Page 7 - 1958-04
P. 7
Nr 1024 'DRUMUL SOCIALISMULUI Pd". 3
tasax*A4BSMttiK&»tiS«!aG&!SaS39UMe!SSaraQKU&e^^ S5Z ijga^MMBnBBPaaa»
De la subredacţia noastră voluntară din Hate
Minunate sînt Din activitatea unui comitet Corespondentul nostru
privellştele Ţării Ha comunal de partid
ţegului I Pădurile Decembrie 1956. La subredac
de brad cu miros ţia voluntară din Haţeg, re
tonic, munjii cu cent constituită, printre alte
plicuri primite se afla şi unul
fruntea căruntă, Despre munca Comitetului comunal în toate campaniile şi acţiunile în tuirea unei forme socialiste de creşte care la expeditor avea înscris
pierdută în albea de partid din Sălaşu Superior — se treprinse, membri de partid au fost re a animalelor. In baza cererilor fă numele tovarăşului Alexandru
ţa diafană a nori cretar Marin Bîrlea — se pot spune primii care au păşit la realizarea lor. cute de ţăranii muncitori, comitetul co Măgureanu. Responsabilul sub-
lor, şuvoaiele de lucruri frumoase. Rezultatele obţinute La achitarea taxei de înscriere şi pre munal, sub îndrumarea comitetului ra redacţiei l-a desfăcut, a citit pe
ape argintii şerpu te îndreptăţesc să faci o astfel de afir darea fondului de bază, la strîngcrea ional de partid, a studiat posibilita ticul de hîrtie ce se afla înăun
ind peste pietrele maţie. seminţei şi ieşirea la muncă, comuniş tea creării unei cooperative de produc tru şi, cu faţa luminată de o
aspre şi colfuroase tii sînt mereu în frunte. S-a pus pro ţie zootehnice. Din partea comitetului bucurie nemărturisită, a notat
- - toate poartă în In activitatea sa comitetul de partid blema contractării de produse agricole de partid comunal, tov. Marin Bîrlea, în registrul de evidenţă un nu
din comuna Sălaşu' Superior, a acor cu statul. Comunistul Ştefan lovănes Constantin Angeiescu, ajutaţi şi îndru me nou, un nou colaborator al
sine o notă deli dat şi continuă să acorde o deosebită cu a fost cel care a încheiat primul maţi de tovarăşi din biroul raional de şubredacţiei. La cîteva zile am
atenţie întăririi formelor socialiste de contract în sat. Drept cotă obligatorie partid, au explicat oamenilor din sat citit în coloanele ziarului „Dru
cată de farmec şi lucrare a pămîntului şi constituirii mul socialismului" rîndurile
primite de la corespondent.
de pitoresc. Măre
Cunoştinţa am făcut-o mai
ţia acestor locuri, celor de creştere în comun a anima el avusese înainte 75 kg. grîu. in acest veniturile mari de care se bucură în tirziu, cînd semnatarul acelei
scrisori ne-a făcut o vizită la
senină şi tăcută, lelor. Grija manifestată faţă de în an el a încheiat contract cu cooperati noua formă socialistă dc creştere a ani sediul subredacţiei. E un om lio-
tărirea economico-organizatorică a în va pentru 100 kg. grîu, 100 kg. porumb malelor. Pînă la 19 martie a.c., 20 de tărît, plin de energie, serios şi
aşteaptă vizitatori. tovărăşirilor a avut rezultate bune. şi 400 kg. cartofi. Exemplul lui a fost familii înscriseseră deja 16 vite mari, cumpătat — aşa de altfel mi-1
un imbold pentru ţăranii din sat. 8 oi, 6 capre şi suprafaţa de teren
Cabanele Baleia, In urmă cu mai bine de doi ani, în necesară întreţinerii acestora. şi închipuisem pe tovarăşul'A- Ardeleanu, Nicolae Beşliu, An
Gura Zlata şi Pietrele s-au primenit cu podoabă nouă şi frumoasă. Aici îşi Sălaşu de Jos, a luat fiinţă o înto Munca vie cu oamenii şi rezultatele lexandru Măgureanu, secretar al drei Năstase, şi alţii, stă şi cel
