Page 70 - 1958-04

Pag. 2 " •'DRUMUL SOCIALISMUI.UI Nr 1042

StimSSâj&ăKrtâSi

Conferinţa naţională a mişcării v. . e- - • o- ¦ Plenara C. C. S.
pentru pace din R.P.R.
Cu[ , 1 forţe sporite pentru belşugul recoltelor Luni dimineaţa s-au deschis
In zilele de 21—22 iunie se siliul General A.R.L.U.S., afişe In Editura de stat f la Casa de cultură din Capita­
va ţine la Bucureşti Confeiinţa care cuprind textul Hotărîrii
pentru literatură Am fost chemaţi la întrecere, obiectivelor prevăzute atit în gospodăriei pe 1958, ne-arri pro­
p o litic ă au apărut pentru mai mult belşug, pen­ chemarea Consfătuirii de la pus s-o depăşim cu 20 la
tru rezultate mai bune in gospo­ Constanţa, cit şi chemarea co­ sută la griu, cu 40 la sută la

naţională a mişcării pentru pa­ Sesiunii Sovietului Suprem al „ C u p r i v i r e l a d e z v o l t a r e a c o n tti ­- dăria colectivă, Am văzut in lectiviştilor din Miercurea. porumb, la ovăz cu 20 la sută lă lucrările plenarei Consiliului
ce din Republica Populară Ro- U.R.S.S. şi o conferinţă : „în­ lucrările consfătuirii de la Con­ O atenţie deosebită va fi a- iar la orz cu 15 la sută. De Central al Sindicatelor din R.P.
mînă. Această acţiune se în­ cetarea experienţelor cu armele n u ă a o rînduirii. co lh o zn ice şi la f stanţa marile venituri realizate asemenea, ne-am propus să mă­ Romînă.
cadrează în pregătirile ce au loc atomice, una din cele mai acute A de gospodăriile colective din cordată mobilizării colectivişti­ rim numărul pomilor plantaţi în
în întreaga lume în vederea probleme ale vieţii internaţio­ ţară. In chemarea pornită de lor pentru a participa la munci­ livadă cu 30 la sută. La lucrările plenarei partici­
Congresului mondial al popoa­ nale". reorganizarea staţiunilor de m aşini T consfătuire, nouă, colectiviştilor, le agricole din cadrul gospodă­ pă membri ai Consiliului Cen­
relor pentru dezarmare şi coexis­ ne revin sarcini mari ca, ală­ riei, pentru a evita folosirea bra­ Suma de bani repartizată tral al Sindicatelor, preşedinţi
tenţă paşnică (Stokholm 16—22 Au fost de asemenea tipărite şi tractoare". } turi de gospodăriile agricole de ţelor de munca străine în gospo­ pentru zi-muncă s-a stabilit la al C.C. ale sindicatelor, preşe­
iulie). în limbile romînă, maghiară şi stat să fim principalii factori dărie. Considerăm important a- 10 lei. Pentru a realiza această dinţi ai consiliilor sindicale lo­
germană documentele sesiunii * care asigură fondul centralizat cest obiectiv, avînd experienţa sumă, precum şi pentru a putea cale, fruntaşi în producţie din
In întîmpinarea acestui im­ de la Delhi a Biroului Consi­ al statului şi exemplu viu de mări fondul de bază al gospodă­ gospodăriile agricole de stat şi
portant eveniment se desfăşoară liului Mondial al Păcii. Sînt în — M a te r ia le le P le n a r e i d in fe* ţ muncă unită în faţa celorlalţi Răspunsul riei, am contractat vinzarea că­ S.M.T.-uri, preşedinţi ai unor
în întreaga ţară o vastă cam­ curs de editare un afiş aţvînd muncitori de pe ogoare. înainte colectiviştilor din tre stat cu 60 la sută mai. mult comitete sindicale mixte comu­
panie de masă, la care-şi dau ca temă lupta pentru dezarmare b ru arie 1958 a C om itetului C entrai i de chemarea consfătuirii de la Turmaş la chemarea grîu şi cu 40 la sută mai mult nale din regiunea Constanţa.
sprijinul toate organizaţiile de şi coexistenţă paşnică, şi o fo- Constanţa,_ a apărut chemarea consfătuirii de la porumb decîf ceea ce este pre­
al P a rtid u lu i C o m u n ist al U n iu n ii colectiviştilor din gospodăria văzut in planul de producţie. Ordinea de zi a plenarei cu­
mas!ă şi instituţiile culturale. togazetă care înfăţişează aspec­ colectivă „Steagul roşu" Mier­ Constanţa In plus, vom preda statului can­ prinde :
In cadrul campaniei se acordă te din lupta popoarelor pentru Sovietice. curea. Socotim acţiunea pornită titatea de 7.000 kg. carne, reve­
o mare atenţie popularizării ho- înlăturarea primejdiei războiului de tovarăşii noştri ca o acţiune anilor trecuţi, tind, folosirea Raportul asupra execuţiei bu­
