ai bune.
D istin c ţia a c o r d a tă în s ă şi m o m e n ­
tele be le tră ie sc a cu m au o deosebită
influenţă a su p ra m ea, m -a m işcat a-
tît de m u lt încât sîn t c o n v in s că re ­
z u l t a t e l e m u n c i i m e l e d e v i i t o r v o r fi
m ult m ai m ari decît pînă acum . Nu
voi p recu p eţi nici uri efo rt în lu p ta
pentru realizarea sarcinilor ce revin
C om itetului raional de partid Sebeş
Sprijinindu-se pe acest fapt,
s-a reuşit în perioada care a ur­
mat să realizăm mai multe lu­
cruri cu ajutorul părinţilor, prin­
tre care amintim: obţinerea u-
nui lot agricol experimental,
procurarea de materiale în vede­
rea reparării mobilierului, asis­
tenţa tehnică la recepţionarea
lucrărilor executate de coopera­
tiva „Mureşul", prestarea de lu­
crări din partea unor părinţi,
ctc. Direcţia şcolii şi colectivul
didactic sînt gata a folosi pe
viitor şi mai intens sprijinul
Fabrica de produse chimice organice de sinteză S.LM. din Capitală, s-a dezvoltat mult
în ultimul timp.
IN CLIŞEU: Noua cl&ţjire a fabricii de produse chimice orgajiţcc de sinteză