vărăşire agricolă ce număra doar 7 obţinute de organizaţiile de bază prin Educaţia patriotică a oamenilor mun Comitetului comunal de partid al corespondentului voluntar A-
vor petrece concediile oamenii muncii veniţi din toate colţurile tării, care, familii. Rînd pe rind, însă comuniştii tre care şi aceea din Sălaşu de Jos, cii din comună constituie şi ea unu din Berthelot. lexandru Măgureanu. Informînd
şi alţi ţărani muncitori au păşit cu oglindesc îndrumarea justă, pricepută din problemele de care comitetul dc subredacţia — şi prin aceasta
în curînd vor începe să urce potecile spre aceste ca b n e. încredere pe drumul agriculturii socia şi orientarea bună pe care acestea o partid s-a preocupat. In acest scop, a Acum, alături de numele cola
liste. primesc din partea comitetului de par fost într.cmi't şi dezbătut în plenara comi boratorilor de seamă ai subre- ziarul — cu tot ce e nou în co
IN CLIŞEU: Un peisaj de la „Casa verde" — localitate aşezată în tid comunal. Principiul muncii colecti tetului, un plan de acţiune prin care s-au dactiei : Nicu Sbuchea, Doina
Drumul, de la înscrierea celor 7, şi ve, stilul de muncă pe care comitetul repartizat sarcini ebnerete. organizaţi muna Berthelot, secretarul co
frumoasa vale a Rîului Mare. pînă a z i,, cînd întovărăşirea numără
mitetului comunal de partid, s-a
gm& o +~a -v-o *-*•-*- •{
dovedit un harnic minuitor al
i O familie ce trăieşte
condeiului.
viaţa nouă 76 familii cu peste 73 ha. teren, ex de partid îl aplică în activitatea sa, ilor U.T.M., sfatului , popular, intelec
primă în cea mai mare parte contribu a asigurat cuprinderea uniformă a pro tualilor comunei şi organizaţiei femei
ţia organizaţiei de partid, a comuniş blemelor muncii politice şi obşteşti. lor. Membri comiletuiui comunal de
Seară de martie. In jurul tirea anilor dinaintea lui '44. tilor care, înscrişi încă de la început, Metoda repartizării de sarcini concre partid urmăresc fiecare, în salul de M uncitori fruntaşi de 6a {întreprinderea
care răspunde, traducerea în viaţă a „C eram ica" Baru N are
mesei, familia colectivistului Am dus pe atunci un trai au fost zi de zi în mijlocul ţăranilor te pentru fiecare membru al comitetu obiectivelor din plan. O serie din n-
ceste obiective au şi fost realizate. La
lovu Iosivoni discută. Se dez greu. La masă, in fiecare zi \ explicîndu-le avantajele noii forme de lui, răspunderea ce i s-a dat fiecăruia Păroşi, de pildă, învăţătorul Nicolae
Duţulescu a vorbit în faţa ţăranilor
bate in „consiliul familiar“ ne aşezam cite 16 guri. Eram noi * lucrare a pămîntului. De buna desfă de ¦a se îngriji de activitaiea uneia despre trecutul istoric al poporului nos
tru, iar profesorul Ştefan Crişan des
problema noului sistem de re- bâtrinii, cei trei fii ai noştri j şurare a muncii organizaţiei de bază din organizaţiile de bază şi în acelaşi pre apariţia vieţii pe pămînt. Tot a-
cest profesor a făcut in faţa unui mare
tribuire ce se ua aplica in cu nevestele şi copiii lor. Din- ! s-au preocupat tovarăşii Petru Coro- timp de o problemă aparte pe în număr de oameni o expunere privind
sateliţii artificiali ai pămîntului şi alte
sectorul zootehnic, unde lu tre toţi ăştia, de lucru erau iescu şi Ştefan lovănescu Topilan, treaga comună, s-a dovedit eficace. cuceriri ale tehnicii înaintate sovietice.