72 p ag . 1 leu. menită să contribuie din plin braţelor de muncă din afară a nind la 100 ha. cîte 3.500 kg. getului asigurărilor sociale de
tărîrii istorice a Sesiunii Sovie­ atomic, iar revista „Pentru apă­ la obţinerea unor rezultate care făcut să scadă veniturile colec­ stat pe anul 1957 şi deîalcarea
rarea păcii" va apare într-un \* \ să situeze gospodăriile colecti­ tiviştilor intr-o măsură oarecare. Această cantitate va proveni din pe capitole a bugetului asigură­
tului Suprem al U.R.S.S. cu număr special. ve la un nivel înalt de realizări Dar nu numai atit. Participarea sectorul zootehnic care în ace­ rilor sociale de stat pe anul
privire la încetarea unilaterală | „ L u p ta P.C .R . îm p o triv a fascizării T şi să asigure venituri importan­ colectiviştilor în proporţie de laşi timp va fi mărit cu 4 vaci 1958; raportul asupra execuţiei
de către Uniunea Sovietică a Ministerul Invăţămîntului şi te colectiviştilor. Gospodăria „1 sută la sută la lucru va fi prin­ de lapte, 6 scroafe de prăsilă şi bugetului Consiliului Central
Culturii, Consiliul Central' al | ţării, pentru crearea frontului popu- î Mai“ din satul Turmaş, comuna cipalul factor pentru realizarea al Sindicatelor pe anul 1957 şi
experienţelor cu armele nuclea­ Sindicatelor, Uniunea Tineretu­ Mărtineşti, raionul Orăştie, a celorlalte obiective. Ne-am pro­ 70 de oi. proiectul de buget pe anul
lui Muncitor, Academia R. P. j Iar an tifascist (1934 — fe b r u a r ie ! realizat recolte mari in anii pus să terminăm cu 7 zile înain­ 1958; raportul Comisiei de revi­
re. In întreaga ţară au loc adu­ Romîne, A.R.L.U.S., Consiliul care au trecut de la înfiinţarea te de termen campania însămin- Noi, colectiviştii din Turmaş, zie ; Sarcinile ce revin sindi­
nări la care participă muncitori, Naţional al Femeilor din R. P. 1938)“ („In ajutorul celor ce u r- î gospodăriei. Valoarea zilei-mun- ţărilor de primăvară, urgenţa I-a catelor în aplicarea măsurilor
intelectuali, gospodine, coopera­ Romînă şi alte organizaţii ob­ c.ă a crescut, de asemenea s-a şi urgenţa Iha. Şi, acest lucru ne dăm seama ce înseamnă rea­ stabilite de consfătuirea ţăra­
tori, pensionari, slujitori ai cul­ şteşti şi ştiinţifice, uniunile de j m e a z ă cercurile de stu d iere a is- j mărit fondul de bază al gospo­ va fi posibil prin buna organi­ nilor şi lucrătorilor din secto­
telor, cetăţeni de diferite naţio­ creaţie etc., vor organiza nume­ zare a muncii şi folosirea de­ lizarea obiectivelor de mai sus, rul socialist al agriculturii; In­
nalităţi ; de asemenea se orga­ roase acţiuni pentru a contribui | toriei P .M .R .") \ dăriei. plină a capacităţii utilajului a- ele contribuind la mărirea avu­ formare asupra lucrărilor celei
gricol. Producţia medie prevă­ tului obştesc şi în acelaşi timp,
nizează sfaturi ale păcii, jur­ la succesul campaniei iniţiate f 72 pag. 1,20 lei In vederea obţinerii unor re­ zută in planul de producţie al fiind prilej de belşug pentru co­ de-a 17-a sesiuni a Comitetului
nale vorbite, seri de întrebări în ţara noastră de Comitetul na­ colte şi mai bogate, colectiviş­
şi răspunsuri etc., pentru ca ma­ ţional pentru apărarea păcii din ÎN CURÎND lectivişti. De aceea, vom depune Executiv al F.S.M. şi sarcinile
sele cele mai largi să poată ÎN LIBRARII tii îin Turmaş se angajează să
dezbate cele mai arzătoare pro­ R.P. Romînă, pentru ca întregul toată străduinţă pentru îndepli­ ce revin sindicatelor din ţara
nostru popor să-şi afirme ho- în Editura Tehnică depună o muncă şi mai susţinu­ nirea acestor obiective.
bleme ale apărării păcii. In ca­ tărîrea sa fermă de a zădărnici au apărut: noastră pentru aplicarea hotărî-
drul adunărilor ce vor avea loc tă pentru realizarea şi depăşirea C onsiliul de conducere al g o s­ rilor adoptate;
se vor realege comitetele de planurile cercurilor agresive A. K A H A N E
luptă pentru pace. care uneltesc pregătirea unui p o d ă r ie i c o le c tiv e „1 M a i “ —
război atomic. C om plem ente de m atem atici
Comitetul naţional pentru a- Turm aş.
părarea păcii din R.P. Romînă 590 pag. iei 18.

I. S . T R IF U

T e h n o lo g ia uscării şi ferm entării tu- ţ

tu n u lu i -
456 pag. *

lei 23,50.

$. M. LO SEV ţ

T u rb in e cu a b u r şi instalaţii de ;

condensare *

( T r a d u c e r e d i n 1. r u s ă ) . \

372 pag. lei 29. »

! C . S A N D O R , G . G H E R G H E , I. f

I RAPPAPORT

iI n s t a l a ţ i i s a n i t a r e î n c l ă d i r i Veşti din comuna Şibot
402 pag. lei 23,50.
înfrumuseţarea satului nerii Silvia Codea, Constantin Borza din satul Aurel Vlaicu,
f N. L. G LIN C A
P ro b lem e şi exerciţii de chim ie ge- ţ

a tipărit, în colaborare cu Con- (Agerpres). nerală ? Viorel, Ioan Rotaru, Ana Vio- pe lingă numărul mare de pă- Probleme organizatorice.
| (T ra d u ce re din t
rusă). ORĂŞj IE (d e ja subredacţta rep Maria Frincu, Petru Ro- sări, cresc înacelaşi timp şi
* noastră voluntară). Organizaţia jarU' joan j-[erieai joan Bora păsări derasă bună.

Pregătirea lotului şcolar i 222 p a g . lei 7,50. | de bază U.T.M. din comuna ^ alţHt au transportat cu că-
Şibot a iniţiat şi organizai ruţe[e pdmînt, au făcut ron-
GH. SU RD U LESCU - M. ROŞ- | Noul consiliu

Lucrările întreprinse pe lotul Cu îndrumarea tehnicianului a- 4 CA j multe lucruri bune şi folosi- douri au sădit florişi urmează al cooperativei Trustul Minier
experimental al şcolii elemen­ gronom Olea Sabin Paul, s-a toare. Printre acestea se nu- s^ planteze şi pomi fructiferi Gurabarza
tare din Cib-Chei au dat rezul­ întocmit un plan de muncă spe­ 1 Introducere în tehnologia produse- î mără şi acţiunea de înfrumuse- Adunarea împuterniciţilor de­
tate îmbucurătoare în ultimii cial. care ^ UQr -ngr[jj f0f legaţilor cooperativei „Şibo-<
ani. La căminul cultural au fost j lor petro-chim ice * ţâre a satului. In acest scop teana“ au ales zilele trecutei [aduce la cunoştinţa celor inte- ¦
popularizate culturile de legume Felul cum a fost organizată j 418 pag. lei 19. î tinerii au amenajat un părcu- jn c[nsfea zilei de 1 Mai şi noul consiliu al cooperativei. 1 j resaţi că :
şi zarzavaturi obţinute de şcoa­ lucrarea lotului va face ca par­ leţ. în faţa căminului cultural. j ]unie< tinerii din comuna Şi- Pe marginea dării de seamă <
lă. Totuşi, în munca desfăşura­ cela experimentală a şcolii să | M. GHERM ĂNESCU. TR. AN- \ j)Qj. s au angajat că vor lă r ANGAJEAZĂ
tă pe lotul şcolar s-a resimţit devină o şcoală practică pentru
lipsa unei îndrumări tehnice de locuitorii din Cilâ-Chei. i G E L E S C U , I. S A G E R . j
specialitate, lipsa afutorului din
partea comitetului executiv al PETRU COLŢEA Problem e de m atem atici ^ e ®ingineri mineri;
sfatului popular, lipsa de în­
corespondent ţ — pentru exam enele de adm itere ¦ JSSS r enT d‘ ” * ? ..* > * * f ®ingineri metrologi