crează ei. buni doar un sfert. Omul meu ; membri ai comitetului comunal de par Salul Nucşoara, sat de munte, apar Primirea de candidaţi, munca de pro
pagandă şi întărirea continuă a vieţii
Acesta era subiectul discu era slab şi bolnav, nepoţii e- ¦ tid, care răspund de activitatea orga- ; ţinător acestei comune a ridicat pro interne a organizaţiilor de bază, a
stat mereu în atenţia comitetului co
ţiei din acea seară in casa rau mici. N-avea cine lucra şi , nizaţiei din Sălaşu de Jos. bleme specifice în ce priveşte consti- munal de partid. Rapoartele şi infor
mările scrise sau verbale pe care mem
colectivistului, din Ostrov. Fa nici unde. Ale 3-4 iugăre de _ brii acestuia Ie fac în şedinţele de co .... * r
milia lui lovu Iosivoni e în părnint — bruma de avuţie pe j Pentru fondul centralizat al statului mitet asupra felului cum au luptat pen
scrisă in gospodăria colectivă care o aveam — nu ne dădeau > ® Pînă la 19 martie a.c. în comuna Sălaşu' Superior fuseseră încheia
te contracte în baza cărora producătorii vor vinde statului 20.000 kg. grîu,
„Părnint desţelenit“ din ’52, cele de trebuinţă traiului la a- ¦ 12.000 kg. porumb şi 30.000 kg., cartofi.
odată cu iînfiinţarea ei. In cei titea amar de guri. Nepoţii — j © In numai 3 zile, ţăranii muncitori din satul Ponor, comuna Pui, au
încheiat contracte cu cooperativa „Plugarul" pentru 10.700 kg. grîu şi po
aproape 6 ani ce s-au scurs, aşa mici cum erau — a trebuit J rumb. Printre aceştia se numără Gabor Iosif Jicu, cu 300 kg. grîu şi
porumb, deputatul Benjamin Vulcu cu 150 kg. grîu (are însămînţat doar
colectiviştii au cunoscut bună să lucre-n pădure. Munceau j lip
'iii:
starea. An de an, numele lui toţi la un loc şi nu cîştigau î mp \
1 1 mei
Iosivoni s-a menţinut printre mare lucru. Cit luau ei pe-o *
¦ pmmmăm
cei din frunte. In 1957, de pil săptămină ne ajungea să cum-1
K1SS KAROL
dă, trei din membrii familiei părăm o inertă de cucuruz ţ
— şeful atelierului mecanic e un
sale au făcut 824 zile-muncă. care, oricît am fi cruţat-o, iul » 0,40 ha.) şi întovărăşitul iosif Vulcu pentru 450 kg. grîu şi porumb. tru realizarea hotărîrilor luate, la care tovarăş cu a cărui pricepere şi
conştiinciozitate se mîndreşte între
Răsplata acestora a fost bo ne ajungea mai mult de 3-4 { o Ţăranul muncitor Bîlteanu ioan Frenţ din Livadia, va vinde şi el se adaugă şi controlul efectuat de tov. gul colectiv de muncitori şi condu GROZAV ILIE
statului — în baza contractului încheiat — cantitatea de 200 kg. grîu. Marin Bîrlea — secretarul comitetului — strungar în fier e unul din meş
gată : 3.354 kg. grîu şi secară, zile. Azi trăim altfel. j cerea întreprinderii. terii pricepuţi în pregătirea ma
triţelor pentru prese. Datorită sîr-
i5 3.147 kg. porumb, 3.740 kg. Timpul s-a scurs pe nesim- I ® Echipele conduse de agitatoarele VaJeria Demian şi Maria Minu- au devenit de mult în obişnuinţa comi guinţei şi dragostei sale faţă de
cartofi, 58 kg. briază, peste ţite. Am plecat din casa colec- j muncă, se menţine mereu în rin-
iescu, au încheiat, în comuna Bretea Strei, contracte pentru 2.500 kg. grîu tetului de parlid din Sălaşu Superior.
28 kg. lină, orz, furaje, şi al tivistului lovu Iosivoni tirziu, ' depArsotdfeulse prsoecedînd, el a reuşit să tra durile fruntaşilor
şi porumb. Printre cei care vor vinde statului surplusul lor
te multe produse. Suma bani cu sufletul stâpînit de bucuria , ducă în fapt sarcinile ce-i stau în faţă.
numără şi Maria Stoicei cu 200 kg. grîu şi 100 kg. porumb, Minerva Mun-
lor primiţi, .tot pentru zilele- vremurilor noi, de bogăţia bel- ]
teanu cu 200 kg. grîu şi 150 kg porumb şi alţii.
nuiiică, a fost de. 5.763. lei. . . .şugu.luL.In minte inii reveneau.,
c Cooperativa „Sălăşana" din Sălaşu- Superior a încheiat pînă la data
— Am bucate din anii tre imaginile vieţii despre care .
de 24 martie a.c. contracte pentru 20.795 kg. grîu, 14.505 kg. porumb şi
cuţi. şi nu le mai prididesc. Am Ana Iosivoni. ne povestise. ţ 48.580 kg. cartofi. Preocupare vie—succese importante
contractat cu cooperativa şi am Mi-am amintit atunci şi de ca- ţ o In numai 3 zile, ţăranii muncitori din satele comunei Silvaşu- In
vindut şi pe piaţa liberă!..., sa nouă pe care losivonii şi-au ‘
mi-a spus lovu Iosivoni. clădit-o in ultimii ani, despre J ferior au contractat cu statul 14.255 kg. grîu, 8.705 kg. porumb şi 19.825 Se poate spune fără a greşi că în blinia acest fapt este suficient să a-
miintim că din anul 1948 nu s-a în
— Las-că şi rău am trăit grajdul — tot — nou, despre kg. cartofi. Printre aceştia, întovărăşitul Ioan Coşei a contractat cantitatea treprinderea „Ceramica" din Baru registrat nici un caz de refuz sau o- Succese importante s-au obţinut şi
biecţiune din partea celor cărora în în ce priveşte sporirea productivităţii
destul / — s-a prins în vorbă mobila cumpărată recent şi de 250 kg. grîu şi secară, 200 kg. porumb şi 300 kg.cartofi, iarAnton CîMn-are este una din unităţile în oare treprinderea Ie-a livrat produsele sale. muncii. Astfel, faţă de sarcina de creş
Conducerea întreprinderii — director tere a productivităţii cu 1 la sulă, s-a
băfrina Ana Iosivoni, mama despre toată viaţa lui nouă pe da 400 kg. grîu, 200 kg. porumb şi400 kg. cartofi. Ca ei a procedat şi spiritul de organizare al conducerii se Iosif Paşuth — s-a ocupat nu nu realizat anul trecut o creştere a aces
mai de îndeplinirea planului valoric tui indice cu 10,6 la sută. E cazul
colectivistului, oftind la amin- care azi o trăieşte. ţăranul muncitor Iosif Dragota din satul Silvaşu de Sus — aceeaşi comună îmbină armonios cu preocuparea vie, al producţiei globale şi îmbunătăţirea să amintim că, paralel cu aceasta,
continuă a calităţii produselor, ci a condiţiile de trai ale muncitorilor s-au
-O-o-o-*-*» o - « - e o o va-®-»»-»-o-oo — care a încheiat contract pentru 400 kg. grîu şi secară, 300 kg. porumb şi atentă, a fiecărui salariat de a da dat atenţia cuvenită reducerii conti îmbunătăţit simţitor prin aplicarea
nue a preţului de cost, precum şi spo noului sistem de salarizare. De pildă,
G ¦esc rîndurileorganizaţiei 500 kg. cartofi. produse de bună calitate. De altfel, ririi productivităţii muncii. Muucindu- fasonatorul Bela Chiş, care câştiga lu
se ou perseverenţă, s-a reuşit ca sar nar 667 lei, acum primeşte 872 lei,
Pînă în ziua de 25 martie, cooperativa „Ţara Haţegului" încheiase con rezultatele nu au întîrzîat să se arate: cina de reducere a preţului de cost tîmplarul modelator Emeric Vas ciştigă