| în Institutele tehnice su p erio are — ţ ÎZX-& S lO ff S M T » r s s :' L ° ingineri constructori

j (E ditura T ehnică) j rii la lucru muncind cu elan Gospodinele d n S c i t tind despre cele mai arzătoa [ c ingineri mecanici
pag. lei $ alături de ei. Entuziasmaţi, ti-
* 288 8. . „, re probleme. 9 contabili cu practică
>»»>»<«• ¦«*•
t: Harnice ca întotdeauna, ţa- Problema contractărilor a

grăşăminte etc. răncile muncitoare din comuna fosf \n centrul discuţiilor, vor-) (de cel puţin 5 ani în ramura'-
In ultimul timp au fost luate Şibot au hotărît împreună cu bi'nS'u-se' niuit despre lipsa, de
comitetul comunal al femeilor interes manifestată pînă acum Dninicră' ş f construcţii. ;
o serie de măsuri organizato­ şi cu cele săteşti, ca anul a- de vechiul consiliu in această
In cadrul lunii curăţeniei ţ Doritorii se vor adresa-

i Trustului Minier Gurabarza,'

rice pentru ca activitatea lotu­ La Deva, în cadrul lunii cu­ nie optimă în imobilele de lo­ Tot în cadrul lunii curăţeniei cesta să crească un număr cit privinţă, r raionul Brad, regiunea H u - -
lui experimental să devină un răţeniei, Comitetul orăşenesc de cuit şi împrejurimi. Unde s-a s-au desfăşurat acţiuni cu ca­
exemplu pentru ţăranii munci­ Cruce roşie, în colaborare cu simţit nevoia, s-au luat măsuri racter propagandistic, printre mai mare de păsări. Despre faptul că mărfurile se [ nedoara. ţ
tori din Cib-Chei. S-a analizat Comitetul orăşenesc al femeilor, pentru o curăţenie urgentă. care mai importante amintim,
în primul rînd activitatea ani­ a luat măsuri corespunzătoare ţinerea celor 16 conferinţe. A- Pe circumscripţii, femeile cină uneori cu suprapreţ, că f.
lor trecuţi, s-au analizat fac­ pentru desfăşurarea unor acţiuni Cu ocazia acestei acţiuni s-au cestea au avut un efect pozitiv
torii : relief, climă şi sol, pre­ legate de acest eveniment. descoperit 3 cazuri de bolnavi, asupra curăţeniei la locul de s-au angajat ca fiecare să ambalajul lipseşte de mai mult
cum şi perspectivele de viitor. fapt anunţat imediat medicilor muncă în multe întreprinderi
Astfel, s-au format 52 echipe circumscripţiilor respective. De crească peste 100 de păsări, timp, că unele mărfuri ca sa-
Sfatul popular comunal din de curăţenie pe oraş, care au asemenea s-a stabilit că în 6 din localitate.
Almaş a repartizat şcolii un lot fost repartizate pe circumscrip­ fîntîni publice, deşi se folosea Un însemnat aport şi-au a- Angajamentele lor sînt mate- re, ciment etc. nu sînt păstra- \ i1
special pentru legume şi zarza­ ţii şi străzi. Numai în ultimele apa, aceasta totuşi nu era pota­ sO ferfă de serviciu >
vaturi şi separat o altă parcelă zile, acestea, au vizitat aproa­ bilă din diferite cauze. Faţă de dus în acţiunile desfăşurate pî­ rializate zi de zi. In curtea fie- te aşa cum trebuie sau că ir *
pentru cultivarea porumbului. nă acum în cadrul lunii curăţe­
Gu ajutorul ţăranilor s-a trecut pe 200 de locuinţe, 4 restauran­ această situaţie au fost sezisate niei tovarăşele: Ana Cerciu, cărei gospodine au apărut deja nele bonuri de comandă se
la îngrăşarea pămîntului şi e- Fervonia Biscariu, Maria Şte-
xecutarea lucrărilor mai grele. te, 13 unităţi „alimentara", trei organele competente care, au fănescu, Maria Albu, E. Joldea, cloştele cu pui. pierd uneori pe la birouri etc., « Sanatoriul T.B.C. Brad an- ’>
E. Costache, Malvina Eilender,
cantine şi altele. luat de urgenţă măsuri nece­ LiVia Nedelcu şi altele. Pricepute crescătoare de pă- au vorbit tovarăşii Vaier Bora, »gajează bucătar calificat cu >