(anul trecut eu 2,5 la sută) să fie acum 940 iei faţă de 622 cit lua înaiii-
Jj. 7. M. tracte cu producătorii pentru 43.040 kg. grîu, 24.550 kg. porumb, 48.830 întreprinderea s-a clasat — de trei depăşita, obţinîndu-se o reducere a te.-
kg. cartofi de toamnă şi 16.440 kg. cartofi de vară. Tot pînă la acea dată, ori pînă acum — fruntaşă pe ţară în acestuia de 4,25 la sută. In primele
Una din sarcinile principale şi Demsuş au fost primite în în întreg raionul Haţeg fuseseră contractate cantităţile de 134.770 kg. grîu ramura respectivă. două luni ale acestui an, preţul de Colectivui de conducere ai între
pe care partidul a pus-o în faţa rîndurile organizaţiei U.T.M, 16 şl secară, 56.871 kg. porumb şi 133.560 kg. cartofi din soiurile de cost ai produselor a fost redus cu prinderii „Ceramica" e hotărît ca în
organizaţiei U.T.M. este asigu- tinere fete. toamnă şi vară. Calitatea produselor furnizate de că 4,50 la sută şi respectiv, cu 2,17 la acest an să obţină realizări şi mai de
tre „Ceramica" se bucură de aprecie sută faţă de 1,77 cit era prevăzut, a- seamă. Pentru aceasta, s-a întocmit
rea tuturor beneficiarilor. Pentru a su- tît pentru ianuarie cit şi pentru fe un plan de măsuri fehnico-organiza-
bruarie. iorice, care prevede folosirea pe scară
rarea educaţiei comuniste a ti şi mai largă a deşeurilor în locul al
La această importantă reducere a tor materiale costisitoare, fără a di
neretului de la oraşe şi sate. preţului de cost s-a putut ajunge prin minua însă califalea produselor finite,
luarea măsurilor de înlocuire a şa- luarea de măsuri ca încărcarea şi des
Un rol de seamă în realizarea TINERE CU CARE motei cu deşeuri refractare, care au un cărcarea vagoanelor să se facă fa
acestei măreţe sarcini îl are a- preţ cu mult mai scăzut, introducerea iimp, evitîndu-se astfel cheltuielile ne-
tragerea tineretului in rînduri gazeificării ligniţilor şi amestecarea a- econoinicoase, aprovizionarea din timp
cestora cu cărbuni din Valea Jiului, cu materiale etc.
le Uniunii Tineretului Muncitor. ceea ce a contribuit Ia scăderea sim
ţitoare a consumului specific, dat fiind In felul acesta, obiectivele
Folosind metode noi, eficace Responsabila clasei Insirucfoarea de pionieri faptul că aceştia din urmă au o pu cuprinse în planul pe 1958 vor fi înde
şi prin aceasta traducînd in tere calorică mult mai mare. plinite şi chiar depăşite, iar drapelul
de fruntaşă pe ramură va fi păstrat şi
viaţă una din sarcinile pe care Pe coridor, un clopoţel sună prelung. Re E vinzătoare la magazinul universal din pe mai departe de această întreprin
Conferinţa raională a pus-o în dere.
faţa sa, Comitetul raional creaţia! Profesorul încheie în cîteva fraze lec Haţeg şi o cheamă Giorgina lovu. Prietenii
U:T.M. Haţeg a obţinut — faţă
de anul trecut — realizări fru ţia, iar elevii clasei a X-a de la Şcoala medie i-au „simplificat" numele, îi zic pe scurt Gina.
moase.. în...atrag.erea,.tinerilor în
rîndurile utemiştilor. In perioa | 6in Haţeg s-au ridicat cuviincioşi în picioare, Asta nu contează însă, contează faptul că e una
da T ianuarie 20 martie a.c.,
în întregul raion, un număr de petrecindu-i plecarea. Discutînd despre noua din cele niai active utemiste din oraş. In munca
157. tineri au cerut să ¦fie primiţi
în .rîndurile organizaţiei, dintre lecţii ce le fusese predată, elevii au ieşit în gru ei e apreciată mult de către conducerea coo
care 42 fete.
puri. din clasă. Printre ei am distins-o şi pe perativei „Ţara Haţegului“ iar utemiştii au a-
In organizaţiile din - Păclişa
ISmaranda Cerhiceanu, responsabila clasei. Ora les-o secretara organizaţiei lor. Din partea or
Veşti din comuna
Ice urmează e de fizică, materie oarecum deo ganizaţiei sindicale a fost aleasă delegată la un
Rîu Bărbat
sebită. Smaranda n-a răspuns în ultimul timp congres ce a avut loc la Bucureşti cu puţin
• Mobilizaţi de către sfatul
popular şi organizaţiile de par şi se aşteaptă să fie ascultată c timp în urmă.
tid, locuitorii satelor din acea
stă comună au transportat ba de către profesoară. Pe faţa ei S e c r e t a r a c o m i t e t u l u i c o m u n a l U . T . M . Giorgina e instructoare la de
last şi au desfundat şanţurile
şoselei Pui-.Hobiţa, realizînd ast nu se citeşte însă teamă. E Cu greu ai putea să te In acest timp, de la taşamentul Nr. 3, clasa V-a B Producătorii contractează
fel un procent de 35 la sută din doar elevă fruntaşă in clasă, pronunţi asupra virstei prezidiu, o fată cu două a şcolii medii. Ii place mult a-
contribuţia lor în muncă. a ajutat şi pe alţi colegi să pe care o are. Faţa cu cozi ce-i atirnau pe piept ceastă muncă şi-i iubeşte pe mari cantităfi de cereale
iasă din impas. trăsături fine şi priviri ne urmărea zlmbitoare. copii. Şi pionierii îşi iubesc
° Suma totală votată drept pătrunzătoare ie îndeam instrudoarea,-o respectă şi U Cunoscînd importanţa pe care o au tract pentru 200 kg. grîu, 100 kg.
autolmpunere în adunările popu A siinat din nou clopoţelul. nă s-o crezi încă in anii — E cea din prezidiu! urmează sfaturile. De 8 martie, contractările de produse agricole, în porumb şi 100 kg. cartofi, iar Ioan
lare ce au avut loc anul acesta, In clasă şi-a făcut intrarea adolescenţei, dar matu — am auzit o şoaptă şi ziua femeii, din partea detaşa i alcătuirea fondului centralizat al sta Szobo cu 250 kg. grîu, 100 kg. po
se ridică la 36.000 lei. Numai în profesoara de fizică şi, printre ritatea cu care vorbeşte, în acelaşi timp am vă tului, comitetul de conducere al în rumb şi 500 kg. cartofi.
9, zile, în întreaga comună, lo cei chemaţi să răspundă a fost cu care judecă lucrurile zut faţa tinerei de la mentului a primit un cadou. tovărăşirii „Ţara Haţegului" e hotărît
cuitorii au achitat peste 6.000 poate ’şi responsabila clasei. se contrazic primei im masă imbujorîndu-se să-şi aducă o contribuţie însemnată în Răspunzînd chemării partidului şi
lei. presii. treptat, iar privirile şi le-a Nu unul mare, şi nici scump. această direcţie. Astfel a stabilit 'ca îuţefegînd rolul de seamă al contrac
Nu ştiu sigur I Ceea ce ştiu coborît în jos, vădit emoţionată fondul de bază, votat în adunare să tărilor, întovărăşiţii din Haţeg au în
•k A fost totuşi un cadou şi pen se reţină în boabe, să fie vîndut coo cheiat pînă acum — şi continuă să
® Datorită muncii politice însă e că dacă a fost ascultată, perativei, fapt pontru care s-a şi în încheie — contracte în baza cărora
desfăşurate de către organele tru noi atenţia copiilor a sim cheiat contractul pentru 640 kg. grîu ei vor vinde statului 5.310 kg. grîu,
de partid şi de stat, pînă Ia 10 şi 2.560 kg. porumb. Intovărăşiţii, la 5.235 kg .porumb şi 5.840 kg. cartofi.