Peste tot s-au dat sfaturi fo­ sare pentru preîntîmpinarea îm­ PETR U JU RCO N Î sări se dovedesc şi în acest an j0an Viorel, Ioan Vulcu, Ioan J salariu tarifar de 650 lei plus ;j

lositoare privitoare la o curăţe­ bolnăvirilor diferiţilor cetăţeni. tov. Victoria Viorel, Ana Codea Tudoran şi alţii,

şi Victoria Mălăiescu din cm- După terminarea discuţiilor[ ¦ 150 lei spor de periclitate. I X

cumscripţia I-a, Tuia Miclea s-a trecut la alegerea noului ¦ se asigură gratuit cameră de '¦>

şi Saveta Gherman din circum- consiliu de conducere al co- ?V locuit. Q¦>,

scripţia 3-a Şibot. Tovarăşele operativei. Ca preşedinte a fost v Cei interesaţi vor depune %

Isterca Căpitan şi Ana Voina ales tov. Octavian Medrea. ¦ cereri la adresa de mai sus. %

din Balomir, Ana Roja şi Ana E. M A R C U 19

ÎNTOCMIREA 4. P R O D U C Ţ IA Ş I R E P R O D U C Ţ IA că şi de pro d u cţie şi m ăsu rile luate cetate, d a c ă m a i există forţiie de sp e ­ d ă riile îşi p o t s a tis fa c e d ife rite le nc-l
p en tru c reşterea an im a lelo r şi îm b u ­ cu lă şi c a re a n u m e .
Aici se u rm ă re s c forţele de p ro d u c ­ n ă tă ţire a rasei lor. T ot aici in tră c o n ­ cesităţi de o rd in m aterial, co nsum ul
ţie şi rezu ltatele m uncii dep u se în a- strucţiile gospodăreşti anexe, cu desti­ 6. R E L A Ţ I I L E S O C I A L - E C O N O M I C E
g ric u ltu ră, relaţiile de p roducţie şi a- n aţie agricolă, investiţiile în cadru] alim entar pe sezoane, volum ul veni­
num e, felul c u m relaţiile vechi de gospodăriilor, investiţii de interes o b ­ A ceste relaţii trebuie stu d iate în le­
producţie se transfor|.nă şi iau n a ş ­ ştesc în sat. O atenţie deosebită se g ă tu ră directă cu m ijloacele de p ro ­ tu rilo r şi cheltuielilor, im p o zitele şi
tere form e noi, socialiste, ca şi in ­ va aco rd a m uncii fem eilor la sate. U r­ ducţie şi cu forţa de m u n c ă şi c irc u la ­
MONOGRAFIILOR SĂTEŞTI fluenţa a ce sto ra a su p ra m icii p ro d u c ­ m ează apoi producţia industriei c a s ­ ţia m ărfu rilo r. S e vo r u rm ă ri relaţiile asig u rările, sp aţiu l locuibil al p o p u ­
ţii d e m ă r f u r i. nice şi m eşteşu g ăreşti : m crăritu l, o lă ­ existente între gospodării, relaţiile de
ritul, c o jo c ă ritu l, ro tă ritu l etc. m uncă, d acă în gospodăriile indivi­ laţiei din sat, m o b ilarea şi confortul
duale folosirea m uncii străine are c a ­
Se va putea face sep arat m o n o g ra ­ racter de într-ajutorare sau de exploa­ locuinţelor, condiţiile şi m u n c a s a n i­
fia u n ităţilo r ag rico le socialiste exis­ tare. S e va aco rd a atenţie form elor
tente în sat, folosindu-se acelaşi plan sim p le, m a i vechi d e în tr-a ju to ra re şi tară din sat, m o rtalitatea (pe cau ze),
tem atic ca şi în cercetarea în treg u lu i form elor noi, m ai dezvoltate, cercetîn-
C onsfătuirile o rg a n iz ate cu intelec­ viaţa actuală a s a tu lu i: prim ul război tului ca : bogăţiile solului şi su b so lu ­ sat. d u -se cau zele econom ice şi sociale care a siste n ţa m ed icală etc. A c ea stă p r o ­
tualii din re g iu n e a n o a stră au scos în •m ondial, a şa zisa reform ă a g ra ră din lui, e x p lo a ta te şi n e e x p lo a ta te , re ţe a u a 5. S C H IM B U L D IN T R E O R A Ş Ş I S A T determ ină aceste form e. S e va studia
e v id e n ţă, p rin tre altele, şi necesitatea a n u l 1921, re fo rm a a g r a r ă d in an u l de apă d a că e folosită sau n u în p ro­ In leg ă tu ră cu principalul m ijloc de dacă m em brii gospodăriilor agricole blem ă se va trata co m p arativ între
întocj.nirii m o n o g ra fiilo r săteşti, a c e n ­ 1945, al d o ilea răzb o i m o n d ia l etc. cesul de producţie, d a că e satisfă c ă ­ C onstituie u n capitol deosebit de în ­ individuale m uncesc în unităţi a g ri­
tre lo r m u n c ito re şti, în tre p rin d e rilo r şi Se m ai u rm ăresc relaţiile de producţie toare sau nu, condiţiile de clim ă şi producţie — păm întul — se vor cu­ sem n a t deoarece el form ează baza cole sau neag rico le socialiste, dacă- se trecut şi anii puterii populare. S e va
instituţiilor. d in tre c u tu l s a tu lu i şi isto ricu l luptei sol în c a re se d e sfăşo a ră m u n cile a- econom ică a alianţei clasei m u n c ito a ­ poate asig u ra necesarul de b raţe de
de clasă din tre c u t: participarea ţă ­ gricole. Se va observa Inodul în care lege d a te a su p ra întinderii şi re p a r­ re cu ţărăn im ea m u ncitoare. m u n că, ca şi situaţia forţei de m u n ­ a n a l i z a a c t i v i t a t e a ş i r e z u l t a t e l e d i -•
ra n ilo r la ră sco a le le ţărăn eşti, în sp e­ locuitorii zonei cercetate folosesc aces că în sat. C ondiţiile de m u n c ă şi
cial la n oi în re g iu n e, ră s c o a la lui te condiţii n atu rale. tizării te re n u rilo r de fo lo sin ţă pe c a ­ Se va urm ări dacă producţia a g ri­ trai a sig u rate de unităţile agricole sau feritelor instituţii de cu ltu ralizare din
H o ria, rev o lu ţia d in 1848 etc. colă a satului satisface nevoile m a te ­ industriale socialisto m u n cito rilo r per­
D eoarece satele noastre au ca ocu­ tegorii sociale. S e c e rc e te a z ă c u m a- riale de co n su m ale populaţiei, dacă m anenţi (cantină, cazare), vor form a s a t : şco ala, căm in u l cu ltu ral, cît şi
2. L O C U L D E A Ş E Z A R E paţie principală agricultura, creşterea prisoseşte şi c u m se valorifică p riso ­ o tem ă aparte.
N e propunem ca în m aterialul pre­ vitelor, viticultura, pom ăritul, lem nări- n u m e s-au dezvoltat gospodăriile în sul, apoi activ ita tea co o p erativ elo r în g rad u l de şcolarizare, problem a anaU
zent să dăm un scurt îndrum ar pen AL SA TU LU I, C O N D IŢIILE tul, băieşitu l ş. a., tre b u ie c erc e ta te dom eniul achiziţiilor şi c o n tra c tărilo r In tratarea problem elor relaţiilor
trii to v a răşii c a re se o cu p ă cu a d u n a ­ D E CLIM A ŞI D E SO L condiţiile de clim ă şi sol din punct s a t şi factorii c are a u determ inat şi in flu e n ţa d esfiin ţării c o te lo r la p rin ­ s c c ia l-e c o n o m ic e in tr ă şi a c e e a a fa fabetism ului, activitatea altor institui
rea datelor necesare întocm irii m o n o ­ de vedere al acestor producţii. cipalele produse asupra întregii acti­ m ilie î: m odul în care se leagă c ă să ­
grafiilor săteşti. stru c tu ra de azi. D e asejm enea fo rm a ­ vităţi de producţie a gospodăriilor. V a toriile şi a n u m e carac te ru l econom ic ţii d e c e n tr u c a r e a c tiv e a z ă la s a le
fi s tu d ia tă în m o d a te n t fo rm a s c h im ­ al condiţiilor care se pun cu ocazia
~k re a şi d e z v o lta re a p ro p rie tă ţilo r şi bului d in tre o ra ş şi s a t şi c u m a c e a sta încheierii căsătoriilor. S e va vedea în m u n ca cu lturală (c a ra v a n e cin e m a ­
se realizează. O problem ă im portantă dacă astăzi contractele m atrim oniale
P lan u l tem atic al m onografiei s a ­ fă râ m iţa re a sau parcelarea terenurilor. este acqea a circulaţiei produselor in ­ se fac în m o d liber şi se va cerceta tografice, S.R .S.G ., m u z e e), m u n co de
telor trebuie să cu p rin d ă toate aspec­ d u s tria le , fin ite s a u sem ifin ite, d e la ce legături se creează prin căsătorie.
tele esen ţiale referitoare la unitatea Se va u rm ări cu m în trecut au fost o ra ş sp re sat. Aici in tră c u le g erea La acest capitol se va studia şi p ro ­ com batere â superstiţiilor, brigăzi a r
cercetată. El va cup rin d e urţnătoarele de date, pe m a i m ulţi ani şi c o m p a ­ blem a relaţiilor dintre diferitele n a ţio ­
acap arate terenurile gospodăriilor s ă ­ rativ, privitoare la activitatea coope­ nalităţi din sat. tistice, a ctiv itate sp o rtiv ă ele. T ot aici
8 capitole m a r i: rativelor, c u m p ărarea produselor in ­
P en tru a studia cadrul geografic în race de c ă tre m o şieri şi c h ia b u ri. In- 7. N IV E L U L D E T R A I, in tră şi p ro b le m a m e n ta lită ţii in d iv i­
1. I S T O R I C U L S A T U L U I c a re s-a d e zv o ltat şi se d ezv o ltă satul, d u stria le de c ă tre ţă ra n i de la m a g a ­ M A TER IA L ŞI C U LTU R A L
C e r c e t ă r i l e v o r fi î n d r e p t a t e î n d i r e c ­ trebuie cercetaţi factorii geografici cepînd cu anii regim ului dem ocrat- V a cuprinde problem e c a : co n su ­ duale sau colective a săteanului, p si­
ţia cqnoaşterii condiţiilor, în care s-a care influenţează viaţa social-econo- zinele din m ediul urb an , din sectorul
d e zv o ltat sa tu l, d e la a p a riţia lui, p e n ­ imică a p o p u la ţie i satu lu i p re c u m şi 3. P O P U L A Ţ IA S A T U L U I popular se urm ăreşte structura g o s ­ m ul de produse, nivelul şi stru c tu ra h o lo g ia lui, obiceiurile, trad iţiile în
tru a înţelege a n u m ite fenom ene din condiţiile g eo g rafice ale regiunii în ­ C ercetările m onografice actuale tre­ socialist sau particular. Se va vedea
prezentul satului. Istoricul satului se co n ju răto are satului. buie să sco a tă în relief in te rd e p e n d e n ­ podăriilor după întinderea terenurilor veniturilor şi cheltuielilor g o sp o d ării­ viaţa satului, a rta p o p u lară din sat,
referă la to a te la tu rile vieţii social- ţa d in tre fe n o m e n e le e co n o m ice şi cele dacă . com erţul particular m ai joacă
econom ice. O aten ţie deosebită se va dem ografice, in terco n d iţio n area şi in­ im ediat după reform a a g ra ră şi stru c­ lor ţărăn eşti, m ăsura, în care g o s p o ­ folclorul etc.
acorda problem elor de n atu ră econo­ v re u n rol în econom ia localităţii cer­
m ică q a r e .a u d e te rm in a t şi in flu en ţat tura actuală, form area întovărăşirilor -k
în treg com plexul de v iaţă al. satului.
şi a g o sp o d ăriilo r ag rico le colective, P lanul schiţat m ai. sus nu este u n ii