martie a.c., comuna Rîu Bărbat răspunsul i-a adus un zece in Din darea de seamă pre De atunci am mai întilnit-o bolizat cea mai bună notă pe rîndul lor, n-au vrut să rămînă mai
şi-a realizat pianul de predare prejos în ce priveşte cîştigul individual, Printre agitatorii care au lămurit
a cotei de carne pe trimestrul I, plus. Confirmarea faptului o o- zentată la conferinţa raională mereu la plenarele comitetului care un instructor ar putea-o îndemnaţi de condiţiile avantajoase, intens pe producători asupra avanta
în procent de 103 la sută, iar feră catalogul clasei, în care cu U.T.M. din ianuarie a.c., reţin şi raional în care fusese aleasă, primi din partea unui juriu mulţi dintre ei au contractat individual jelor ce le oferă încheierea de contracte
a cotei de lină pe întregul an în cerneală roşie sînt încheiate şi acum următoarea frază: „...Pro am revăzut-o în cabinetul prim pretenţios. cantităţi însemnate. Şandru Ioan Puiu, cu statul, se află şi tovarăşii Ioan
curs, planul s-a realizat în pro mediile pe trimestrul II ale secretarului U.T.M. unde, cu de pildă, a încheiat contract pentru Ciora, Caurenţiu Tănăsoni, Şandru
porţie de 150 !a sută. centul de peste 80 la sută din glas cristalin şi convingător „Secretară U.T.M. destoinică, 240 kg. grîu, 150 kg. porumb şi 300 Ioan Puiu, Ştefan Marton, Moise Prej-
utemiştii comunei Toteşti care kg. cartofi, Petru Paveloni cu 200 ban, şi alţii.
kg. grîu, 150 kg. porumb şi 1300 kg.
Smarandei. lată-le: matemati au păşit pe drumul agriculturii totodată, a prezentat în faja vinzătoare fruntaşă, instruc cartofi. Exemplul acestora a fost ur
mat şi de alţi întovărăşiţi, printre
că IQ( fizică 10, chimie 9, as socialiste, exprimă in bună mă membrilor biroului raional un toare respectată şi stimată de care şi Ştefan Pew cu 150 kg. grîu,
tronomie 10, istorie 10, logică raport în care trata despre către pionieri !“¦ Aprecierea 150 porumb şi 500 kg. cartofi, Moise
10, romînă 9, lim bile: ru sură rodnica activitate a co munca comitetului în rîndul ti nu-mi aparţine. Am citit-o în Prejban care, la fel, a încheiat con
să, franceză şi latină 10, desen neretului. şi despre succesele carnetul de însemnări, al secre
mitetului comunal U.T.M., in sale obţinute in activitatea de tarei Comitetului orăşenesc
şi educaţie fizică 10. Purta- frunte cu secretara acestuia, secretară a acestui comitet.
Ileana Barbescu t“. Mi-am
plimbat privirile peste felele
rea...Tot 10! Nici nu se putea zecilor de participante la con- La conferinţa regională, U.T.M. jPagină realizată de colee-
jtivul subredacţiei voluntare
altfel. Smaranda e doar ute- ferinţă, dar din ochii nici uneia printre numele celor aleşi in Această apreciere a muncii
rnlstă şi ştie că sarcina de n-am putut deduce care ar fi comitetul regional U.T.M., era tinerei Giorgina lovu. este des din Haţeg
seamă a unui elev utemist e secretara Comitetului comunal şi cel al Ilenei. In faţa atitor tul de elocventă şi de aceea
să fie disciplinat şi fruntaş la U.T.M. Toteşti. Şi ceilalţi par dovezi n-avem deciţ să spunem consider că ori ce alte comen Petre Fărcaşiu, Nicu Sbuchea, Doina
ticipanţi căutau cu privirile pe că ne mîndrlm cu astfel de ti
j Ardeleanu, Doru Staicu şi Nicolae
învăţătură. cea despre care era vorba. nere. tarii sînt de prisos. Beşliu
NA/V,~'VT>r ^ -naV -n/vv AV'S/’*V*' >AVVvV" /“'V. ++*¦+**1m At