S e va aco rd a o atenţie deosebită flu en ţa recip ro că ce există în tre ele p re c u m şi a lte fo rm e de c o o p e ra re a- cui plan pen tru m o n o g ra fii; el poate
regiunii econom ice în care este aşezat
s a tu l şi felului c u m sa tu l se în c a d re a ­ p re c u m şi fo rm ele specifice de m a n i­ g ricolă. S e v a folosi a ju to ru l teh n ic ie ­ prim i rectificări, îm bunătăţiri, redu
ză în acest m ediu. V or form a obiec­
tul c e rc e tă rilo r: m ed iu l g eo g rafic, festare a acestei interdependenţe. nilo r şi specialiştilor p en tru a se v e ­ ceri sa u co m p rim ări de capitole şi nu
form aţiuni geologice, m o n u m en te ale
natu rii şi frum useţi n atu rale, condiţii dea d acă folosirea terenurilor este cea trebuie u rm ărit în m o d rigid. El p o a ­
d e cli|.nă, te m p e ra tu ră , r e ţe a u a c ă ilo r
de com unicaţie, legăturile cu com unele L a acest capitol am intim cîteva pro­
învecinate, cu oraşele cele m ai ap ro ­
piate, cu centrele m un cito reşti, cu se ­ justă, d a că s-a u făcut sau se pot face te fi u n g h i d c a r e î n d r u m e a z ă m u n c a
diul raionului şi c a p ita la regiunii,
m ijlo acele de tra n s p o rt etc. D e a s e ­ blem e : c u n o aşterea om ului în cad ru l am eliorări agrosilvice. Aci se va tra ­ cercetătorilor în p roblem a întocm irii
m en ea le g ă tu ra ţă ra n ilo r cu diferitele
de v iaţă al satului, nivelul de trai m a ­ ta cu date concrete, can titativ şi c a ­ m o nografiilor săteşti însă, sarcin a p rin ­

terial şi c u ltu ra l, m iş c a re a n a tu ra lă şi litativ, în m e d co m p arativ , cultivarea cipală în alcătuirea unei m onografii

m e c a n ic ă a p o p u la ţie i — în tre c u t şi cerealelor şi a plantelor industriale, b une revine, în cea m ai m are m ăsu ră,

S e u rm ăreşte, de a sem en ea, istoricul

c re şte re a a n im * le lo r, a p lic a re a iinăsu chiar cercetătorilor. D eoarece realita­

diferitelor instituţii din s a t : şcoala, prezent, cauzele care au determ inat

rilor agrozootehnice. S e vor cu leg e da tea satului este extrem de bogată,

cooperativa, istoricul adm inistraţiei, această m işcare a populaţiei (dezvol­

te p riv ito a re la m a ş in i şi u n e lte a g r i­ felul în c a re cercetătorii m o n o g ra lişti

etc., pe b a z ă de d o c u m e n te şi tr a d i­ tarea industriei în v ecin ătate), d e n si­

ţie, m o m e n te şi m o n u m e n te istorice cole, în z e stra re a g o sp o d ăriilo r cu a- vor şti să rezolve b o g ă ţia de problem e,

tatea populaţiei, pe sexe, pe ocupaţii, ceste m aşini, influenţa S.M .T.-urilor unele com plect noi, este g a ra n ţia su c­

m ai im portante legate de sat. N e in ­

te resează aici m ai ales evenim entele instituţii co m u n ale, raio n ale şi re g io ­ n a ta lita te a şi m o rtalitatea. M ai intră în ce priveşte îm b u n ă tă ţire a m ijlo a ­ cesului în a ce a stă m u n c ă fru m o asă şi
celor de producţie din re g iu n e .'M a i in ­
aici stru c tu ra d e c la să a populaţiei tră aici p ro b le m a a n im a le lo r de {mun­ extrem de im portantă.
şi m in o rităţile naţionale.
petrecute în trecutul apropiat ă l s a ­ n ale. V o r fi stu d ia te c o n d iţiib n atu -
tului deoarece aceştea au m flu ep ţat
Prof. T R A IA N I3ALAN

' LâJ® influenţează direct viaţa s a ­